CSJ. Decizia nr. 2664/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2664/2003
Dosar nr. 1268/2003
Şedinţa publică din 4 iunie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 190 din 2 octombrie 2002 a Tribunalului Sibiu au fost condamnaţi inculpaţii:
N.M. în baza art. 174 şi art. 175 alin. (1) lit. i), cu aplicarea art. 75 lit. a) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) [(prin schimbarea încadrării juridice din art. 180 alin. (1) C. pen.)] la 19 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. şi în baza art. 321 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la un an şi 4 luni închisoare, stabilindu-se, conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 19 ani închisoare plus un spor de 6 luni în total 19 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.;
N.N. în baza art. 174 şi art. 175 alin. (1) lit. i), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., la 18 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. şi în baza art. 321 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) la un an închisoare, stabilindu-se conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare plus un spor de 2 luni închisoare, în total 18 ani şi 2 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. ş.
A.T., în baza art. 174 şi art. 175 alin. (1) lit. i), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., la 17 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. şi în baza art. 321 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., la un an închisoare, stabilindu-se, conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 17 ani închisoare plus un spor de 2 luni, în total 17 ani şi 2 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), s-a menţinut starea de arest a inculpaţilor şi s-au dedus din pedepse perioadele arestării preventive de la 14 august 2001 la zi, pentru inculpaţii N.N. şi A.T. şi între 14 august – 26 octombrie 2001 şi începând de la 3 iulie 2002 la zi, pentru inculpatul N.M.
În baza art. 14 C. proc. pen., inculpaţii au fost obligaţi în solidar să plătească părţii civile M.D. sumele de 117.220.906 lei despăgubiri globale şi 50.000.000 lei daune morale, iar părţii civile C.O. câte 580.000 lei lunar despăgubiri periodice pentru minorii M.F., născut la 16 mai 1988 şi M.O.D., născută la 18 ianuarie 1990 începând cu data de 14 august 2001, până la majoratul minorilor, câte 290.000 lei pentru fiecare precum şi suma de 50.000.000 lei daune morale, respectiv câte 25.000.000 lei către fiecare minor.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut în fapt că la data de 13 august 2001, în jurul orelor 23,30, inculpaţii N.M., N.N. şi A.T., aflaţi sub influenţa alcoolului au intrat în barul S.C. D. S.R.L. Mediaş unde au continuat să consume băutura împreună cu M.F., G.P. şi alte persoane la aceeaşi masă.
Pe fondul consumului excesiv de alcool şi a unor relaţii mai vechi de duşmănie, între inculpatul N.M. şi victima M.F. s-a produs o altercaţie care a degenerat, iar pentru evitarea unor urmări nedorite, M.F. a părăsit în fugă localul, urmărit fiind de cei trei inculpaţi.
În stradă inculpatul N.M. i-a aplicat victimei o lovitură puternică cu pumnul în zona feţei, după care la câţiva metri victima a căzut la pământ, unde toţi trei i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii şi picioarele, după care inculpatul A.T. a sărit cu picioarele pe faţa şi corpul victimei.
Violenţele exercitate de inculpaţi asupra victimei s-au soldat cu multiple leziuni traumatice la nivelul capului, feţei, gâtului şi toracelui, care i-au produs moartea în drum spre spital.
Potrivit expertizei medico-legale efectuate în cauză moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat asfixiei mecanice prin aspirat sanguin pulmonar, survenită în urma unui traumatism cranio-facial cu multiple fracturi ale viscero-craniului, produse prin lovituri repetate cu corpuri contondente.
Inculpatul N.N. a recunoscut săvârşirea infracţiunii în totalitate, arătând că toţi trei inculpaţii au aplicat lovituri victimei.
Inculpatul N.M. a recunoscut că a aplicat victimei prima lovitură şi apoi în continuare împreună cu ceilalţi.
Inculpatul A.T. nu a recunoscut faptele susţinând că la ieşire a rămas în local, ajungând la locul incidentului după terminarea acestuia.
