ICCJ. Decizia nr. 1982/2005. Penal. Art. 215 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1982/2005
Dosar nr. 917/2005
Şedinţa publică din 23 martie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 436 din 14 septembrie 2004, Tribunalul galaţi a condamnat-o pe inculpata A.E., în baza art. 215 alin. (1), (3) şi (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74 lit. c), art. 76 lit. a) C. pen., la 7 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A fost menţinută măsura arestării preventive şi dedusă prevenţia de la data de 22 octombrie 2003 la zi.
Inculpata a fost obligată în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P.O.I. SRL Galaţi la plata despăgubirilor către părţile civile după cum urmează:
- suma de 909.076.952 lei către partea civilă SC M.I. SRL Rădăuţi;
- suma de 363.707.804 lei către partea civilă SC T.E. SRL Galaţi;
- suma de 305.803.327 lei către partea civilă SC C. SA Orăşti;
- suma de 665.583.660 lei şi penalităţi de 0,15 % pe zi de întârziere calculată de la scadenţă şi până la plata integrală a debitului, către partea civilă SC T. SA Iaşi.
Inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente şi la plata cheltuielilor judiciare către stat şi onorariu apărător oficiu, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Instanţa a reţinut, în fapt, că la 26 noiembrie 2002, inculpata A.E. a înfiinţat SC P.O.I. SRL Galaţi, fiind asociat unic şi administrator cu puteri depline, cu obiect de activitate intermedieri în comerţul cu ridicata.
Inculpata a închiriat un spaţiu în clădirea SC N. SA Galaţi pentru sediul societăţii cu durata de un an însă întrucât nu a plătit chiria, în luna decembrie 2002 a fost reziliat contractul.
Din declaraţiile inculpatei, date în cursul urmăririi penale şi în cel al judecăţii, a rezultat că ideea înfiinţării acestei societăţi comerciale a aparţinut numiţilor M.S. şi L.M., persoane care i-au propus să achiziţioneze, astfel, mărfuri, să plătească numai o parte din c/valoare, iar banii obţinuţi ca diferenţă să-i însuşească, inculpata intenţionând să se stabilească în altă ţară.
Din aceleaşi declaraţii mai rezultă că în afacere a fost atras şi numitul I.M., persoană cunoscută cu mari posibilităţi financiare şi care, prin L.M. oferea banii necesari achitării chiriei şi pentru alte cheltuieli.
În acest timp inculpata a închiriat şi două spaţii de depozitare.
Pentru asigurarea succesului afacerii, inculpata a fost condusă de M.S. la un salon de cosmetică pentru a primi înfăţişarea de „adevărată directoare de societate".
Identificarea posibililor furnizori se afla în preocuparea numitului L.M. prin consultarea revistei P.N., cărora acesta li se prezenta telefonic ca fiind directorul economic S.
Pentru câştigarea încrederii furnizorilor, în baza unor documente false procurate de L.M. s-a obţinut de la B.R.D. scrisoarea de bonitate din care rezultă că SC P.O.I. SRL Galaţi a realizat beneficii din activităţile comerciale şi nu a înregistrat incidente de plăţi cu file C.E.C.
În cadrul societăţii, la recomandarea celorlalţi parteneri, inculpata a angajat ca director economic pe numitul D.V., contabil pe V.N. şi şofer pe M.P.
Fiind astfel pregătite condiţiile lansării în afaceri însă cu scopul obţinerii de câştiguri prin amăgirea viitorilor parteneri, în perioada februarie – aprilie 2003 inculpata, ajutată de colaboratorii L.M. şi M.S. a achiziţionat mărfuri de la 4 societăţi comerciale, după cum urmează:
- la data de 27 februarie 2003, a fost încheiat contract prin care SC P.O.I. SRL Galaţi se obligă să desfacă prin magazinele sale marfa livrată de SC M.I. SRL Rădăuţi, plata urmând să se facă prin C.E.C. barat, bilet la ordin, ordin de plată, numerar, după caz.
Pentru marfa livrată, inculpata a emis 5 file C.E.C. cu valoare totală de 911.627.883 lei.
Fiind introduse primele 2 file C.E.C. la plată la datele de 29 martie 2003 şi, respectiv, 21 aprilie 2003, acestea au fost refuzate din lipsă de disponibil, decontându-se doar suma de 2.550.991 lei.
