CSJ. Decizia nr. 4758/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4758/2003
Dosar nr. 2863/2003
Şedinţa publică din 24 octombrie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 322 din 5 decembrie 2002, Tribunalul Mehedinţi a condamnat pe inculpatul B.E. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 20 raportat la art. 174, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului şi s-a dedus prevenţia de la 20 mai 2002, la zi.
S-a constatat că nu s-a descoperit cuţitul corp delict.
Inculpatul a fost obligat la 23.519.192 lei despăgubiri către Spitalul jud. Tg. Jiu, la 1.500.000 lei despăgubiri către Spitalul jud. Tg. Jiu, la 1.500.000 lei despăgubiri către Serviciul de Ambulanţă Tg. Jiu, în ambele cazuri cu dobânda legală.
A mai fost obligat, inculpatul să plătească părţii vătămate B.N., care s-a constituit şi parte civilă, la 20.000.000 lei daune materiale şi la 10.000.000 lei daune morale.
S-a reţinut că, între familia inculpatului şi cea a părţii vătămate, de mai mulţi ani, există o stare conflictuală generată de disputa privind un teren. În concret, tatăl inculpatului a fost obligat către R.C., să lase în deplină proprietate şi posesie un teren amplasat între locuinţa inculpatului şi cea a martorului C.G. Proprietara R.C. a dat procură părţii vătămate B.N., să administreze acest teren, iar aceasta a arat terenul şi l-a cultivat în primăvara anului 2002.
Partea vătămată a sesizat că în repetate rânduri, păsările inculpatului pătrundeau pe terenul ce-l însămânţase, la cererea proprietarei R.C., distrugând recolta. Pentru a-l determina pe inculpat să supravegheze păsările, în ziua de 11 mai 2002, partea vătămată a împrăştiat pe teren câteva boabe de porumb, în ideea de a păcăli şi speria pe inculpat, care va crede, că sunt otrăvite. După ce a împrăştiat boabele, partea vătămată s-a deplasat, pe lângă gardul martorului C.G., şi a purtat o discuţie cu acesta şi soţia sa. Între timp a venit şi inculpatul, care a luat de pe teren un bob de porumb, l-a introdus în gură şi a cerut victimei să facă acelaşi lucru şi să se apropie de el. Partea vătămată a refuzat şi atunci inculpatul s-a apropiat de aceasta, ţinând în mâna stângă la spate un cuţit. Când a ajuns lângă partea vătămată, i-a aplicat o lovitură, cu cuţitul, în zona dreaptă a toracelui, lovitură aplicată cu mâna stângă.
Partea vătămată a început să sângereze abundent, iar inculpatul a mutat cuţitul în mâna dreaptă şi a repetat lovitura, de data aceasta în partea stângă a toracelui.
La faţa locului a apărut şi B.V., soţia părţii vătămate, care a luat o creangă de salcâm şi a lovit inculpatul peste faţă, după care a fugit, fiind urmărită de acesta.
După câţiva paşi, B.V. a căzut, inculpatul căzând peste ea. Apoi, inculpatul a alergat spre partea vătămată, care se retrăsese în drum şi a încercat să-i aplice o lovitură de cuţit în inimă, însă aceasta a parat lovitura cu mâna stângă, astfel că a fost tăiată de inculpat, în zona cotului.
Partea vătămată s-a prăbuşit într-un şanţ, fiind apoi transportată de urgenţă la spital, unde a fost sub tratament în perioada 11-31 mai 2002. Inculpatul a fugit de la locul faptei.
Din raportul medico-legal, rezultă că partea vătămată a suferit leziuni traumatice, produse prin lovire cu un instrument tăietor-înţepător, care au necesitat 25-28 zile îngrijiri medicale, iar leziunile penetrante, deşi profunde, nu au lezat organe interne sau vase de calibru important şi nu au pus în pericol viaţa părţii vătămate.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi inculpatul B.E.
În apelul parchetului se solicită înlăturarea circumstanţelor atenuante, reţinute în favoarea inculpatului, cu consecinţa majorării pedepsei.
Inculpatul a solicitat, în apel, reţinerea legitimei apărări, cu consecinţa achitării sale, sau schimbarea încadrării juridice în infracţiunea prevăzută de art. 181 C. pen., cu reţinerea scuzei legale a provocării, cu reducerea corespunzătoare a pedepsei. Referitor la latura civilă, inculpatul a solicitat reducerea despăgubirilor civile.
Curtea de Apel Craiova, prin Decizia penală nr. 197 din 8 mai 2003 a respins, ca nefondate, recursurile parchetului şi inculpatului, a dedus prevenţia, în continuare, de la 5 decembrie 2002, la zi, a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului şi l-a obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi inculpatul B.E.
Parchetul a solicitat casarea hotărârilor anterioare, înlăturarea dispoziţiilor art. 74 şi art. 76 C. pen. şi majorarea pedepsei aplicate.
Inculpatul, prin apărătorul său, a solicitat, în recurs, schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 181 C. pen. şi reducerea pedepsei aplicate.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că inculpatul a folosit la agresarea părţii vătămate un cuţit, deci un obiect apt de a produce moartea, cu care a lovit-o în zone vitale, cu intensitate. După aplicarea loviturilor, deşi victima sângera puternic, a fugit, fiind însă ajunsă de inculpat care a încercat din nou să o lovească, însă lovitura a fost parată cu mâna, producându-i o tăietură.
Din modul de desfăşurare a agresiunii rezultă că, inculpatul a avut intenţia directă de a suprima viaţa victimei.
În aceste condiţii nu poate fi reţinută solicitarea inculpatului de schimbare a încadrării juridice în infracţiunea de vătămare corporală.
În condiţiile în care inculpatul nu are antecedente penale, era încadrat în muncă, fiind căsătorit, cu 3 copii minori, a dat dovadă de sinceritate în cursul cercetărilor penale şi judecătoreşti, se apreciază că în mod corect instanţa de fond şi de apel au reţinut circumstanţe atenuante în favoarea acestuia.
Conform art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârşirii de infracţiuni, iar potrivit art. 72 din acelaşi cod, la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Or, în cauză, se constată că instanţele, la stabilirea pedepsei au avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, reflectat în împrejurările în care aceasta s-a comis, dar şi datele referitoare la persoana inculpatului, date şi elemente care regăsesc în cuantumul pedepsei aplicate.
Aşa fiind, în mod corect, instanţa de apel, a reţinut că prima instanţă a făcut o justă individualizare a pedepsei, astfel că recursurile apar ca nefondate şi vor fi respinse, ca atare.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsa aplicată, timpul arestării preventive la zi, iar inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a onorariului din oficiu, care va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi de inculpatul B.E. împotriva deciziei penale nr. 197 din 8 mai 2003 a Curţii de Apel Craiova.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 20 mai 2002 la 24 octombrie 2003.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 24 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4757/2003. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 471/2003. Penal → |
|---|