Declaraţiile celorlalţi inculpaţi care au recunoscut faptele au fost coroborate cu cele ale martorilor G.P., B.M., V.M, A.A., T.A., A.M., T.T., S.M., S.C. şi B.A. care i-au relatat că victima a fost lovită de toţi inculpaţii.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, prin Decizia penală nr. 63 din 25 februarie 2003, a respins apelurile declarate împotriva hotărârii primei instanţe de către inculpaţii N.M., N.N. şi A.T., ca nefondate.
Astfel, instanţa de control judiciar a considerat neîntemeiate criticile formulate de inculpatul N.M., în sensul că în sarcina sa trebuia reţinută numai infracţiunea de lovire, prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen. şi de inculpatul N.N., în sensul că pedeapsa aplicată ar fi prea severă.
S-a constatat că inculpatul N.M. a exercitat acte de violenţă alături de ceilalţi participanţi care au avut drept consecinţă moartea victimei.
Referitor la pedepsele aplicate inculpatului N.N., ca dealtfel şi celorlalţi inculpaţi, s-a apreciat că acestea sunt conforme cu pericolul social grav al faptelor săvârşite şi că nu există motive de reducere a cuantumului sancţiunilor.
Privitor la criticile inculpatului apelant A.T., în sensul că nu ar fi săvârşit infracţiunea de omor şi că s-ar impune reducerea pedepsei pentru infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri s-a constatat de către instanţa de control judiciar că acestea sunt nefondate, rezultând din probele administrate vinovăţia acestui inculpat care a exercitat acte de violenţă asupra victimei, împreună cu ceilalţi, cu consecinţe letale şi totodată că pedepsele aplicate sunt conforme cu pericolul social al infracţiunilor săvârşite.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpaţii care au formulat aceleaşi critici ca în apel, solicitându-se de către inculpatul N.M. în baza art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., reţinerea infracţiunii prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen., de către inculpatul N.N., în baza art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., reducerea pedepselor aplicate şi de către inculpatul A.T., în baza art. 3859 alin. (1) pct. 18 şi 14 C. proc. pen., achitarea pentru infracţiunea de omor şi reducerea pedepsei aplicate pentru infracţiunea de ultraj.
Ultimii inculpaţi au mai solicitat aplicarea beneficiului graţierii, conform art. 1 din Legea nr. 543/2002, privind pedepsele aplicate în baza art. 321 alin. (1) C. pen., invocând dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 15 C. proc. pen.
Recursul declarat de inculpatul N.M. este nefondat, iar recursurile declarate de inculpaţii N.N. şi A.T. sunt întemeiate aşa cum se va arăta în continuare.
Din examinarea probelor administrate a rezultat că inculpaţii au atacat împreună victima, N.M. doborând-o la pământ printr-o lovitură de pumn în faţă după care toţi trei i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii şi picioarele asupra capului, feţei, gâtului şi toracelui, după care A.T. a sărit cu picioarele pe faţa şi corpul victimei căzute la pământ.
În cauză inculpaţii au desfăşurat o activitate simultană şi conjugată care a avut drept rezultat moartea victimei, astfel că cei trei recurenţi participanţi la agresiune au calitatea de coautori la infracţiunea de omor calificat săvârşit în loc public, prevăzută de art. 174 şi art. 175 lit. i), cu aplicarea agravantei, prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen., corect reţinută de instanţe.
În consecinţă, susţinerile recurentului N.M. că ar fi aplicat o singură lovitură victimei şi că s-ar impune reţinerea doar a infracţiunii de lovire, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. şi ale recurentului A.T., în sensul că nu a lovit victima şi că nu a participat la uciderea ei sunt în afara probelor de vinovăţie în săvârşirea omorului administrate în cauză.
Privitor la pedepsele aplicate pentru infracţiunile de omor şi de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, se constată că acestea au fost individualizate cu respectarea dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), avându-se în vedere pericolul social grav al infracţiunilor, împrejurările săvârşirii lor, conduita anterioară a făptuitorilor şi starea de recidivă în care se afla inculpatul N.M.
În consecinţă nu există temeiuri de reducere a cuantumului acestor pedepse cum au solicitat inculpaţii.
