ICCJ. Decizia nr. 820/2004. Penal. Art.215 alin.2 c.pen. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.820/2004

Dosar nr. 2098/2003

Şedinţa publică din 11 februarie 2004

Asupra recursului de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 55/2000 a Tribunalului Alba, în rejudecare, după desfiinţarea sentinţei penale nr. 179 din 1 octombrie 1998 a aceleiaşi instanţe, cu trimiterea cauzei spre rejudecare dispusă prin Decizia penală nr. 197/A/1999 a Curţii de Apel Alba Iulia, au fost condamnaţi inculpaţii:

- R.T. la:

- 3 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- un an închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

- 2 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

- 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 215 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani şi 10 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 10 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- un an închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 1 şi 2 din Legea nr. 137/1997 s-au constatat graţiate în întregime pedepsele de un an închisoare şi 10 luni închisoare, aplicate în baza art. 291 C. pen., iar pedepsele de 3 ani închisoare şi 2 ani şi 10 luni închisoare, aplicate în baza art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), în parte, cu ½, respectiv un an şi 6 luni şi un an şi 5 luni.

În baza art. 33 şi art. 34 C. pen., au fost contopite pedepsele rămase negraţiate respectiv un an şi 6 luni închisoare; 2 ani închisoare; 6 luni închisoare, un an şi 5 luni închisoare şi un an închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare; care a fost sporită la 2 ani şi 4 luni închisoare, dispunându-se executarea în final a acestei pedepse.

S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă, perioada executată de la 3 martie 1994 la 2 aprilie 1994, de la 28 februarie 1995 la 10 iulie 1995 şi ziua de 16 februarie 1994 executată în reţinere.

Potrivit art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. a) C. pen., s-a dispus achitarea inculpatului R.T., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen. (două fapte) şi de art. 256 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

- B.I. la:

- 2 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 261 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 1 din Legea nr. 137/1997 s-au constatat graţiate în întregime pedepsele de 2 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), 6 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 291 C. pen. şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea, prevăzută de art. 261 C. pen.

S-a constatat că prin sentinţa penală nr. 66/1994 a Tribunalului Zalău, inculpatul B.I. a fost condamnat la 2 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 255 C. pen., concurentă cu infracţiunile pentru care a fost condamnat în cauză, pedeapsă care a fost executată în întregime.

În baza art. 36 C. pen., raportat la art. 33 şi art. 34 C. pen., s-a contopit pedeapsa de 2 ani închisoare cu pedeapsa de 6 luni închisoare executată de la graţiere, în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi s-a constatat că această pedeapsă este executată în întregime.

S-a constatat că inculpatul a fost arestat preventiv începând cu 2 martie 1995.

- M.T. la:

- un an şi 6 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 6 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- un an închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 261 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

În baza art. 1 din Legea nr. 137/1997 s-au constatat graţiate integral pedepsele de un an şi 6 luni închisoare; 6 luni închisoare şi exceptarea de la graţiere a pedepsei de un an închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen., dispunându-se executarea acestei din urmă pedepse.

S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă timpul executat începând cu 18 februarie 1995, până la 10 iulie 1995.

În baza art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 998 C. civ., au fost obligaţi inculpaţii R.T. şi B.I. să plătească în solidar, părţii civile A.D.E. SA Zalău, suma de 95.744.907 lei despăgubiri civile plus dobânzile civile aferente acestei sume practicate de B.C.R., începând cu data de 27 aprilie 1994 până la achitarea integrală a debitului, iar pe inculpatul R.T., în solidar cu inculpatul M.T. suma de 4.449.425 lei, aceleiaşi părţi civile plus dobânda practicată de B.C.R. începând cu 18 decembrie 1992 şi până la plata integrală a acestei sume.

