ICCJ. Decizia nr. 5236/2004. Penal. 211 al.2 c.p. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5236/2004
Dosar nr. 4668/2004
Şedinţa publică din 14 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 910 din 1 iulie 2004, în dosarul nr. 2117/2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, s-a dispus în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptei comisă de inculpatul B.I.D., în infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi a faptei comisă de inculpatul I.S.A., în infracţiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., texte de lege în baza cărora sunt condamnaţi inculpaţii:
- B.I.D la 9 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., conform art. 65 C. pen.;
- I.S.A. la 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., conform art. 65 C. pen.
În baza art. 7 din Legea nr. 543/2002 s-a revocat graţierea condiţionată a restului de pedeapsă de 2 ani 2 luni şi 18 zile din pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului I.S.A., prin sentinţa penală nr. 351/2002 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, rest pe care l-a cumulat cu pedeapsa aplicată prin prezenta, în final inculpatul având de executat 9 ani 2 luni şi 12 zile închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., conform art. 65 C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus prevenţia inculpatului B.I.D. de la data de 23 martie 2004 la zi şi s-a menţinut măsura arestării preventive a acestuia, iar cu privire la inculpatul I.S.A., perioada reţinerii de 24 ore din 23 martie 2004 la 24 martie 2004, constatându-se că inculpatul este arestat în altă cauză.
În baza art. 14, raportat la art. 346 C. proc. pen., s-a luat act că în cauză nu s-au formulat pretenţii civile.
În baza art. 118 lit. d) C. pen., s-a confiscat în favoarea statului de la inculpaţi suma de 700.000 lei.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa fondului a reţinut faptul că în seara zilei de 17 martie 2004, cei doi inculpaţi s-au înţeles să se deplaseze la numitul T., pentru a face rost de droguri, iar pentru cumpărarea acestora s-au hotărât să-şi procure bani în orice mod.
Astfel, fiind pe str. Pastorului din sectorul 2, inculpaţii au observat pe partea vătămată L.C., care se oprise în faţa blocului în care locuia vorbind la un telefon mobil, s-au apropiat de aceasta şi inculpatul B.I.D. a lovit-o cu pumnul în faţă, smulgându-i telefonul din mână, în timp ce inculpatul I.S.A. asista la desfăşurarea incidentului.
Ulterior, inculpaţii au părăsit locul faptei în fugă şi au vândut telefonul astfel sustras, pentru suma de 700.000 lei.
Tribunalul a avut în vedere că materialul administrat în cauză confirmă înţelegerea prealabilă avută de cei doi inculpaţi de a-şi procura droguri şi anterior acestui moment de a-şi procura bani în orice mod, de asemenea că în realizarea acestei înţelegeri au abordat-o pe partea vătămată din cauză.
S-a reţinut faptul că şi inculpatul I.S.A. are vinovăţie sub forma complicităţii în săvârşirea faptei, în condiţiile în care după ce aceasta a fost săvârşită de celălalt coinculpat, ambii au fugit de la locul faptei, la domiciliul numitului P.C., căruia i-au şi vândut împreună telefonul.
Împotriva sentinţei a declarat apel inculpatul I.S.A., care a criticat-o cu privire la cuantumul pedepsei aplicate, pe care a apreciat-o prea mare faţă de fapta săvârşită de el.
Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondat apelul reţinând că instanţa de fond a făcut o judicioasă analiză şi apreciere a situaţiei de fapt pe baza probelor administrate şi a aplicat o pedeapsă just individualizată, în raport de dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs inculpatul, care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeincie sub aspectul pedepsei aplicate pe care o consideră exagerată faţă de persoana sa şi de împrejurările, în care s-a comis fapta.
Recursul nu este fondat.
La individualizarea pedepsei aplicate şi la menţinerea ei, instanţele au luat în considerare în mod judicios criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), astfel că pedeapsa de 7 ani închisoare situată către limita specială minimă stabilită de legiuitor pentru infracţiunea de complicitate la tâlhărie în formă calificată, este de natură să realizeze scopul sancţiunii penale, aşa cum este prevăzut de art. 52 C. pen.
Aşa fiind o reindividualizare a pedepsei nu se justifică atâta timp cât au fost avute în vedere pericolul social concret al faptei comise de inculpat, împrejurările în care s-a consumat infracţiunea dar şi circumstanţele personale ale inculpatului, care este recidivist în forma prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen. şi a fost nesincer pe parcursul procesului penal.
Pentru aceste considerente recursul declarat de inculpat este nefondat, astfel încât Înalta Curte îl va respinge ca atare în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.S.A., împotriva deciziei penale nr. 579/ A din 5 august 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Deduce din pedeapsă, timpul reţinerii preventive a inculpatului din 23 – 24 martie 2004.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5209/2004. Penal. Contopire pedepse. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5240/2004. Penal. Art.215 c.pen. Recurs → |
|---|
