CSJ. Decizia nr. 4125/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4125/2003
Dosar nr. 3761/2003
Şedinţa publică din 1 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 568 din 10 iunie 2003, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe inculpatul S.C., în baza art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. a) C. pen., la 7 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
S-a dispus confiscarea unei bare metalice de la inculpat.
S-a luat act că în cauză nu există constituire de parte civilă.
A fost menţinută arestarea preventivă şi a fost dedusă prevenţia de la 5 decembrie 2002, la zi.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat şi la onorariul pentru apărătorul din oficiu, care va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Instanţa a reţinut, în fapt, că în seara de 2 decembrie 2002, victima V.M. a venit în locuinţa inculpatului S.C. şi au consumat împreună băuturi alcoolice.
Între cei doi s-a iscat o ceartă, continuată, arată inculpatul, cu încercări ale victimei de a exercita acte de violenţă. În aceste împrejurări victima a scos un cuţit cu o lamă scurtă şi subţire, de care însă a fost deposedată cu uşurinţă de către inculpat. Tot victima l-a lovit apoi pe inculpat, peste coapsă, cu o bară metalică.
În replică, inculpatul i-a luat victimei bara metalică şi i-a aplicat o lovitură în regiunea cervicală, determinând căderea acesteia şi a continuat să o lovească, astfel, de mai multe ori.
Întrucât victima nu mai reacţiona, inculpatul a pus bara metalică după uşă, unde a şi fost apoi găsită de organul de urmărire penală, şi a părăsit locuinţa, înnoptând în parc.
Abia după 2 zile, respectiv la data de 5 decembrie 2002, inculpatul a venit la sora sa P.A., care a sesizat organul de poliţie.
Din Raportul medico-legal de autopsie rezultă că moartea numitului V.M. a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei şi dilacerării meningocerebrală consecutivă unui traumatism cranio-cerebral cu fractură multieschiloasă de boltă şi bază de craniu, leziunile fiind produse prin loviri repetate cu corp dur alungit. Au fost constatate şi alte leziuni, constând în echimoze, excoriaţii, fractură nazală şi de mandibulă, ruptură splenică şi renală. Sângele recoltat de la victimă conţinea 1,25 gr o/oo alcool.
Inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei.
Împotriva acestei hotărâri inculpatul a declarat apel, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei, pe care o consideră severă.
Prin Decizia penală nr. 438 din 5 august 2003, Curtea de Apel Bucureşti a respins apelul ca nefondat, constatând că la aplicarea pedepsei, prin reţinerea circumstanţelor atenuante, instanţa a ţinut seama de criteriile de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), inclusiv de cel referitor la persoana făptuitorului, care anterior faptei a avut o bună conduită.
Decizia penală sus-menţionată a fost atacată cu recurs de către inculpat, solicitând, ca şi în precedenta cale de atac, reducerea pedepsei.
Verificând hotărârea atacată, pe baza lucrărilor şi materialului de la dosar, Curtea constată că, motivul de recurs invocat, întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., nu este fondat.
Situaţia de fapt este temeinic stabilită prin mijloacele de probă administrate, respectiv procesul-verbal de cercetare a locului faptei, planşa foto, raportul medico-legal de autopsie, buletinul de analiză serologică, declaraţiile martorilor, coroborate cu declaraţiile inculpatului.
De altfel, situaţia de fapt reţinută reprezintă chiar versiunea susţinută de inculpat, confirmată prin constatările organului de urmărire penală, făcută cu ocazia cercetării locului faptei.
Au fost găsite, astfel, în camera în care se afla cadavrul, lama de cuţit cu care inculpatul susţine că a fost ameninţat, precum şi bara metalică.
Inculpatul şi-a recunoscut vinovăţia şi aceasta rezultă şi din constatările cercetării locului faptei, potrivit cărora, în camera în discuţie, deşi există dezordine şi mizerie, nu se observă urme de răvăşire, nu sunt obiecte răsturnate sau distruse, ceea ce demonstrează că nu a existat o luptă.
Împrejurările în care a fost comisă fapta şi datele referitoare la conduita anterioară a inculpatului, care sunt pozitive, au fost avute în vedere de instanţă, alături de celelalte criterii de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la aplicarea pedepsei care, prin reţinerea circumstanţelor atenuante, a fost coborâtă sub limita minimă legală specială.
În cuantumul stabilit, pedeapsa este necesară realizării scopului prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni precum şi funcţiilor acesteia, de constrângere şi reeducare, astfel încât nu se justifică reducerea sancţiunii.
Neconstatând nici din examinarea din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., existenţa vreunui caz de casare a hotărârii atacate, recursul inculpatului urmează să fie respins ca nefondat.
În temeiul art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., din pedeapsa aplicată urmează să fie dedus timpul arestării preventive de la 5 decembrie 2002, la 1 octombrie 2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de S.C., împotriva deciziei penale nr. 438/ A din 5 august 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Deduce din pedeapsă, perioada arestării preventive a inculpatului de la 5 decembrie 2002, la 1 octombrie 2003.
Obligă pe inculpat la plata sumei de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4124/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175... | CSJ. Decizia nr. 4126/2003. Penal → |
|---|