Au fost menţinute măsurile asigurătorii luate potrivit art. 163 C. proc. pen., prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj din 28 februarie 1994, 16 decembrie 1994 şi 22 februarie 1995, cu privire la bunurile inculpaţilor care au făcut obiectul proceselor verbale de sechestru în vederea reparării pagubei cauzate părţii civile E. SA Zalău, actuala A.D.E. SA, potrivit sentinţei.

S-a dispus restituirea către inculpatul R.T. a mijloacelor materiale de probă, corp delict, constând în patru bucăţi monezi din aur, un lingou din metal şi un fragment de verighetă, indicate de organul de urmărire penală, conform Ordonanţei nr. 64/1994 şi descrise în procesul verbal întocmit la data de 14 noiembrie 1994 la Sucursala Judeţeană Sălaj a B.N.R.

În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat să plătească în favoarea statului suma de 2.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul R.T. a îndeplinit funcţia de şef depozit la SC E. SA Zalău, având printre atribuţiunile de serviciu şi pe aceea de a primi de la persoane fizice şi juridice cantităţi de cupru. În această funcţie inculpatul R.T. s-a cunoscut cu inculpaţii B.I. şi M.T., care erau posesorii unor firme ce aveau ca obiect de activitate cumpărarea şi vânzarea deşeurilor de cupru, situate în judeţele Gorj şi Mehedinţi.

În intervalul de timp 1992 – 1994, cei trei inculpaţi au conlucrat în sensul că ultimii doi au făcut predări de cupru la depozitul SC E. SA Zalău, împrejurări în care inculpatul R.T., fie personal, fie cu ajutorul unor subalterni, a confirmat primirea unor cantităţi mai mari decât cele predate, valorificându-şi astfel plusurile create în gestiune pe căi ilicite.

O parte din materialele predate au fost în prealabil achiziţionate de la alte societăţi comerciale, ceea ce a făcut posibil să se constate că între actele de preluare şi cele de predare există diferenţe, recunoscute iniţial şi de către inculpaţi şi confirmate de martorii ascultaţi în cauză, angajaţi ai depozitului.

Prin confirmările fictive făcute de inculpatul R.T. s-a atestat primire în plus de la inculpatul B.I. a cantităţii de 52.176 kg. cupru, pentru care s-a dispus plata sumei de 97.744.916 lei.

Una din faptele comise de cei doi inculpaţi vizând cantitatea de 10.850 kg. cupru a rămas în faza tentativei.

Deosebit de activitatea infracţională desfăşurată împreună cu inculpatul B.I., inculpatul R.T. a atras în sfera infracţională şi pe inculpatul M.T., patron la SC M.C. SRL Tg. Jiu, care avea ca obiect de activitate achiziţionarea şi valorificarea materialelor refolosibile.

Folosind aceleaşi procedee frauduloase, prin întocmirea unor acte de recepţie fictive, inculpatul R.T. a confirmat nereal intrarea unor cantităţi de cupru pentru care s-a plătit necuvenit suma de 4.449.475 lei.

Ca şi în situaţia primului inculpat şi în relaţiile cu cel de-al doilea, inculpatul R.T. nu confirma persona avizele de însoţire a mărfii şi cantităţile primite în depozit, ci le solicita subalternilor săi cărora le comunica faptul că a efectuat el cântărirea, iar ei să confirme actele însoţitoare, deşi ele erau fictive.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi inculpaţii R.T., B.I. şi M.T.

În apelul parchetului s-a criticat sentinţa în sensul că în mod greşit s-a dispus achitarea inculpatului R.T., pentru infracţiunea de luare de mită şi primirea de foloase necuvenite, deoarece din probele administrate rezultă vinovăţia lui. S-a invocat deasemenea, neaplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), privind legea penală mai favorabilă, deoarece de la data săvârşirii faptelor şi până la judecarea lor s-au succedat mai multe legi penale. S-a mai susţinut că şi în situaţia în care s-ar menţine dispoziţia de achitare a inculpatului R.T., nu este posibilă restituirea obiectelor din aur, deoarece acestea nu puteau fi deţinute de inculpat.

