ICCJ. Decizia nr. 684/2004. Penal. Revizuire. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 684/2004
Dosar nr. 5661/2003
Şedinţa publică din 4 februarie 2004
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 945 din 8 octombrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II–a penală, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 2126 din 8 mai 2003 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., în aceiaşi infracţiune, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
S-a dispus în baza art. 215 alin. (1) C. pen., condamnarea inculpatului M.I.L. la un an şi 6 luni închisoare şi în baza art. 211 alin. (2) lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la o pedeapsă de 7 ani închisoare, stabilindu-se în final ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a reţinut în fapt că la data de 20 martie 2002, în jurul orei 11,00, prin ameninţări repetate, inculpatul a deposedat-o pe partea vătămată A.D. de un telefon mobil marca, în timp ce acesta se afla în faţa Grupului Şcolar Transporturi C.F.R. unde era elev, iar în ziua de 23 ianuarie 2002, în jurul orei 14,00, l-a indus în eroare pe martorul C.I. căruia i-a solicitat telefonul mobil marca, ce-i fusese încredinţat spre păstrare de către partea vătămată P.C., elev la acelaşi Grup Şcolar, pe durata efectuării serviciului în faţa cancelariei arătând că victima îi ceruse acest lucru.
Împotriva hotărârii de condamnare condamnatul a formulat cerere de revizuire solicitând rejudecarea cauzei, pentru a prezenta doi martori care nu au fost audiaţi la instanţa fondului, criticând şi încadrarea juridică dată faptei de tâlhărie, precum şi pedeapsa aplicată care este prea severă.
După efectuarea cercetărilor de către procuror, procedându-se la soluţionarea cererii de revizuire, Tribunalul Bucureşti, secţia a II–a penală, a respins-o prin sentinţa penală nr. 889 din 13 octombrie 2003.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a I penală, prin Decizia penală nr. 703 din 26 noiembrie 2003, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul revizuient, cu motivarea că în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele art. 394 C. proc. pen.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul, care prin apărător a lăsat soluţia la aprecierea instanţei iar personal a solicitat reducerea pedepsei pe care o execută.
Recursul declarat este neîntemeiat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 394 C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută când este îndeplinit vreunul dintre motivele prevăzute expres de textul de lege menţionat.
Din verificarea lucrărilor cauzei, se reţine că materialul probator administrat a conturat starea de fapt căreia instanţa i-a dat încadrarea juridică legală.
În cauză nedescoperindu-se fapte sau împrejurări necunoscute de instanţele ce au soluţionat, şi nici nu s-au săvârşit infracţiuni de mărturie mincinoasă, nefiind deci îndeplinite cerinţele art. 394 C. proc. pen., astfel încât soluţia tribunalului de respingere a cererii de revizuire a fost corect menţinută de instanţa de control judiciar.
În consecinţă, Curtea, în baza art. 3851 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge recursul ca nefondat cu obligarea condamnatului la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul – revizuient M.I.L. împotriva deciziei penale nr. 703 din 26 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 februarie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 681/2004. Penal. Art.-208, 209 c.pen. Recurs... | ICCJ. Decizia nr. 685/2004. Penal. Plângere. Recurs → |
---|