ICCJ. Decizia nr. 1271/2005. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1271/2005
Dosar nr. 1016/2005
Şedinţa publică din 18 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 16 decembrie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, verificând din oficiu, legalitatea şi temeinicia arestării preventive a inculpatului B.F., potrivit art. 160b alin. (1) şi (3) C. pen., a dispus menţinerea acestei măsuri.
S-a reţinut că lăsarea acestuia în stare de libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică, având în vedere natura faptelor comise precum şi starea de recidivă a acestuia.
Împotriva menţionatei încheieri a declarat recurs inculpatul B.F. solicitând admiterea recursului, casarea acesteia şi pe fond, punerea sa, de îndată în libertate.
Recursul nu este fondat.
Din actele dosarului rezultă că inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat de instanţa de fond la o pedeapsă de 14 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., precum şi la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 33 lit. a), raportat la art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit pedepsele aplicate, dispunând ca inculpatul B.F. să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 14 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
La 23 decembrie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a pronunţat Decizia nr. 1007, prin care s-a respins apelul formulat de acelaşi inculpat împotriva sentinţei penale nr. 1343 din 21 octombrie 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.
Ulterior, inculpatul a formulat recurs şi împotriva acestei decizii, cauza aflându-se tot pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la acelaşi termen, formându-se dosarul nr. 1017/2005.
În prezentul dosar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este investită cu judecarea recursului formulat de inculpat împotriva încheierii din 16 decembrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 4385/2004.
Înalta Curte constatând că menţinerea arestării preventive a inculpatului este justificată, întrucât temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri nu s-au schimbat, iar faptele comise prezintă o gravitate deosebită şi apreciază că sunt îndeplinite deci condiţiile prevăzute de art. 148 lit. h) C. proc. pen.
Totodată, dispoziţiile încheierii recurate au fost depăşite prin pronunţarea deciziei penale nr. 1007 din 23 decembrie 2004.
În consecinţă, urmează ca recursul declarat de acesta, împotriva încheierii din 16 decembrie 2004, să fie respins ca nefondat, în baza dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menţinând astfel încheierea atacată.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.F., împotriva încheierii din 16 decembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 4385/2004.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1270/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1272/2005. Penal → |
|---|