Inculpata l-a asigurat pe administratorul furnizorului că va achita produsele, determinându-l să retragă celelalte file C.E.C. pentru o zi. Ulterior, atât inculpata cât şi M.S. nu au mai răspuns la telefon, ceea ce a determinat-o pe V.G., directorul zonal al furnizorului, să se deplaseze la Galaţi, unde a constatat că magazinul inculpatei era închis iar marfa dispăruse.
Prejudiciul, în sumă de 909.076.952 lei, nu a fost recuperat.
- la începutul lunii februarie 2003, M.S. zis S. a contactat SC G.I. SRL Bucov pentru achiziţionare marfă.
Afacerea a fost transmisă SC T.E. SRL Galaţi, astfel că administratorul acesteia, numitul M.M., s-a deplasat la un punct de lucru al SC P.O.I. SRL Galaţi unde a negociat cu inculpata A.E.
De urmare a fost încheiat contract, la data de 20 februarie 2003, în baza căruia SC T.I. SRL a livrat societăţii inculpatei materiale de finisaj în construcţii, în valoare de 332.253.497 lei, pentru achitarea cărora aceasta a emis două file C.E.C., refuzate la decontare pentru lipsă disponibil în cont.
Motivat de faptul că inculpata a pretins existenţa unei erori în privinţa naturii unor materiale, partea civilă a mai livrat şi alte materiale sub condiţia returnării celor nedorite. Inculpata a restituit doar o parte din aceste materiale, astfel că, în realitate, prejudiciul cauzat SC T.E. SRL Galaţi este în sumă de 363.707.804 lei, nerecuperat.
- în baza contractului încheiat cu SC T. SA Iaşi, acesta a livrat la data de 27 februarie 2003, societăţii inculpatei, marfă în valoare de 163.094.260 lei. Pentru marfa primită inculpata a emis filă C.E.C. refuzată la plată la data de 21 aprilie 2003 pentru lipsă disponibil.
Inculpata a mai preluat şi altă marfă de la partea civilă în schimbul căreia a emis file C.E.C., fără să aibă disponibil în cont, astfel încât prejudiciul total cauzat SC T. SA Iaşi este în sumă de 665.583.660 lei.
- în zilele de 11 şi 12 aprilie 2003, în baza contractului încheiat, SC C. SA Orăştie a livrat inculpatei mase plastice în valoare totală de 305.803.027 lei, pentru care aceasta a emis 2 file C.E.C., refuzate la plată pentru lipsă disponibil.
Instanţa a reţinut că inculpata a comis mai multe acte materiale în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, astfel că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), prejudiciul total fiind în sumă de 2.409.816.934 lei.
Împotriva acestei hotărâri inculpata a declarat apel, criticând-o sub aspectul greşitei încadrări juridice în forma infracţiunii continuate şi, de urmare, totalizării prejudiciilor produse prin actele materiale cu reţinerea formei agravante prevăzută de art. 215 alin. (5) C. pen., iar în subsidiar, solicitând acordarea unei mai mari eficienţe circumstanţelor atenuante reţinute, prin reducerea pedepsei.
Prin Decizia penală nr. 38 din 27 ianuarie 2005, Curtea de Apel Galaţi a admis apelul inculpatei, desfiinţând hotărârea şi, în rejudecare, a dispus anularea filelor C.E.C. emise de inculpată, menţinând celelalte dispoziţii.
Instanţa de control judiciar a constatat că încadrarea juridică reţinută în cauză este legală şi pedeapsa corect individualizată.
Decizia penală sus-menţionată a fost atacată cu recurs de către inculpată, care a criticat-o pentru greşita încadrare juridică în prevederile art. 215 alin. (5) C. pen., urmare reţinerii formei continuate a infracţiunii şi sub aspectul individualizării pedepsei, solicitând reducerea acesteia, precum şi de către partea civilă SC C. SA Orăştie, care a solicitat obligarea inculpatei în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P.O.I. SRL Galaţi la plata despăgubirilor civile în sumă de 305.303.327 lei.
Verificând hotărârea criticată în baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursul inculpatei A.E., susţinut în baza cazurilor de casare, prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 17 şi 14 C. proc. pen., este nefondat, iar recursul părţii civile, motivat în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., este inadmisibil.
Situaţia de fapt reţinută a fost stabilită pe baza unui amplu material probator, constând în plângerile societăţilor comerciale păgubite, filele C.E.C. emise de inculpată, raportul de expertiză grafoscopică din care rezultă că filele C.E.C. au fost semnate de către inculpată, declaraţiile martorilor L.M., V.G., B.M., T.C., D.A., C.G., V.N. şi N.F., coroborate cu declaraţiile inculpatei atât din cursul urmăririi penale cât şi din cel al judecăţii, prin care a recunoscut constant săvârşirea infracţiunii.
