CSJ. Decizia nr. 4055/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4055/2003
Dosar nr.1034/2003
Şedinţa publică din 26 septembrie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 252 din 11 iunie 2002 a Tribunalului Galaţi s-a dispus condamnarea inculpaţilor P.V. şi B.C. la o pedeapsă de câte un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) şi e) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen. (fapta din 9 mai 2000).
Prin aceeaşi hotărâre a fost condamnat inculpatul I.S. la o pedeapsă de 5 ani de închisoare, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) şi e), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) (fapta din 9 mai 2000).
S-au interzis inculpaţilor pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
S-a constatat că prejudiciul este acoperit prin restituirea prejudiciului cauzat părţilor vătămate C.T. şi C.G.
S-a computat din pedeapsa aplicată inculpatului B.C. şi I.S. reţinerea de o zi din 11 mai 2000.
Instanţa de fond pentru a pronunţa această hotărâre a reţinut că în ziua de 9 mai 2000, cei trei inculpaţi şi martorul A.D. se aflau în căruţa proprietatea inculpatului B.C. Ajunşi în faţa autoturismului ARO, parcat pe marginea şoselei, lângă care se aflau mai mulţi saci de porumb, au oprit căruţa, inculpatul S.I. a coborât din căruţă, a sustras un sac cu porumb, timp în care B.C. cu un levier a ameninţat părţile vătămate în situaţia în care vor reacţiona.
După sustragerea sacului au plecat cu căruţa dând bici cailor.
La scurt timp partea vătămată a sesizat organele de poliţie.
Astfel subofiţerul C.V. a plecat în urmărirea acestora. Ajungând din urmă căruţa, subofiţerul a încercat să se prindă de căruţă, nereuşind, timp în care inculpaţii au sărit din căruţă şi s-au ascuns.
Împotriva acestei hotărâri s-a declarat apel de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi inculpaţi.
Parchetul a criticat sentinţa pentru greşita individualizare a pedepselor.
Inculpaţii, în motivele lor, au susţinut că în mod greşit au fost condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, solicitând schimbarea încadrării juridice a faptei în cea de furt calificat, astfel cum s-a reţinut prin rechizitoriu, însuşirea sacului de porumb nefăcându-se prin ameninţări.
Un al doilea motiv a vizat, după schimbarea încadrării juridice a faptei aplicarea dispoziţiilor art. 18 C. pen. şi potrivit art. 11 pct. 2 lit. a), cu referire la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., să se dispună achitarea lor şi aplicarea unor sancţiuni administrative. În subsidiar, aplicarea circumstanţelor atenuante şi coborârea pedepselor sub minimul special.
Prin Decizia penală nr. 31/ A din 22 ianuarie 2002, s-a admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, s-a desfiinţat hotărârea instanţei de fond şi după rejudecarea cauzei s-au majorat pedepsele aplicate inculpaţilor, de la câte un an închisoare, pentru inculpaţii P.V. şi B.C. la 2 ani închisoare, iar pentru I.S., de la 5 ani închisoare la 6 ani închisoare, respingând ca nefondate, apelurile inculpaţilor.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpaţii, solicitând schimbarea încadrării juridice a faptei de tâlhărie în cea de furt, reducerea pedepsei şi aplicarea prevederilor art. 81 C. pen., în sensul suspendării executării pedepselor pentru inculpatul B.C. şi P.V. Pentru inculpatul I.S. s-a cerut reducerea pedepsei.
Recursurile sunt nefondate.
Analizând ansamblul probator administrat în cauză se constată că instanţele au reţinut corect situaţia de fapt, făcând o încadrare juridică corespunzătoare a faptelor comise.
Astfel, motivul de recurs invocat, care vizează schimbarea încadrării juridice a faptei de tâlhărie în cea de furt nu poate fi primit pentru următoarele considerente:
Aşa cum rezultă din procesul-verbal din 9 mai 2001 s-a dispus ridicarea din căruţa cu care s-au deplasat inculpaţii a unui levier de metal cu lungimea de 70 cm, astfel că susţinerea acestora, în sensul că nu a existat levierul, nu se confirmă, sacul de porumb fiind restituit părţii vătămate după intervenţia organelor de poliţie.
Astfel, vinovăţia inculpaţilor este pe deplin dovedită cu plângerile şi declaraţiile părţii vătămate (procesele-verbale de constatare şi declaraţiile martorilor).
Reţinând pericolul social al faptei, dar coroborat cu persoana şi conduita inculpaţilor (P.V. şi B.C., care nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale), valoarea redusă a prejudiciului (referitor la inculpatul I.S.) se apreciază că, cuantumul pedepselor aplicate de instanţa de fond este îndestulător pentru atingerea scopului preventiv-educativ al acestora în regim de detenţie.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul prevederilor art. 38515 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va admite recursurile inculpaţilor, va casa Decizia instanţei de apel şi va menţine hotărârea instanţei de fond ca temeinică şi legală.
Văzând şi prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de inculpaţii B.C., I.S. şi P.V. împotriva deciziei penale nr. 31 din 22 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Galaţi.
Casează Decizia atacată şi menţine sentinţa penală nr. 252 din 11 iunie 2002 a Tribunalului Galaţi.
Onorariul în sumă de câte 200.000 lei pentru apărarea din oficiu a fiecărui inculpat, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4053/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 4056/2003. Penal → |
|---|
