ICCJ. Decizia nr. 3536/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3536/2004
Dosar nr. 2579/2004
Şedinţa publică din 25 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 342 din 13 octombrie 2003, pronunţată în dosarul nr. 669/2003 al Tribunalului Vaslui s-a dispus condamnarea inculpaţilor:
1. Z.M. şi M.I.R. pentru săvârşirea a câte două infracţiuni de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., la câte două pedepse de câte 3 ani închisoare, iar în baza art. 33 şi art. 34 C. pen., s-au contopit pedepsele, urmând ca fiecare inculpat să execute câte o pedeapsă de 3 ani închisoare.
2. U.C.V. pentru săvârşirea a două infracţiuni de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c), alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74, art. 76 C. pen., art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), la câte două pedepse de câte un an închisoare, iar în baza art. 33 şi art. 34 C. pen., s-au contopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute un an închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pentru inculpaţii Z.M. şi M.I.R.
Inculpaţii au fost obligaţi în solidar, inculpatul U.C.V. în solidar cu partea responsabilă civilmente U.G. să plătească părţilor civile Ţ.I. suma de 550.000 lei şi C.F. suma de 1.180.000 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:
În seara zilei de 27 iulie 2002, inculpaţii Z.M., M.I.R. şi U.C.V. au participat la discoteca organizată la Clubul M. din oraşul Negreşti.
Printre alte persoane aflate în discotecă, au fost şi părţile vătămate Ţ.I. şi C.F., care au consumat cantităţi însemnate de băuturi alcoolice.
La un moment dat, pe fondul consumului de alcool, partea vătămată Ţ.I. le-a oferit câte o bere inculpaţilor Z.M. şi M.I.R., împrejurare în care inculpaţii au sesizat faptul că avea bani asupra sa.
Ulterior, după miezul nopţii, partea vătămată Ţ.I. a părăsit discoteca pentru a se îndrepta spre casă.
Imediat, după partea vătămată a plecat inculpatul Z.M., apoi şi inculpaţii M.I.R. şi U.C.V.
Inculpatul Z.M. a acostat partea vătămată şi a apucat-o cu un braţ pe după umeri, prefăcându-se că o sprijină, iar după câţiva zeci de metri parcurşi, în dreptul unui teren viran, a trântit-o la pământ şi a început să o controleze prin buzunare. Imediat de cei doi s-au apropiat inculpaţii M.I.R. şi U.C.V., care au intervenit, căutând şi ei partea vătămată în buzunare.
În urma acestei acţiuni, inculpatul Z.M. a luat din buzunarele părţii vătămate Ţ.I. suma de 12.000 lei, o unghieră şi o legătură de chei, pe care, ulterior, le-a dat inculpatului M.I.R.
Conform constatării medico-legale, în urma violenţelor exercitate asupra sa partea vătămată Ţ.I. a suferit leziuni pentru a căror vindecare nu a necesitat zile de îngrijiri medicale.
După comiterea faptei asupra părţii vătămate cei trei inculpaţi au abandonat-o şi s-au îndepărtat în fugă.
În timp ce se deplasau pe strada Gorii în apropierea staţiei C.F.R. Negreşti, inculpaţii au văzut în faţa lor pe C.F., aflat în stare de ebrietate şi care se îndrepta spre casă. În fugă, inculpatul Z.M. s-a apropiat de partea vătămată C.F., pe care a prins-o de umăr şi a reţinut-o pe loc, ameninţând-o cu bătaia, în situaţia în care nu-i va da bani. Între timp s-au apropiat de partea vătămată inculpaţii M.I.R. şi U.C.V.
În timp ce inculpatul Z.M. ameninţa cu bătaia partea vătămată inculpatul U.C.V. îl lovea în spate. Datorită ameninţărilor şi loviturilor, partea vătămată nu s-a opus în momentul în care inculpatul Z.M. l-a controlat prin buzunare, luându-i suma de 70.000 lei, un pachet de ţigări şi două brichete.
După comiterea faptei cei trei inculpaţi s-au retras într-un loc în apropierea gării, unde inculpatul Z.M. le-a dat celorlalţi doi inculpaţi câte 20.000 lei.
Situaţia de fapt reţinută este probată cu declaraţiile martorilor P.C., I.C., procesele verbale de reconstituire, declaraţiile părţilor vătămate precum şi ale inculpaţilor.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii U.C.V. şi Z.M., precum şi partea vătămată Ţ.I.
Inculpaţii au criticat sentinţa sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate susţinând că sunt prea mari, iar partea civilă a susţinut că în mod nejustificat nu i s-au acordat daune morale.
Prin Decizia penală nr. 134 din 15 aprilie 2004, pronunţată în dosarul nr. 4785/2003 a Curţii de Apel Iaşi s-au respins ca fiind nefondate apelurile celor doi inculpaţi şi a părţii civile considerându-se că prima instanţă a făcut o justă individualizare a pedepselor şi că partea vătămată a fost despăgubită, în raport de prejudiciul real suferit.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, care a solicitat redozarea pedepsei aplicate, pe care o consideră prea severă.
Curtea, analizând Decizia atacată atât prin prisma criticii formulate de inculpat cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept apreciază că aceasta este legală şi temeinică, recursul declarat fiind nefondat.
Astfel, faptele şi împrejurările săvârşirii lor, vinovăţia inculpatului precum şi încadrarea juridică reţinută îşi găsesc corespondentul în probele complet analizate şi just apreciate de către cele două instanţe.
Referitor la modul de individualizare a pedepselor se constată că, instanţele au luat în considerare toate criteriile de individualizare, prevăzute în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), acordând semnificaţia cuvenită reţinerii în favoarea inculpatului a circumstanţelor atenuante, prevăzute în art. 174 C. pen., coborând pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege în condiţiile art. 76 C. pen., astfel că pedeapsa de 3 ani închisoare reflectă în mod corect gradul de pericol social al faptei comise şi al inculpatului.
Având în vedere aceste aspecte, curtea consideră că Decizia pronunţată este legală şi temeinică şi în consecinţă în conformitate cu art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul declarat ca fiind nefondat.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul Z.M., împotriva deciziei penale nr. 134 din 15 aprilie 2004 a Curţii de Apel Iaşi, ca nefondat.
Obligă pe recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, în care se include şi suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă pe acelaşi inculpat la plata sumei de 800.000 lei către partea civilă Ţ.I., cu titlu de cheltuieli de transport.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 iunie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 3534/2004. Penal. Art.211 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3537/2004. Penal. Art.211 c.pen. Recurs → |
---|