ICCJ. Decizia nr. 3393/2004. Penal. Legea nr.678/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3393/2004
Dosar nr. 2569/2004
Şedinţa publică din 18 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 331 din 9 martie 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, a fost condamnat inculpatul D.D. la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
În temeiul art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) din acelaşi cod, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
A fost menţinută arestarea preventivă a inculpatului şi s-a scăzut din durata pedepsei închisorii timpul arestării preventive cu începere de la 12 februarie 2003 la zi.
Prin aceeaşi sentinţă a fost condamnată şi inculpata Z.R. la pedeapsa de 3 ani închisoare, în temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi la 3 ani interzicerea unor drepturi.
Totodată, s-a dispus confiscarea specială a sumei de 7.000.000 lei dobândită de inculpatul D.D. şi a sumei de 3.000.000 lei dobândită de Z.R.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:
La data de 20 noiembrie 2002, în urma unor sesizări, organele de poliţie au descins în imobilul situat în str. Heracleea Darclee, sector 1, unde au descoperit că două persoane de sex feminin, C.A.V. şi numita D., se aflau sechestrate, ultima dintre ele cu semne evidente de debilitate mintală.
Iniţial, la data de 11 februarie 2003, un ziar central şi o emisiune TV au relatat pe larg cazul numitei D. vândută de inculpata Z.R. coinculpatului D.D.
În seara zilei de 16 decembrie 2002, o echipă de ziarişti având surse informaţionale proprii, l-a contactat pe D.D. care a fost de acord să vândă o femeie despre care a spus că „ştie să facă orice" solicitând suma de 300 dolari S.U.A.
Întrucât ziariştii nu aveau suma de bani solicitată i-au comunicat inculpatului că vor reveni cu suma pretinsă.
Conform înţelegerii, ziariştii au revenit la domiciliul inculpatului în seara zilei de 6 ianuarie 2003, ocazie cu care D.D. le-a comunicat faptul că o vânduse pe fata despre care discutaseră şi a acceptat să-i însoţească la diverse adrese pentru a le facilita cumpărarea unei alte femei.
În final, au ajuns la imobilul din str. Heracleea Darclee, sector 1, unde inculpatul a intrat împreună cu martorul P.R.C. să negocieze cumpărarea unei fete pentru martorul N.G.D. Martorul P.R.C. i-a dat inculpatului suma de 3 milioane lei după care D. a fost vândută de inculpata Z.R. care i-a subliniat calităţile şi a primit de la D.D. suma mai sus-arătată ca preţ al vânzării-cumpărării.
După ce vânzarea s-a realizat, martorii, inculpatul şi D. au părăsit imobilul, iar P.R.C. i-a înmânat lui D.D. suma de 7.000.000 lei pentru ajutorul acordat conform înţelegerii avute.
D. a fost dusă de ziarişti la un adăpost O.N.G. specializat în reintegrarea socială a victimelor traficului de fiinţe umane, ocazie cu care s-a stabilit că fata nu are capacitate tempo-spaţială, nu-şi cunoaşte numele, vârsta, familia, prezintă un evident retard psihic şi răspunde doar la apelativul D.
Situaţia de fapt expusă a fost stabilită pe baza proceselor-verbale de depistare, proceselor-verbale de identificare a numiţilor Z.R. şi B.C., planşelor foto executate în cauză, articolelor din presă, probe coroborate cu depoziţiile martorilor N.G.D., B.S., M.M., R.F., D.M., I.P., Z.R., Z.M., C.A. şi I.G.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 264 din 15 aprilie 2004, a respins apelurile declarate de inculpaţi.
D.D. şi Z.R., apeluri ce au vizat netemeinicia hotărârii atacate.
Împotriva deciziei pronunţate de instanţa de apel inculpatul D.D. a declarat recurs, reiterând motivul de apel invocat, şi anume reindividualizarea pedepsei aplicate pe care o consideră prea mare.
Recursul nu este fondat.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv pericolul social concret al faptei comise şi datele ce caracterizează persoana făptuitorului.
Pericolul social al faptei comise de inculpat rezidă în modalitatea în care s-a derulat activitatea infracţională şi în urmarea produsă, în suferinţele la care a fost expusă victima traficului de persoane, transformată forţat în marfă, victima prezentând un handicap evident exploatat de persoane lipsite de orice scrupul.
În ceea ce priveşte profilul moral al inculpatului, din probele aflate în dosar rezultă că acesta este recidivist, suferind anterior condamnări pentru infracţiuni de furt dar şi pentru o infracţiune de proxenetism, aspect care reliefează pericolul social ridicat al acestui infractor.
În raport de elementele de circumstanţiere ale faptei şi făptuitorului analizate nu se impune modificarea pedepsei, motiv pentru care recursul declarat este nefondat şi va fi respins în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va computa perioada arestării preventive, iar în baza art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.D. împotriva deciziei penale nr. 264 din 15 aprilie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 12 februarie 2003 la 18 iunie 2004.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3390/2004. Penal. Art.211 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3394/2004. Penal. Art.257 c.pen. Recurs → |
|---|