S-a mai solicitat în recursul parchetului să se dispună anularea înscrisurilor falsificate, instanţa urmând să se pronunţe asupra constituirii de parte civilă cerută de Sucursala B.N.R. Sălaj, chiar dacă această cerere este inadmisibilă.

În apelul inculpatului R.T. s-a cerut achitarea lui pentru toate învinuirile ce i-au fost aduse, iar în apelurile inculpaţilor B.I. şi M.T. s-a solicitat reducerea pedepselor aplicate.

Prin Decizia penală nr. 233/A/2000 Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelurile Parchetului şi inculpaţilor, a desfiinţat în parte sentinţa apelată cu privire la achitarea inculpatului R.T., pentru infracţiunea de luare de mită şi primire de foloase necuvenite, la contopirea pedepselor şi la omisiunea aplicării art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), a anulării actelor false şi a confiscării speciale.

Rejudecând cauza în aceste limite, s-a dispus condamnarea inculpatului R.T. la două pedepse de câte 3 ani închisoare şi câte 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pentru comiterea a două infracţiuni de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi la 3 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii de primire de foloase necuvenite prevăzută de art. 256 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

În baza art. 1 din Legea nr. 137/1997 s-a constatat că pedeapsa de 3 luni închisoare este în întregime graţiată.

În baza art. 33, art. 34 şi art. 35 C. pen., s-au contopit toate pedepsele rămase de executat, conform hotărârii apelate în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi a înlăturat sporul stabilit prin aceasta, urmând ca inculpatul să execute 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.

S-au aplicat prevederile art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), pentru tentativă la infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 20, raportat la art. 215 alin. (2) C. pen., reţinută în sarcina inculpaţilor R.T. şi B.I. şi pentru infracţiunile de înşelăciune, prevăzute de art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), reţinută în sarcina inculpaţilor R.T., B.I. şi M.T.

În baza art. 254 alin. (3) C. pen., s-a dispus confiscarea în favoarea statului a obiectelor din aur primite drept mită de către inculpatul R.T., ridicate de la acesta şi predate B.N.R., sucursala Judeţeană Sălaj, conform inventarului nr. 1 din 14 februarie 1994, în prezent aflate în depozit la sucursala Judeţeană Cluj.

În baza aceloraşi dispoziţii legale s-a confiscat de la acelaşi inculpat un ghiul şi acesta a fost obligat să achite statului echivalentul în lei în sumă de 1.370.733 lei, plus 100.000 lei.

În baza art. 267 alin. (2) C. pen., s-a confiscat de la inculpat suma de 64.000 lei, obligându-l la plata acesteia către stat.

Au fost anulate înscrisurile falsificate cu privire la cantităţile livrate şi recepţionate.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpaţii R.T. şi M.T., care au fost admise, prin Decizia penală nr. 3543/2000 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală, prin care a dispus extinderea efectelor acestor recursuri şi cu privire la inculpatul B.I., casarea deciziei recurate, cu trimiterea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Alba Iulia.

S-a reţinut în considerentele deciziei de casare faptul că unul dintre judecătorii, care au soluţionat apelul declarat de parchet şi inculpaţi împotriva sentinţei penale nr. 179/1998 a Tribunalului Alba, prin care s-a dispus rejudecarea cauzei de către acelaşi tribunal, a participat şi la soluţionarea apelului împotriva sentinţei date în rejudecare, hotărârea fiind lovită de nulitate absolută.

Rejudecând în apel cauza, Curtea de Apel Alba Iulia, prin Decizia penală nr. 403/A/2001 a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi inculpaţii R.T., B.I. şi M.T., reiterând dispoziţiile din Decizia penală nr. 233/2000, cu privire la condamnarea inculpatului R.T., contopirea pedepselor, aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), confiscarea bunurilor ce au format obiectul infracţiunilor şi anularea actelor falsificate.

