ICCJ. Decizia nr. 5336/2004. Penal. Art.208,209 c. pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5336/2004
Dosar nr. 3802/2004
Şedinţa publică din 19 octombrie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 53 din 10 martie 2004, pronunţată de Tribunalul Hunedoara, în dosarul nr. 7455/2004, au fost condamnaţi inculpaţii:
1. R.S.C.;
2. R.A.;
3. b.n. la câte 4 (patru) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
S-a făcut aplicarea art. 64 şi art. 71 C. pen.
De asemenea, inculpaţii au fost obligaţi în solidar să plătească părţii civile E.P.C. Valea Jiului, suma de 85.000.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt.
În data de 24 august 2003, cei trei inculpaţi au pătruns în incinta sectorului T.P. de lucru Livezeni, aparţinând părţii civile şi dintr-o clădire unde se aflau celule de înaltă tensiune (6 kv) ce deserveau linia secundară de alimentare cu energie electrică a unităţii, au sustras mai multe subansamble pe care le-au dus la un centru de colectare a fierului vechi.
Cu toate că bunurile sustrase au fost recuperate şi restituite părţii vătămate aceasta s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 85.000.000 lei, deoarece subansamblele respective nu mai puteau fi remontate la celula electrică.
Împotriva sentinţei penale pronunţate de instanţa de fond, au declarat apel, în termen, inculpaţii R.S.C., R.A. şi B.N., solicitând reducerea pedepselor aplicate pe care le consideră prea aspre.
Totodată, au solicitat respingerea cererii de despăgubiri civile formulată de partea civilă, bunurile sustrase fiind fără valoare.
Prin Decizia penală nr. 208/ A din 1 iunie 2004 a Curţii de Apel Alba Iulia s-au respins, ca nefondate, apelurile declarat de inculpaţi, apreciindu-se că hotărârea pronunţată este legală şi temeinică.
Împotriva acestei decizii, cât şi a hotărârii primei instanţe, inculpaţii R.S.C., R.A. şi B.N. au declarat recurs, reiterând motivul de apel referitor la individualizarea pedepsei, temei de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Recursurile nu sunt întemeiate.
Verificând hotărârile atacate în raport de critica invocată cât şi din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că pedepsele aplicate inculpaţilor se situează la limita minimă prevăzută de lege şi că au fost just individualizate, cu respectarea tuturor criteriilor cuprinse în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv pericolul social concret al faptelor, împrejurările în care s-au săvârşit, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, dar şi de circumstanţele personale ale inculpaţilor.
Astfel, la dozarea pedepselor s-a ţinut seama de modul în care au acţionat inculpaţii, precum şi de valoarea mare a prejudiciului cauzat părţii civile, 85.000.000 lei.
Referitor la profilele morale ale inculpaţilor, instanţele au avut în vedere faptul că toţi trei sunt recidivişti postexecutoriu, suferind mai multe condamnări tot pentru infracţiuni de furt, iar inculpatul B.N. şi pentru tâlhărie.
În consecinţă o redozare a pedepselor nu se justifică, iar recursurile declarate de inculpaţi apar ca nefondate, urmând a fi respinse ca atare, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii R.S.C., R.A. şi B.N. împotriva deciziei penale nr. 208 din 1 iunie 2004 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Obligă recurenţii inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 1.600.000 lei, din care onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 400.000 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5332/2004. Penal. 211 al.2 c.p. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5339/2004. Penal. Art.180 alin.2.c. pen.... → |
|---|
