CSJ. Decizia nr. 4515/2003. Penal. Art.183 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4515/2003
Dosar nr.4076/2003
Şedinţa publică din 15 octombrie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 383 din 15 aprilie 2003, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în baza art. 183 C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G. la pedeapsa închisorii de 5 ani.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei, conform art. 65 C. pen.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut în fapt că, inculpatul B.G. şi victima infracţiunii s-au cunoscut în toamna anului 2001, începând cu acest moment cei doi locuind împreună la adresa situată pe str. Aleea Moldoviţa (acolo unde era angajat inculpatul).
Despre victimă, inculpatul a afirmat că, aceasta i-ar fi spus că se numeşte F.F.D. (fără a-i preciza alte amănunte despre ea) că a cunoscut-o într-o staţie de metrou şi că a luat-o cu el în căminul de nefamilişti, întrucât nu avea unde să doarmă.
La data de 6 august 2002, inculpatul şi victima s-au aflat împreună în camera pe care o ocupau în căminul sus-menţionat, începând cu orele 14,00, rămânând şi noaptea de 6 august 2002. La un moment dat, pe fondul consumului de alcool între cei doi a izbucnit o ceartă în urma căreia inculpatul a lovit-o de mai multe ori pe victimă în zona abdominală, cauzându-i astfel decesul.
Potrivit concluziilor raportului medico-legal nr. A 3/009/2002 al I.M.L., moartea persoanei neidentificate de sex feminin, găsită decedată la 7 august 2002 în imobilul din Aleea Moldoviţa a fost violentă, ea fiind cauzată de o hemoragie internă, consecinţa unei rupturi splenice, în cadrul unui traumatism abdominal.
Leziunea traumatică care a determinat decesul s-a putut produce, cel mai probabil prin lovire cu corp dur, posibil în condiţiile unei agresiuni.
Între leziunea traumatică splenică şi cauza decesului a existat raport de cauzalitate.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel parchetul, care a cerut majorarea pedepsei aplicate şi inculpatul care, în raport de circumstanţele personale favorabile a cerut reducerea pedepsei.
Prin Decizia penală nr. 466 din 19 august 2003, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, s-a desfiinţat în parte sentinţa şi rejudecând cauza, s-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului B.G. de la 5 ani la 7 ani şi 6 luni închisoare.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.
S-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul B.G. împotriva aceleiaşi sentinţei penale.
S-a constatat că, deşi inculpatul nu are antecedente penale şi a recunoscut fapta comisă, totuşi fapta prezintă un grad ridicat de pericol social în raport de rezultatul produs şi circumstanţele reale în care a fost comisă, respectiv, aplicarea a numeroase lovituri victimei pe care a condamnat-o fără să-i acorde un minim de ajutor.
În termen legal, împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi inculpatul B.G.
Prin motivele scrise, parchetul a susţinut în esenţă următoarele:
- netemeinicia pedepsei aplicate inculpatului, motiv prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., prin aceea că, modul şi împrejurările comiterii faptei prin aplicarea de lovituri repetate cu pumnii, victimei, o femeie în vârstă de 50 de ani, gravitatea şi intensitatea loviturilor care au produs o ruptură splenică şi au condus la moarte, impunea o pedeapsă spre limita maximă;
Recurentul inculpat, prin motivele scrise, cât şi oral, a solicitat reducerea pedepsei aplicate în raport de datele ce caracterizează persoana sa, dar şi de greutăţile familiale.
Criticile se încadrează în prevederile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., dar recursurile sunt nefondate.
Instanţa de apel a realizat o judicioasă individualizare a pedepsei cu considerarea tuturor criteriilor concrete şi generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), aplicând în final o pedeapsă care poate asigura scopul înscris în art. 52 C. pen., dar şi aptă să realizeze reeducarea făptuitorului.
Este adevărat că, recurentul inculpat a provocat decesul unei persoane de sex feminin rămasă neidentificată prin lovirea ei repetată cu pumnii şi picioarele în zona abdomenului.
Chiar dacă infracţiunea este gravă, sancţionată ferm de legiuitor, împrejurările comiterii ei, dar şi datele ce caracterizează pozitiv pe inculpat au condus la aplicarea unor pedepse corespunzătoare pericolului social al faptei şi făptuitorului.
Pe cale de consecinţă, nu se constată motive nici care să justifice o majorare a pedepsei de 7 ani şi 6 luni închisoare, dar nici o scădere sub acest cuantum.
Pentru aceste considerente, se apreciază că pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare se înscrie în limitele legale sancţionatoare, fiind atât legală, cât şi temeinică.
Aşa fiind, în conformitate cu art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se vor respinge, ca nefondate, ambele recursuri.
În temeiul art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., combinat cu art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va computa din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestării preventive la zi.
În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi inculpatul B.G. împotriva deciziei penale nr. 466/ A din 19 august 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 29 august 2002, la 15 octombrie 2003.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4513/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 4547/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs → |
|---|