Decizia penală nr. 403/A/2001 a Curţii de Apel Alba Iulia a fost casată prin Decizia penală nr. 5507/2002 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală, recursul inculpatului R.T. a fost extins şi asupra inculpaţilor B.I. şi M.T., dispunându-se trimiterea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Alba Iulia.

În considerentele deciziei de casare s-a reţinut că instanţa de apel nu a răspuns tuturor motivelor de casare, cu care a fost legal investită şi care constituie o cerere esenţială în legătură cu justa soluţionare a cauzei, de natură să influenţeze negativ situaţia procesului şi anume, nu s-a pronunţat nici asupra criticilor formulate atât de inculpatul R.T. şi nici a celor invocate de inculpaţii B.I. şi M.T.

Prin Decizia penală nr. 133/ A din 8 aprilie 2003 Curtea de Apel Alba Iulia, rejudecând după casare apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi inculpaţii R.T., B.I. şi M.T. a admis aceste apeluri.

S-a dispus desfiinţarea în parte a sentinţei apelate cu privire la achitarea inculpatului R.T., pentru infracţiunile de luare de mită şi primire de foloase necuvenite, la contopirea pedepselor şi omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), a anulării actelor false şi a confiscării speciale, precum, şi la incidenţa dispoziţiilor art. 122 lit. a) şi art. 124 C. pen. şi cu privire la constatarea executării pedepsei de către inculpatul M.T. şi rejudecând, a condamnat pe inculpatul R.T. la două pedepse de câte 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru comiterea a două infracţiuni de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului timpul executat de la 3 martie 1994, la 2 aprilie 1994, de la 28 februarie 1995 la 10 iulie 1995 şi ziua de 16 februarie 1994, când a fost reţinut.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. şi art. 124, raportat la art. 122 lit. d) C. pen., a fost încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului, pentru infracţiunile prevăzute de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (două fapte), art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (două fapte), art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), art. 20, raportat la art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi art. 256 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

S-au constatat ca fiind executate pedepsele aplicate inculpatului M.T.

S-a luat act de retragerea apelului declarat de inculpatul B.I. împotriva aceleiaşi sentinţe.

În baza art. 254 alin. (3) C. pen., au fost confiscate în favoarea statului obiectele din aur primite ca mită de inculpatul R.T. ridicate de la acesta şi predate B.N.R., sucursala Judeţului Sălaj, conform inventarului nr. 1 din 14 februarie 1994, în prezent aflate în depozit la sucursala B.N.R. Cluj. A fost confiscată de la inculpat suma de 1.370.733 lei, reprezentând contravaloarea unui ghiul de aur, precum şi suma de 100.000 lei, obligându-l la plata acestei sume în favoarea statului.

În baza art. 256 alin. (2) C. pen., a confiscat de la inculpatul R.T. suma de 64.000 lei, obligându-l la plata acestei sume către stat.

Au fost anulate înscrisurile falsificate cu privire la cantitatea livrată şi recepţionată.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale hotărârilor.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul R.T., solicitând achitarea lui pentru cele două infracţiuni de luare de mită, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. şi achitarea lui pentru infracţiunile de fals intelectual, uz de fals şi primirea de foloase necuvenite şi înşelăciune, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

În motivarea recursului s-a arătat că în cauză nu s-a făcut dovada că inculpatul, ca şef de depozit la E. Zalău, ar fi confirmat primirea unor cantităţi mai mari de deşeuri de la inculpatul B.I. şi M.T. decât cele predate de aceştia.

S-a mai arătat că atunci când inculpaţii B.I. şi M.T. au adus la depozit cupru, inculpatul R.T. se afla în Ungaria, fapt dovedit cu viza din paşaport.

În recursul său, inculpatul R.T. a mai solicitat restituirea bijuteriilor şi a aurului în greutate de 134, 29 gr., care au fost ridicate cu ocazia percheziţiei.

