ICCJ. Decizia nr. 5530/2004. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5530/2004
Dosar nr. 5292/2004
Şedinţa publică din 27 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 138 din 9 iunie 2004, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, în baza art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a fost condamnat inculpatul J.G. la pedeapsa de 20 ani închisoare în condiţiile art. 57 şi art. 71 C. pen. şi 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestului preventiv începând cu 12 aprilie 2004 şi s-a menţinut în continuare măsura arestării.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea cuţitului corp –delict.
A fost obligat inculpatul la 6.000.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 400.000 lei onorariul de avocat din oficiu.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că după moartea soţiei sale, acum 10 ani, victima J.G. a locuit cu cei doi fii ai săi, J.G.G. şi J.C., toţi fiind cunoscuţi ca mari consumatori de alcool.
În ziua de 12 aprilie 2004, după orele 14,00, când inculpatul J.G.G. a venit la domiciliu a găsit pe tatăl său stând în drum în dreptul casei. Deranjat de faptul că victima cerea băutură de la persoanele care ieşeau de la biserică, inculpatul l-a lovit cu piciorul cerându-i să intre în curte, moment în care a sosit acasă şi celălalt fiu, J.C. care a încercat să ia apărarea tatălui său.
La un moment dat, când martorul J.C., care se afla sub influenţa băuturilor alcoolice a adormit, inculpatul i-a mai aplicat tatălui său câteva lovituri şi când acesta l-a înjurat, inculpatul l-a lovit cu cuţitul pe care îl avea în mână în zona gâtului, producându-i o plagă înjunghiată ce a condus la decesul instantaneu.
După comiterea faptei, inculpatul a anunţat vecinii că tatăl său este mort şi că doreşte să se sinucidă, producându-şi zgârieturi la gât şi la antebraţ.
Raportul de constatare medico-legală (autopsie) a confirmat că moartea lui J.G. a fost violentă, s-a datorat insuficienţei acute cardio-respiratorii consecutive unei hemoragii externe determinată de o plagă tăiată înjunghiată la nivelul gâtului, cu lezarea arterei carotidei, leziune traumatică mortală.
În raport de situaţia de fapt dedusă judecăţii, în sarcina inculpatului J.G.G. s-a reţinut vinovăţia pentru comiterea infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174, raportat la art. 175 lit. c) C. pen., iar la individualizarea pedepsei s-au avut în vedere, pe lângă atitudinea sinceră a inculpatului şi împrejurarea că nu este la prima abatere, a mai suferit condamnări, fiind recidivist, apreciindu-se că scopul preventiv şi educativ al sancţiunii, cerut de art. 52 C. pen., poate fi atins prin executarea acesteia în condiţiile art. 57 şi art. 71 C. pen.
Deoarece prin încheierea nr. 76 din 13 aprilie 2004, împotriva inculpatului s-a luat măsura arestării preventive, iar anterior, la 12 aprilie 2004, fusese şi reţinut, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestului preventiv începând cu 12 aprilie 2004, până în prezent.
Sub aspectul laturii civile s-a constatat că în cauză nu s-au constituit părţi civile, de înmormântarea victimei ocupându-se rudele acestuia care nu au avut pretenţii.
Apelul declarat de inculpat a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 220/2004 a Curţii de Apel Piteşti.
Această instanţă a considerat că atât starea de fapt, cât şi vinovăţia inculpatului au fost bine stabilite, iar pedeapsa a fost corect individualizată.
Împotriva deciziei a declarat recurs, în termen, inculpatul J.G.G., solicitând casarea acesteia în ceea ce priveşte cuantumul pedepsei şi ca urmare recunoaşterii unor circumstanţe atenuante, reducerea sub limita minimă prevăzută de lege.
Recursul este nefondat.
Verificând hotărârile pronunţate atât sub aspectul motivului de recurs invocat, care se încadrează în dispoziţiile art. 3859 pct. 14, cât şi al cazurilor de casare care se iau în considerare din oficiu, Curtea reţine că acestea sunt legale şi temeinice.
Corect a fost stabilită situaţia de fapt, pe baza aprecierii corecte a probelor administrate, s-a dat o încadrare juridică legală faptei, ca infracţiune de omor calificat, iar pedeapsa a fost stabilită pe baza criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Nu există elemente care să justifice reducerea pedepsei prin recunoaşterea unor circumstanţe atenuante, având în vedere împrejurările săvârşirii infracţiunii, gravitatea pericolului social al acesteia, suprimarea bruscă, cu cuţitul a vieţii tatălui, precum şi persoana inculpatului, recidivist, care anterior a mai fost condamnat la mai multe pedepse.
În consecinţă, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul urmează a fi respins.
Se va deduce detenţia preventivă de la 12 aprilie 2004 la zi.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, recursul declarat de inculpatul J.G.G. împotriva deciziei penale nr. 220/ A din 3 septembrie 2004 a Curţii de Apel Piteşti, ca nefondat.
Compută din durata pedepsei perioada reţinerii şi arestării preventive de la 12 aprilie 2004 la 27 octombrie 2004.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei reprezentând onorariu avocat oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5527/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5537/2004. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
