ICCJ. Decizia nr. 407/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 407
Dosar nr.2634/2003
Şedinţa publică din 22 ianuarie 200.
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr.421 din 1 noiembrie 2002, Tribunalul Brăila a condamnat pe inculpaţii V.R.V.şi pe M.G. la câte 1 an şi 2 luni închisoare pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) – 209 alin. (1) lit. a), g) şi alin. (3) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 74-76 lit. c) C. pen.
În baza art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) – 209 alin. (1) lit. a), g) şi alin. (3) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 74-76 lit. c) C. pen.; inculpatul I.M. a fost condamnatla 1 an şi 4 luni închisoare pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat, prin schimbarea încadrării juridice conform art. 334 C. proc. pen. din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 208 alin. (1) – 209 alin. (1) lit. a), g) şi alin. (3) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
În baza art. 861 alin. (3) C. pen. s-a dispus pentru toţi inculpaţii suspendarea executării pedepselor sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 3 ani şi 2 luni pentru inculpaţii V.R.V. şi M.G. şi de 3 ani şi 4 luni pentru inculpatul I.M..
Conform art. 862 C. pen. s-a dispus obligarea acestora să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 lit. a), b), c) şi d) C. pen.
Potrivit art. 359 C. proc. pen. li s-a atras atenţia asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 864 C. pen.
S-a dispus totodată punerea lor în libertate, s-a constatat acoperit prejudiciul cauzat părţi civile SNP Petrom SA, sucursala Petrotrans Ploieşti şi inculpaţii au fost obligaţi să plătească părţii civile şi statului, cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că inculpaţii V.R.V. şi M.G. au lucrat ca agenţi de pază la un punct de lucru al unei societăţi din oraşul Brăila, având obligaţia de a păzi conducta magistrală de produse petroliere aparţinând SNP Petrom, sucursala Petrotrans Ploieşti pe un tronson de 22 km cu 8 posturi de pază.
În perioada 8-15 august 2002 inculpaţii V.R.V. şi M.G. au fost repartizaţi să lucreze în schimbul de noapte de la 19 la 5 dimineaţa, iar în seara zilei de 11 august 2002, primul însoţit de şeful de obiectiv, a plecat să verifice pe teren agenţii de pază, deplasarea efectuând-o cu un autoturism condus de un alt coinculpat - condamnat prin aceeaşi sentinţă -dar care nu a declarat recurs.Anjungând la postul de pază unde se afla recurentul M.G. şi unde exista un tronson de conductă dezafectat, cei doi s-au hotărât să sustragă motorină.
În jurul orelor 23,30 inculpatul V.R.V. a plecat la domiciliul coinculpatului I.M., cu care discutase anterior să-i vândă motorină, pentru a-i cere recipienţi în care să încarce acest produs şi ajungând la locuinţa acestuia, i s-a pus la dispoziţie mai multe bidoane din PVC şi tablă, ambii înţelegându-se ca în schimbul unei sume de bani să ia produsul petrolier respectiv.
Între timp, aflând că unul din posturi era controlat, au ascuns recipienţii, au mers la postul respectiv şi după ce au discutat cu lucrătorul de poliţie, i-au luat din locul respectiv şi au mers acolo unde ştiau că este o conductă din care se poate sustrage motorină.
După ce au umplut vasele, V.R.V. s-au deplasat cu autoturismul în comună unde la locuinţa recurentului Ilie a descărcat recipienţii pe care i-a dus în curtea casei cumpărătorului.
În aceeaşi zi, sesizându-se săvârşirea faptei şi efectuându-se percheziţii la domiciliile inculpaţilor M.G., I.M. şi persoanei care a condus maşina, lucrătorii de poliţie au găsit 250 litri motorină.
Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, a fost admis prin Decizia nr. 194 din 31 martie 2003 a Curţii de Apel Galaţi, sentinţa casată în parte şi majorate pedepsele pentru inculpaţii V.R.V. şi M.G. de la câte 1 an şi 2 luni închisoare la câte 4 ani închisoare pentru infracţiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) – 209 alin. (1) lit. a), g) şi alin. (3) lit. a) C. pen., iar inculpatul I.M. a fost condamnat la 4 ani închisoare pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. (1) – 209 alin.(1) lit. a), g) şi alin. (3) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. (b) C. pen.
Au fost înlăturate dispoziţiile art. 74-76 C. pen. şi cele ale art. 861 alin. (3) şi 862 C. pen.
Împotriva acestei hotărâri inculpaţii au declarat recurs.
Apărătorul inculpatului M.G. a menţionat că înţelege să critice Decizia instanţei de apel numai sub aspectul temeiniciei, în ce priveşte individualizarea pedepsei, deoarece prin admiterea apelului Ministerului Public, s-a înrăutăţit situaţia prin aplicarea unei pedepse mai mari decât ceala care fusese pedepsit anterior.
Întrucât acest recurent nu a declarat apel, apărătorul a menţionat că nu susţine celelalte motive de recurs invocate în scris şi depuse la dosar.
În ce priveşte pedepsele aplicate, apărătorul celorlalţi recurenţi a susţinut că ele sunt exagerate şi au solicitat admiterea recursurilor, casarea deciziei şi reducerea acestora. Pentru inculpatul M.G., s-a solicitat şi aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen.
În motivarea acestor cereri, apărătorii au invocat faptul că recurenţii sunt tineri iar prejudiciul cauzat părţii civile a fost acoperit.
Recursurile nu sunt fondate.
Analizând Decizia atacată, se constată că este temeinică sub aspectul individualizării pedepselor.
Astfel, la stabilirea lor, instanţa a avut în vedere pericolul social concret al faptei comise determinat de caracterul calificat al infracţiunii, de cantitatea de motorină sustrasă,de valoarea prejudiciului cauzat precum şi de amploarea fenomenului infracţional de această natură.
Totodată, s-a ţinut seama şi de persoana făptuitorilor V.R.V. şi M.G. care aveau atribuţii de pază şi control a conductelor magistrale de petrol, iar I.M. este recidivist ceea ce denotă perseverenţă infracţională şi că executarea pedepsei anterioare nu şi-a atins scopul ei educativ.
Ca atare, instanţa respectând prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi aplicând pedepsele în cuantumul stabilit, există garanţia că scopul educativ şi de prevenţie generală va fi realizat.
Pentru aceste considerente este evident că cererea apărătorului recurentului M.G. de a dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu este admisibilă atâta timp cât pedeapsa aplicată depăşeşte 2 ani închisoare şi nu este cazul să fie redusă.
Susţinerea recurentului M.G. că sustragerea de combustibil s-a făcut dintr-o conductă dezafectată nu are eficienţă juridică întrucât din probele administrate rezultă că motorina respectivă corespunde normelor tehnice în vigoare putând fi folosită. În ipoteza că nu ar fi fost aşa, acţiunea inculpaţilor nu ar fi avut nici o justificare.
În consecinţă, recursurile urmează să fie respinse.
Cheltuielile efectuate de stat cu ocazia soluţionării cauzei în care se include şi onorariul apărătorului oficiu care i-a reprezentat pe recurenţii V.R.V. şi I.M. vor fi restituite de către inculpaţi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de inculpaţii M.G., V.R.V. şi I.M. împotriva deciziei nr. 194 din 31 martie 2003 a Curţii de Apel Galaţi, ca nefondate.
Obligă pe recurenţi să plătească statului cheltuieli judiciare M.G. 1.000.000 lei iar V.R.V. şi I.M. fiecare 1.400.000 lei în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de câte 400.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 22 ianuarie 2004.
| ← CSJ. Decizia nr. 4064/2003. Penal. Revizuire. Recurs | CSJ. Decizia nr. 41/2003. Penal. Plângere. Fond → |
|---|