În subsidiar s-a solicitat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 861 C. pen.

Examinând din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., recursul declarat de inculpatul R.T., se constată că acesta este fondat, dar pentru alte motive decât cele invocate de recurent.

Verificând actele şi lucrările dosarului se constată că instanţele de apel, rejudecând după casare, au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, conform materialului probator administrat în cauză, au aplicat pedepse just individualizate, ţinând seama de toate criteriile, prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), dar au omis să constate că pentru infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 248, reţinută în sarcina inculpatului R.T., a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru această faptă.

Cu privire la cererea inculpatului prin care a solicitat achitarea sa pentru infracţiunile de luare de mită şi primirea de foloase necuvenite, deoarece faptele nu există, se constată că aceasta nu poate fi primită.

Astfel, din primele declaraţii date în faza de urmărire penală, chiar şi ocazia confruntării cu inculpatul R.T., inculpaţii M.T. şi B.I. au descris în mod detaliat felul în care au procedat şi bunurile pe care le-au dat inculpatului R.T.

Declaraţiile coinculpaţilor B.I. şi M.T. se coroborează cu depoziţiile martorilor T.M., B.S., H.C. şi G.I.

De asemenea, găsirea la domiciliul inculpatului R.T., cu ocazia percheziţiei domiciliare a trei monezi din aur emise în anul 1915, cu efigia lui Francz Iosef, despre care inculpatul B.I. a declarat că i le-a dat acestuia pentru a confirma fictiv primirea în plus a unor cantităţi din cupru. Cea de-a patra monedă, având aceeaşi sursă, a fost găsită la martorul S.I., care a arătat în declaraţia lui că a primit-o de la inculpatul R.T., pentru a se interesa de valoarea acesteia în Cehia.

De asemenea, la martorul G.I. s-a găsit o verighetă şi un fragment din aceasta, confecţionată din aurul primit tot de la inculpatul R.T.

Având în vedere că inculpatul R.T. a întocmit acte în fals consemnând o cantitate mai mare de cupru pentru ca în baza lor ceilalţi doi inculpaţi să încaseze diferite sume de bani, efectuând aceste operaţiuni ca urmare a primirii de bunuri deosebit de valoroase, respectiv cinci monede de aur, două cartuşe de ţigări şi două sticle de W. de la inculpatul B.I. precum şi un ghiul de aur de 7 gr. şi 100.000 lei de la inculpatul M.T., se constată că infracţiunile de luare de mită şi primirea de foloase au fost dovedite ca existând în materialitatea lor în realitatea obiectivă.

În consecinţă, achitarea inculpatului pentru aceste infracţiuni, în temeiul art. 211 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., nu ar fi justificată, urmând ca cererea lui să fie respinsă ca nefondată.

De asemenea, susţinerea inculpatului în sensul că nu este autorul infracţiunilor de fals intelectual, uz de fals şi înşelăciune este contrazisă de probele dosarului.

Astfel, din declaraţiile martorilor D.D., R.C., R.D., S.L., T.M., P.I., P.C., P.P., M.C., P.M., C.I.C., P.L., T.S., M.V., N.C., B.P., M.V., B.V., care se coroborează cu avizele de expediţie întocmite de inculpatul R.T. sau colaboratorii săi, registrul de poartă al SC E. SA Zalău, avizele de expediţie, privind provenienţa cuprului predat de inculpatul B.I. şi M.T., facturile ataşate la dosar, precum şi cu depoziţiile acestora din urmă, a rezultat cu certitudine că inculpatul R.T. este autorul infracţiunilor reţinute în sarcina lui neexistând temeiuri, pentru achitarea sa în sensul în care a solicitat.

Pe de altă parte, se constată că pedepsele aplicate inculpatului, atât sub aspectul cuantumului său cât şi al modalităţii lor de executare au fost corect individualizate, conform art. 72 şi art. 52 C. pen.

