Art. 290 Noul Cod Penal Darea de mită Infracţiuni de corupţie
Comentarii |
|
Infracţiuni de corupţie
Art. 290
Darea de mită
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 289, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1) nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita.
(3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dacă acestea au fost date în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunţul prevăzut în alin. (3).
(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
← Art. 289 Noul Cod Penal Luarea de mită Infracţiuni de corupţie | Art. 291 Noul Cod Penal Traficul de influenţă Infracţiuni de... → |
---|
La o primă examinare, se poate susţine că norma de incriminare din noua reglementare este aproape identică cu cea din reglementarea anterioară, diferenţa majoră fiind semnalată în privinţa regimului sancţionator, care în noua lege a fost înăsprit.
Totuşi, având în vedere legătura corelativă ce există între darea de mită şi luarea de mită, modificările aduse conţinutului normativ al infracţiunii de luare de mită se răsfrâng şi asupra infracţiunii
Citește mai mult
analizate. în acest sens, se observă că în norma de incriminare se face trimitere la „condiţiile arătate în art. 289", ceea ce înseamnă că promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase trebuie adresată, direct sau indirect, unui funcţionar public în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.La fel ca şi în cazul infracţiunii de luare de mită, şi la darea de mită acţiunea constând în promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase nu mai este condiţionată de existenţa scopului determinat, ci se realizează în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale funcţionarului public corupt sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri. Consecinţa acestei modificări constă într-o extindere a ariei de incriminare, în sensul că, potrivit noii reglementări, poate constitui infracţiunea de dare de mită şi promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unui funcţionar public după ce acesta a realizat actul în care este concretizată prestaţia sa, ca o mulţumire, recunoştinţă pentru activitatea desfăşurată.
De asemenea, promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase constituie infracţiunea de dare de mită indiferent de cine anume este beneficiarul mitei (funcţionarul public corupt sau o altă persoană).
Potrivit dispoziţiilor art. 308 NCP, infracţiunea de dare de mită există nu numai atunci când promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase se face către un funcţionar public, ci şi atunci când fapta are loc faţă de o persoană ce exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) NCP ori în cadrul oricărei persoane juridice.
Cu excepţia modificărilor redate, toate celelalte dispoziţii din norma de incriminare veche continuă să rămână valabile, astfel că dezvoltările teoretice şi practica judiciară în materie, în măsura în care nu privesc aspectele modificate, rămân de actualitate şi sub noul Cod penal.
în noua reglementare au fost păstrate atât cauza care exclude existenţa infracţiunii [art. 290 alin. (2) NCP], ce constituie o cauză specială de neimputabilitate, cât şi cauza de nepedepsire [art. 290 alin. (3) NCP].
în privinţa dispoziţiei referitoare la restituirea către mituitor a banilor, valorilor sau a oricăror altor bunuri date funcţionarului mituit, se remarcă o deosebire faţă de reglementarea anterioară, în sensul că, în situaţia denunţării faptei de către mituitor, restituirea va opera numai asupra banilor, valorilor sau foloaselor ce au fost remise ulterior denunţului. Cu alte cuvinte, dacă mituitorul denunţă fapta, va beneficia de cauza de nepedepsire, fără însă ca banii, valorile sau orice alte bunuri pe care le-a dat anterior denunţului să îi fie restituite, acestea urmând a face obiectul măsurii confiscării speciale.
Legea penală mai favorabilă. Legea veche este mai favorabilă, întrucât prevede un regim sancţionator mai blând faţă de cel din legea nouă.
Modificarea art. 290 și 292, prin condiționarea cauzei de nepedepsire pentru mituitor și cumpărătorul de influență de formularea denunțului în termen de 6 luni, va limita numărul infracțiunilor descoperite în acest mod de organele judiciare.
Pentru a evita să fie șantajați de mituitori, funcționarii au la îndemână soluția mai simplă de a refuza să ia mită, fără a fi nevoie de o intervenție a legiuitorului care să îi protejeze.
Totodată, șantajul constituie
Citește mai mult
infracțiune, iar prevederile existente sunt suficiente pentru sancționarea unei asemenea fapte, fără a fi nevoie de un text care să beneficieze exclusiv funcționarilor care iau mită și care să aibă garanția că după 6 luni de la consumarea faptei nu vor mai putea fi identificați.Citește mai mult
chiar dacă oferta nu a fost urmată de acceptare. (5) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat în cazurile arătate în alin. (2) şi (3)”.