ICCJ. Decizia nr. 1332/2005. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1332/2005
Dosar nr. 49/2005
Şedinţa publică din 23 februarie 2005
Asupra recursurilor de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1401 din data de 28 octombrie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, faţă de inculpaţii V.F. şi B.V.E. a fost pronunţată următoarea sentinţă:
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor comise de inculpatul B.V.E. în infracţiunile prevăzute de art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., şi art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.V.E. la pedeapsa de 11 ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 4 ani.
În baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 11 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiţionată din executarea pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 2568/2001 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti şi s-a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 361 zile, cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă, în final inculpatul B.V.E., dispunându-se să execute pedeapsa de 11 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă, durata reţinerii şi arestării preventive, de la 23 ianuarie 2004 la zi şi s-a menţinut starea de arest a inculpatului, conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen.
În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeaşi lege şi art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul V.F. la pedeapsa de 8 ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 4 ani.
În baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeaşi lege şi art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeaşi lege şi art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., i s-a aplicat inculpatului V.F. pedeapsa de 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 83 C. pen. şi art. 7 din Legea nr. 543/2000, s-a revocat suspendarea condiţionată şi graţierea condiţionată a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1913 din 13 august 2002 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti pe care o cumulează cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă, dispunându-se ca în final inculpatul V.F. să execute pedeapsa de 11 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive, de la 5 iulie 2002 la 15 august 2002 şi de la 23 ianuarie 2004 la zi, menţinând starea de arest a inculpatului.
În baza art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpatul V.F. suma de 4.410.000 lei, a cantităţii de 0,40 gr. heroină în amestec cu cofeină şi a unui număr de 190 seringi.
În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a confiscat de la acelaşi inculpat sabia descoperită la domiciliul său la data de 23 ianuarie 2004.
În baza art. 444 C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul V.F. a telefonului mobil marca NOKIA 3210, 4 cartele SIM şi agendei telefonice.
În baza art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpatul B.V.E. cantitatea de 0,50 gr. heroină în amestec cu cofeină şi a sumei de 17.250.000 lei şi 70 dolari S.U.A.
În baza art. 444 C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul B.V.E. a telefonului mobil marca SONY ERICSSON.
Inculpaţii au fost obligaţi la cheltuieli judiciare către stat.
Instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În ziua de 22 ianuarie 2004, în timp ce se afla în misiune în zona Giurgiului, sector 4, un echipaj de jandarmi din cadrul UM 0773 Bucureşti, l-a legitimat pe martorul N.N.C., acesta declarând că a cumpărat o doză de heroină cu suma de 250.000 lei, de la un individ care se numeşte V.F., fiind de acord să colaboreze pentru ca acesta să fie prins şi tras la răspundere penală.
Astfel, martorul a pus la dispoziţie suma de 500.000 lei, seriile bancnotelor fiind consemnate într-un proces verbal, după care sub supravegherea jandarmilor, N.N.C. s-a deplasat la locuinţa celui care îi vânduse anterior drogurile, situată în str. Drumul Găzarului.
Ajungând la destinaţie, martorul N.N.C. i-a înmânat suma de bani traficantului, identificat ulterior ca fiind inculpatul V.F., în acel moment intervenind echipajul de jandarmi, în urma percheziţiei asupra inculpatului găsindu-se suma de 4.910.000 lei, despre care acesta a declarat că provine din vânzarea de droguri şi 18 „bile", ambalate în punguţe din material plastic de culoare albă, ce conţineau o substanţă pulverulentă de culoare bej – maronie, despre care inculpatul a susţinut că este heroină.
Conform raportului de constatare tehnico – ştiinţifică, nr. 273598 din data de 26 ianuarie 2004, substanţa pulverulentă de culoare bej, aflată în cele 18 punguţe din material plastic este heroină în amestec cu cofeină, cu masa totală de 0,52 gr.
Inculpatul V.F., dorind să beneficieze de dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, a fost de acord să denunţe o altă persoană care se ocupa cu traficul de droguri.
În acest sens, V.F. l-a contactat telefonic pe inculpatul B.V.E., solicitând să-i aducă droguri, acesta din urmă afirmând că nu are momentan, întrebându-l dacă are banii necesari, V.F. a insistat ca B.V.E. să-i aducă măcar 10 – 20 de „bile" şi îi va da banii sau ulterior îi va restitui aceeaşi cantitate de heroină.
După aproximativ 10 – 15 minute, la domiciliul inculpatului V.F., a venit inculpatul B.V.E., care a fost imobilizat de jandarmi.