Aşa fiind, în raport de gradul ridicat de pericol social al faptelor, de numărul mare de infracţiuni săvârşite, se apreciază că scopul preventiv şi reeducativ al pedepsei, poate fi atins numai prin executarea în regim de detenţie a sancţiunii penale aplicate inculpatului.

Potrivit art. 121 alin. (1) şi art. 122 alin. (1) lit. d) C. pen., prescripţia înlătură răspunderea penală, iar termenul de prescripţie este de 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani.

Totodată, potrivit art. 124 C. pen., prescripţia înlătură răspunderea penală, oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul prevăzut de art. 122 din acelaşi cod, este depăşit cu încă jumătate.

Având în vedere perioadele în care inculpatul R.T. a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art. 248 din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pedepsită cu închisoare de la 6 luni şi 5 ani, se constată că urmează să se înceteze procesul penal, pornit împotriva lui pentru această faptă, conform art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., în cauză intervenind prescripţia răspunderii penale.

De asemenea, instanţele au omis să constate că în cauză a intervenit prescripţia răspunderii penale a faptelor comise de inculpatul B.I., respectiv pentru infracţiunea de fals intelectual, uz de fals, complicitate la infracţiunea de înşelăciune şi infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă, toate în formă continuată.

În consecinţă, în temeiul art. 3857 C. proc. pen., urmează să se extindă efectele recursului declarat de inculpatul R.T. şi cu privire la coinculpatul B.I.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de inculpatul R.T. să fie admis.

Se va extinde efectele acestui recurs şi cu privire la inculpatul B.I., se vor înlătura dispoziţiile art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen.

Se vor casa Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 55 din 6 martie 2000 a Tribunalului Alba, astfel:

- pentru inculpatul R.T., cu privire la omisiunea constatării prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 248 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., cu aplicarea art. 122 şi art. 124 C. pen., se va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului R.T., pentru infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 248 C. pen.

Inculpatul R.T. urmează să execute pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

- pentru inculpatul B.I., cu privire la omisiunea constatării prescripţiei răspunderii penale, pentru infracţiunile de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), tentativă la infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 20, raportat la art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), şi infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă, prevăzută de art. 261 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare în pedepsele componente de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), de 6 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), 6 luni închisoare pentru tentativă la infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 20, raportat la art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi de 6 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii de încercare de a determina mărturia mincinoasă, prevăzută de art. 261 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., cu aplicarea art. 122 şi art. 124 C. pen., urmează să se înceteze procesul penal pornit împotriva inculpatului B.I., pentru infracţiunile sus-menţionate.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de inculpatul R.T., împotriva deciziei penale nr. 133/ A din 8 aprilie 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia.

În baza art. 3857 C. proc. pen., extinde efectele recursului şi cu privire la inculpatul B.I.

Înlătură aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., pentru inculpatul B.I.

Casează Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 55 din 6 martie 2000 a Tribunalului Alba astfel:

- pentru inculpatul R.T., cu privire la omisiunea constatării prescripţiei răspunderii penale, pentru infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 248 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., cu aplicarea art. 122 şi art. 124 C. pen., încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului R.T., pentru infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 248 C. pen.

Inculpatul R.T. urmează să execute pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

- pentru inculpatul B.I., cu privire la omisiunea constatării prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunile de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), tentativă la infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 20, raportat la art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi de încercare de a determina mărturia mincinoasă, prevăzută de art. 261, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului în pedepsele componente de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), de 6 luni închisoare pentru tentativă la infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 20, raportat la art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de încercare de a determina mărturia mincinoasă, prevăzută de art. 261, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., cu aplicarea art. 122 şi art. 124 C. pen., încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului B.I., pentru infracţiunile de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), tentativă la infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 20, raportat la art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi de încercare de a determina mărturia mincinoasă, prevăzută de art. 261, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 februarie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 820/2004. Penal. Art.215 alin.2 c.pen. Recurs