CSJ. Decizia nr. 3753/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3753/2003
Dosar nr. 715/2003
Şedinţa publică din 16 septembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 51 din 14 noiembrie 2002, Tribunalul Covasna a condamnat pe inculpatul B.I. la 17 ani închisoare şi 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 C. pen., raportat la art. 175 lit. i) din acelaşi cod.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi a art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Pe latură civilă, inculpatul a fost obligat la plata, cu titlu de despăgubiri civile, a sumei de 6.500.000 lei părţii civile B.M.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Fiind locuitori ai satului Micloşoara din judeţul Covasna, deşi între ei era o mare diferenţă de vârstă, inculpatul şi B.L. se cunoşteau, primul fiind la curent cu starea psihică a celui din urmă, despre care sătenii se obişnuiseră cu manifestările lui şi, ca atare, îl tratau cu înţelegere şi pentru că nu era violent, cu aceeaşi condescendenţă fiind primită de ei folosirea expresiei „îţi scot ochii”.
B.L., zilnic, se afla prin apropierea localurilor din sat, cetăţenii servindu-l cu ţigări şi alcool, ceea ce, la 7 iunie 2002, a făcut şi fratele inculpatului. Întrucât, însă acesta nu i-a dat şi suma de 5.000 lei, B.L. i-a spus că-i va scoate ochii şi a aruncat după el cu o piatră, micul incident nefiind luat în seamă şi nici povestit cuiva.
Ulterior, la 11 iunie 2002, după ce a consumat alcool, în drum spre casa sa, inculpatul l-a văzut pe B.L. şi amintindu-şi că a auzit vorbindu-se prin sat că el i-ar fi lovit cu piatra fratele, l-a întrebat ce a avut cu acela. B.L. i-a spus şi lui că-i va scoate ochii, moment în care inculpatul i-a aplicat trei lovituri cu pumnul în zona feţei, l-a doborât la pământ şi în starea aceasta, l-a mai lovit de circa 4-5 ori cu picioarele în cap, după care l-a abandonat.
După orele 22,30, trecătorii aflaţi în zona unde fusese lăsat corpul victimei, l-au transportat la spitalul judeţean Sfântu Gheorghe, de aici fiind transferat la Spitalul judeţean Braşov, internarea făcându-se cu el în stare de comă. Decesul victimei a survenit la 18 iunie 2002.
Raportul de constatare medico-legală (autopsie), a reţinut că moartea lui B.L. a fost violentă şi s-a datorat unui traumatism cerebral cu hemoragie meningee şi hematon subdural, ca urmare a unor leziuni traumatice la nivelul capului, care au fost produse prin loviri directe şi repetat cu corpuri dure, între leziuni şi moarte existând legătură de cauzalitate directă necondiţionată.
Împotriva sentinţei, inculpatul a declarat apel, motivele invocate fiind nelegala stabilire a situaţiei de fapt, şi, deci a vinovăţiei sale, precum şi netemeinicia pedepsei aplicată.
Prin Decizia penală nr. 20 din 4 februarie 2003, Curtea de Apel Braşov a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
Nemulţumit şi de hotărârea pronunţată în apel, în termen legal, inculpatul a declarat recurs şi în această cale de atac el invocând greşita reţinere a situaţiei de fapt, deci stabilirea eronată a vinovăţiei sale, şi netemeinicia pedepsei aplicate.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Inculpatul, aplicând victimei lovituri cu pumnul peste faţă, intensitatea acestora doborând-o la sol, şi continuând să lovească cu picioarele capul celui căzut, astfel producându-i traumatism cerebral cu hemoragie meningee şi hematom subdural ca urmare a unor leziuni traumatice la nivelul capului, i-a provocat moartea.
Faţă de violenţa loviturilor, de locul unde au fost aplicate şi de gravitatea leziunilor produse, inculpatul, care, în plus, a abandonat victima în locul unde o lovise, a prevăzut rezultatul faptei sale şi, chiar dacă nu l-a dorit a acceptat producerea lui. Astfel fiind, fapta săvârşită se încadrează în art. 174, raportat la art. 175 lit. i) C. pen., nu în art. 183 C. pen., constituind infracţiune de omor calificat, nu aceea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
În cauză, nu este fondat nici motivul de recurs ce vizează săvârşirea, de către inculpat, a faptei în condiţiile circumstanţei atenuantă a provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.
Simpla susţinere a inculpatului, că victima i-a spus că-i va scoate ochii, el cunoscând că era de notorietate folosirea acestei exprimări în vocabularul lui B.L., nu justifică recunoaşterea circumstanţelor atenuante prevăzute în art. 73 lit. b) C. pen. Pentru că forma de adresare verbală menţionată să constituie un act de provocare, ea trebuia să genereze în psihicul inculpatului o puternică tulburare sau emoţie.
Privind pedeapsa, 17 ani închisoare reflectă luarea în considerare, de către instanţă, a tuturor criteriilor generale de individualizare prevăzute în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv pericolul social grav al faptei, ea aducând atingere vieţii, împrejurările în care s-a comis, aşa cum s-a arătat fără ca victima să fi provocat în vreun fel actele de violenţă ale inculpatului, dar şi persoana acestuia, sincer pe parcursul desfăşurării fazelor procesului penal, câtimea pedepsei fiind aptă să îndeplinească şi scopul aşa cum este stipulat în art. 52 C. pen.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispoziţiilor art. 38515 pczt.1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
În baza dispoziţiilor art. 192 C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.I. împotriva deciziei penale nr. 20 din 4 februarie 2003 a Curţii de Apel Braşov.
Deduce din pedeapsa aplicată, timpul arestării preventive de la 19 iunie 2002, la 16 septembrie 2003.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.300.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3747/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 3754/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175... → |
|---|