În urma percheziţiei corporale inculpatului B.V.E. au fost descoperite 18 punguţe din material plastic ce conţineau o substanţă pulverulentă de culoare bej – maronie şi suma de 17.250.000 lei şi 70 dolari S.U.A., pe care inculpatul a afirmat că provin din vânzarea de droguri.
Conform raportului de constatare tehnico – ştiinţifică nr. 273598 din 26 ianuarie 2004 s-a stabilit că cele două punguţe conţin cantitatea totală de 0,63 gr. heroină în amestec cu cofeină.
Fiind audiat, atât în faza de urmărire penală, cât şi în cadrul cercetării judecătoreşti, inculpatul V.F. a recunoscut săvârşirea faptelor, susţinând că este consumator de heroină şi că se ocupa cu vânzarea de droguri, iar suma de 4.910.000 lei găsită asupra sa, provenea din vânzarea unor astfel de substanţe.
Totodată, inculpatul a recunoscut că a permis şi altor persoane să consume droguri în locuinţa sa, declaraţiile inculpatului V.F. coroborându-se cu cele ale martorilor B.D.A., O.B.C. şi L.C.I.
Inculpatul B.V.E. a recunoscut în faza de urmărire penală că, în ziua de 23 octombrie 2004, a porţionat o cantitate de heroină în 18 doze, pe care o achiziţionase anterior, urmând ca 12 doze să le vândă cu suma de 3.000.000 lei, restul fiind pentru consumul propriu.
În cadrul cercetării judecătoreşti, inculpatul a susţinut însă că cele 18 doze de heroină erau destinate consumului propriu şi că a fost obligat de poliţişti să declare că a venit la locuinţa lui V.F., pentru a-i vinde acestuia droguri.
Instanţa a apreciat că declaraţia inculpatului din faza de urmărire penală corespunde adevărului, aceasta coroborându-se cu depoziţiile inculpatului V.F. şi cele ale martorului M.C.A. din care a rezultat că B.V.E. se ocupa şi cu vânzarea de droguri.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel cei doi inculpaţi, care au solicitat redozarea pedepselor având în vedere că au recunoscut şi regretat faptele comise.
Prin Decizia penală nr. 929 din 7 decembrie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţi, apreciind ca fiind legală şi temeinică soluţia pronunţată de instanţa de fond.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpaţii V.F. şi B.V.E., solicitând admiterea recursurilor, casarea hotărârilor şi, pe fond, reducerea pedepselor aplicate.
Verificând actele dosarului cauzei prin prisma motivului de recurs formulat de ambii inculpaţi, cât şi din oficiu, sub toate aspectele, Curtea constată următoarele:
Instanţa de fond a stabilit corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor, procedând la încadrarea juridică corespunzătoare a faptelor.
De altfel, inculpaţii nici nu au contestat faptele săvârşite, pecare le-au recunoscut, ci cuantumul pedepselor aplicate, apreciate ca fiind prea severe în condiţiile în care ei au recunoscut şi au regretat faptele săvârşite.
În cauză, însă, la individualizarea pedepselor s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social al infracţiunilor săvârşite, împrejurările concrete de comitere a faptelor, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, cât şi datele personale ale inculpaţilor (ambii sunt recidivişti, au recunoscut faptele), aspecte ce au condus la stabilirea unor pedepse care, prin cuantum şi modalitate de executare, sunt în măsură să asigure atingerea scopurilor pedepsei astfel cum sunt prevăzute de dispoziţiile art. 52 C. pen.
Aşa încât, în cauză nu sunt motive care să justifice o nouă individualizare a pedepselor în sensul reducerii acestora, simplul fapt că inculpaţii au recunoscut faptele săvârşite suficient pentru micşorarea pedepselor aplicate, care, oricum, sunt orientate spre limita minimă prevăzută de lege.
Faţă de aceste considerente, urmează ca în baza dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., să fie respinse recursurile declarate de inculpaţi, ca nefondate.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligaţi recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii V.F. şi B.V.E. împotriva deciziei penale nr. 929 din 7 decembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului V.F., durata reţinerii şi arestării preventive de la 5 iulie 2002 la 15 august 2002 şi de la 23 ianuarie 2004 la 23 februarie 2005, iar din pedeapsa aplicată inculpatului B.V.E. durata reţinerii şi arestării preventive de la 23 ianuarie 2004 la 23 februarie 2005.
Obligă recurentul inculpat V.F. la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.200.000 lei, iar pe recurentul inculpat B.V.E. la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1330/2005. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1334/2005. Penal. Plângere. Recurs → |
|---|