Privitor la infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., se constată că aceasta a fost săvârşită anterior apariţiei Legii nr. 543/2002 modificată prin O.U. nr. 18 din 2 aprilie 2003, împrejurări în care pedepsele aplicate inculpaţilor N.N. şi A.T. de câte un an închisoare cad sub incidenţa art. 1 şi art. 7 din acel act normativ de clemenţă fiind graţiate condiţionat.
Referitor la inculpatul N.M. aflat în stare de recidivă, acesta, conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 543/2002 nu beneficiază de graţierea pedepsei pentru infracţiunea, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen.
Faţă de considerentele ce preced, Curtea, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează a admite recursurile declarate de inculpaţii N.N. şi A.T., a casa hotărârile atacate numai cu referire la pedepsele aplicate acestor inculpaţi, pentru infracţiunea prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen.
Rejudecând cauza în aceste limite se va dispune descontopirea pedepselor aplicate în pedepsele componente, se vor înlătura sporurile de concurs aplicate inculpaţilor şi se vor constata graţiate condiţionat pedepsele aplicate inculpaţilor de câte un an închisoare, în baza art. 321 alin. (1) C. pen.
Totodată, se va dispune ca inculpaţii N.N. şi A.T. să execute pedepsele aplicate în baza art. 174 şi art. 175 lit. i), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., de 18 ani închisoare şi respectiv 17 ani închisoare şi cele complementare de câte 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. şi se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea urmează, a respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.M. cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
Se vor deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor duratele arestării preventive de la 16 august 2001, la 26 octombrie 2001 şi de la 3 iulie 2002, la 4 iunie 2003, pentru inculpatul N.M. şi de la 14 august 2001, la 4 iunie 2003, pentru inculpaţii N.N. şi A.T.
Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu desemnat inculpaţilor N.N. şi A.T. să fie plătit din fondul Ministerului Justiţiei, iar în cazul inculpatului N.M. să fie avansat din acelaşi fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de inculpaţii N.N. şi A.T. împotriva deciziei penale nr. 63/ A din 25 februarie 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Casează Decizia şi sentinţa penală nr. 190 din 20 octombrie 2002 a Tribunalului Sibiu, numai cu privire la pedepsele aplicate acestor inculpaţi pentru infracţiunea, prevăzută de art. 321 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) din acelaşi cod.
Înlătură dispoziţiile art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen.
Descontopeşte pedepsele aplicate inculpaţilor în pedepsele componente, astfel:
1. Referitor la inculpatul N.N.: pedeapsa de 18 ani şi 2 luni închisoare, în pedeapsa de 18 ani închisoare, pentru infracţiunea, prevăzută de art. 174 alin. (1) şi (2), raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.; un an închisoare, pentru infracţiunea, prevăzută de art. 321 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi înlătură sporul de concurs de 2 luni închisoare.
2. Referitor la inculpatul A.T.: pedeapsa de 17 ani şi 2 luni închisoare, în pedeapsa de 17 ani închisoare, pentru infracţiunea, prevăzută de art. 174 alin. (1) şi (2), raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.; un an închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 321 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi înlătură sporul de concurs de 2 luni închisoare.
Conform art. 1 şi art. 7 din Legea nr. 543/2002, constată graţiate pedepsele de câte un an închisoare aplicate inculpaţilor, în baza art. 321 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.
Dispune ca inculpatul N.N. să execute pedeapsa de 18 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., iar inculpatul A.T., pedeapsa de 17 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.M. împotriva aceleiaşi decizii.
Deduce din pedepsele aplicate, timpul arestării preventive a inculpatului N.M. de la 14 august 2001, la 26 octombrie 2001 şi de la 3 iulie 2002, la 4 iunie 2003, iar pentru inculpaţii N.N. şi A.T. de la 14 august 2001, la 4 iunie 2003.
Onorariul de avocat în sumă de 600.000 lei pentru apărarea din oficiu a inculpaţilor N.N. şi A.T. se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă pe inculpatul N.M. la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2663/2003. Penal. Art.248, 288 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 2665/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175... → |
|---|
