ICCJ. Decizia nr. 1307/2004. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1307/2004
Dosar nr. 254/2004
Şedinţa publică din 5 martie 2004
Asupra recursului de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 169/ P din 29 octombrie 2003, pronunţată în dosarul nr. 1015/P/2003, Tribunalul Neamţ, secţia penală, în baza art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b), art. 74 şi art. 76 alin. (2) din acelaşi cod, a condamnat pe inculpatul B.I. la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat. S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută arestarea preventivă şi conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a fost scăzută din pedeapsă perioada reţinerii şi a arestării preventive de la 10 ianuarie 2003 la zi. A fost prelungită măsura arestării preventive până la 2 decembrie 2003.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 65 milioane lei, despăgubiri civile, către partea civilă A.M. şi la contribuţii lunare de 1.250.000 lei pentru minora A.V.A., născută la 28 decembrie 1994, şi de 750.000 lei pentru minora A.M.E., născută la 23 noiembrie 2000, cu începere de la data de 8 ianuarie 2003 (data comiterii infracţiunii) şi până la majoratul minorelor.
Instanţa a reţinut că, la data de 8 ianuarie 2003, în timp ce inculpatul se afla la bufetul din centrul comunei Grumăzeşti, fratele său A.V. a venit în spatele său lovindu-l în cap cu o sticlă plină cu bere, fără a fi existat un conflict anterior între ei. A mai fost lovit şi de G.C.
După ce a reuşit să scape, inculpatul s-a reîntors la domiciliul său, relatându-i lui B.C. cele întâmplate în local. Cei doi s-au deplasat spre centrul comunei spre postul de poliţie.
Ajungând în parcarea din faţa restaurantului, proprietatea fraţilor victimei, situat în apropierea locuinţei inculpatului, cei doi s-au întâlnit din nou cu agresorii. Între cele două grupuri a avut loc un conflict, victima A.V. încercând din nou să-l lovească pe inculpat, moment în care acesta a luat un par şi a lovit-o, o singură dată, în zona capului. Urmare a loviturii victima a căzut. Ulterior a fost transportată la Spitalul orăşenesc Tg. Neamţ şi apoi la Spitalul de Neurochirurgie Iaşi, unde a decedat.
Loviturile aplicate inculpatului au produs leziuni care au necesitat 8-9 zile îngrijiri medicale.
Prin Decizia penală nr. 495 din 16 decembrie 2003, Curtea de Apel Bacău, secţia penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ, a desfiinţat sentinţa apelată numai cu privire la cuantumul pedepsei aplicată inculpatului, pe care a majorat-o de la 10 la 12 ani închisoare.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
S-a luat act că inculpatul B.I. şi-a retras apelul declarat împotriva aceleiaşi sentinţe.
A fost respins, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă A.M.
S-a dedus în continuare arestarea preventivă menţinându-se starea de arest.
Împotriva acestei hotărâri, inculpatul a declarat recurs, după pronunţarea deciziei.
În motivele scrise de recurs se consideră că ambele hotărâri sunt nelegale şi netemeinice, sub aspectul greşitei încadrări juridice date faptei prin rechizitoriu, nefiind lămurite aspecte esenţiale referitore la locul unde a fost comisă fapta şi nu s-a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice în art. 174 C. pen.
Ulterior, inculpatul a criticat doar Decizia instanţei de apel, realizând că în urma retragerii apelului, nu mai poate aduce critici sentinţei.
În final a solicitat reducerea pedepsei.
Recursul este fondat, numai cu privire la pedeapsa aplicată, pentru următoarele argumente:
Referitor la cazul de recurs vizând greşita încadrare juridică a faptei (art. 3859 pct. 17 C. proc. pen.), Înalta Curte constată că, potrivit art. 3851 alin. (4) C. proc. pen., nu poate fi atacată cu recurs sentinţa, întrucât apelul inculpatului a fost retras.
Recursul inculpatului este fondat, doar sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei în apel (cazul de recurs prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.).
Înalta Curte apreciază că pedeapsa aplicată este prea mare, în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), şi respectiv cu menţinerea de instanţa de apel a circumstanţei atenuante legale prevăzute de art. 73 lit. b), precum şi a circumstanţelor atenuante judiciare acordate de prima instanţă.
Pedeapsa de 12 ani închisoare, aplicată inculpatului este greşit individualizată neavându-se în vedere, în mod corespunzător, şi persoana infractorului, care nu are antecedente penale şi anterior săvârşirii faptei a avut o bună comportare, iar fapta a comis-o sub stăpânirea unei puternice tulburări determinată de o provocare din partea persoanei vătămate.
Or, potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepsei, trebuie să se ţină seama nu numai de gradul de pericol social al faptei săvârşite, ci şi de persoana infractorului.
Înalta Curte, constatând că acest criteriu important nu a fost suficient avut în vedere de instanţa de apel (care a admis apelul parchetului, majorând pedeapsa bine individualizată de instanţa de fond), va admite recursul declarat de inculpat.
Ca urmare, va casa Decizia atacată numai cu privire la pedeapsa aplicată şi, rejudecând, va respinge apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ împotriva sentinţei penale nr. 169 din 29 octombrie 2003, menţinând celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsă timpul arestării preventive de la 10 ianuarie 2003 la 5 martie 2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul B.I. împotriva deciziei penale nr. 495 din 16 decembrie 2003 a Curţii de Apel Bacău.
Casează hotărârea atacată, numai cu privire la pedeapsa aplicată şi, rejudecând cauza, respinge apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ împotriva sentinţei penale nr. 169 din 29 octombrie 2003 a Tribunalului Neamţ, menţinând celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 10 ianuarie 2003 la 5 martie 2004.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 martie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1306/2004. Penal. Art.254 alin.1 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1308/2004. Penal. Art.174 c.pen. Recurs → |
|---|