Încadrarea juridică este legală.
Inculpata A.E. recunoaşte că a luat hotărârea înfiinţării SC P.O.I. SRL Galaţi pentru ca prin activităţile comerciale efectuate să inducă în eroare partenerii de afaceri în scopul obţinerii, în paguba acestora, a unor sume de bani cu care intenţiona să-şi finanţeze stabilirea în altă ţară.
Susţinerile inculpatei, în sensul că ideea activităţii infracţionale a aparţinut numiţilor M.S. şi L.M., persoane faţă de care a fost disjunsă cauza, nu înlătură şi nici nu diminuează participarea acesteia la luarea hotărârii şi apoi la punerea ei în executare.
Inculpata a avut reprezentarea, cel puţin în linii generale, a activităţii infracţionale, constatând că în fiecare caz au fost folosite aceleaşi mijloace de amăgire a partenerilor de afaceri, actele materiale au fost comise într-un interval scurt de timp, respectiv de circa 3 luni fiecare, în parte, realizează conţinutul aceleiaşi infracţiuni.
Aşa fiind, condiţiile unităţii infracţionale sub forma infracţiunii continuare, prevăzută de art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), sunt realizate, astfel încât critica privind greşita încadrare juridică în prevederile art. 215 alin. (5) C. pen., urmare totalizării prejudiciilor cauzate prin actele materiale săvârşite, este nefondată.
Nici motivul de casare referitor la greşita individualizare a pedepsei, invocat de inculpata A.E., nu este întemeiat.
La aplicarea pedepsei, instanţa a ţinut seama de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), valorificând şi împrejurările favorabile persoanei inculpatei, respectiv lipsa antecedentelor penale, faptul că este mamă a doi copii minori şi a avut o conduită sinceră în timpul procesului penal, astfel încât, reţinând circumstanţe atenuante, a coborât pedeapsa sub limita minimă legală specială.
Pedeapsa de 7 ani închisoare, aplicată, este bine individualizată, fiind justificată şi necesară atât realizării funcţiilor de constrângere şi reeducare, ale sancţiunii penale, cât şi scopului prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni.
Referitor la recursul părţii civile SC C. SA Orăştie, Curtea constată că acesta este inadmisibil.
Potrivit art. 3851 alin. (4) C. proc. pen., nu pot fi atacate cu recurs sentinţele în privinţa cărora, deşi prevăzută de lege, nu a fost folosită calea apelului iar deciziile din apel pot fi atacate cu recurs, chiar dacă nu a fost folosită calea de atac a apelului, numai dacă prin Decizia pronunţată în apel a fost modificată soluţia din sentinţă şi numai cu privire la această modificare.
Recurenta parte civilă SC C. SA Orăştie, din cauză, nu a atacat hotărârea instanţei de fond pe calea apelului, iar prin Decizia pronunţată de instanţa de apel, în calea de atac exercitată de inculpată, nu a fost modificată prima hotărâre în ceea ce o priveşte pe partea civilă recurentă.
Pe de altă parte, solicitarea părţii civile prin motivarea din cererea de recurs, respectiv de a fi obligată inculpata în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P.O.I. SRL Galaţi la plata despăgubirilor civile în sumă de 305.303.327 lei este lipsită de obiect, în condiţiile în care instanţa de fond a luat această măsură prin hotărâre faţă de persoanele şi în cuantumul arătat de recurentă, menţinută de instanţa de apel.
Faţă de cele ce preced şi întrucât din examinarea hotărârilor nu se constată existenţa vreunui alt caz de casare care, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., să se ia în considerare din oficiu, recursul inculpatei A.E. va fi respins, ca nefondat, iar recursul părţii civile SC C. Sa Orăştie va fi respins ca inadmisibil.
Din pedeapsa aplicată inculpatei se va deduce timpul arestării preventive de la 22 octombrie 2003 la 23 martie 2005.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata A.E. şi ca inadmisibil recursul declarat de partea civilă SC C. SA Orăştie împotriva deciziei penale nr. 38/ A din 27 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Galaţi.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 22 octombrie 2003 la 23 martie 2005.
Obligă recurenta parte civilă să plătească statului 1.200.000 lei cheltuieli judiciare.
Obligă pe recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1981/2005. Penal. Legea 143/2000. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1983/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs → |
|---|
