ICCJ. Decizia nr. 5397/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5397/2003
Dosar nr. 3699/2003
Şedinţa publică din 21 noiembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 355 din 5 iunie 2003, Tribunalul Constanţa a condamnat printre alţii pe inculpatul A.A. la 3 ani de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 75 lit. c), cu referire la art. 74 – art. 76 lit. b) C. pen.
S-au interzis acestui inculpat drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) S-a dedus din pedeapsa aplicată timpul arestării preventive cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În sfârşit, s-a luat act că partea vătămată M.A.C. prin reprezentant legal nu s-a constituit parte civilă.
S-a reţinut că în ziua de 8 ianuarie 2003, inculpatul împreună cu G.R., condamnat în cauză, au deposedat-o prin violenţă pe partea vătămată M.A.C., de un telefon mobil.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa şi inculpatul A.A., fiecare parte susţinând greşita aplicare a prevederilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), cu ocazia individualizării pedepselor aplicate.
Prin Decizia penală nr. 252/ P din 29 iulie 2003, Curtea de Apel Constanţa a respins, ca nefondate, apelurile declarate motivat de faptul că la dozarea pedepselor s-a avut în vedere atât pericolul faptelor săvârşite, cât şi datele ce caracterizează persoana inculpaţilor.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, inculpatul A.A., susţinând necesitatea reducerii pedepsei faţă de împrejurările concrete de săvârşire a faptei, cât şi de faptul că a restituit mobilul, coroborat cu datele personale, vârsta sa, cât şi starea sa de sănătate, suferind de un retard psihic uşor cu tulburări de comportament.
Recursul este nefondat.
Analizând ansamblul probator administrat instanţele au făcut o corectă încadrare juridică a faptelor şi o justă individualizare a pedepsei.
Examinând hotărârile prin prisma motivului de casare invocat şi care se regăseşte în dispoziţiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. şi care vizează individualizarea pedepsei, se constată că au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Astfel, faţă de împrejurările concrete şi modalitatea de comitere (prin ameninţare şi violenţă) a urmărilor produse (prejudiciul în valoare de 4 milioane recuperat integral prin restituire), cât şi datelor ce caracterizează persoana inculpatului, neşcolarizat, fără ocupaţie, fără antecedente penale, vârsta tânără, cât şi faptul că acesta prezintă un retard psihic uşor, având discernământul păstrat în raport cu fapta comisă, pedeapsa aplicată fiind necesară pentru reeducarea şi reinserţia în societate, încât reducerea acesteia nu se justifică.
Pe cale de consecinţă, Curtea, în temeiul prevederilor art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat, recursul inculpatului.
Se va deduce din pedeapsă timpul arestării preventive de la 9 ianuarie 2003.
Văzând şi prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.A. împotriva deciziei penale nr. 252/ P din 29 iulie 2003 a Curţii de Apel Constanţa.
Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 9 ianuarie 2003 la 21 noiembrie 2003.
Obligă pe inculpat la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 noiembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5395/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5408/2003. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
