ICCJ. Decizia nr. 2133/2005. Penal

Prin sentința penală nr. 288 din 19 decembrie 2002, pronunțată de Tribunalul Suceava au fost condamnați recurenții inculpați:

- T.C.M. la 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 286 alin. (1) C. pen., la trei luni închisoare, prevăzută de art. 287 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la trei luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), și la 10 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii, prevăzută de art. 215 alin. (2) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., i s-a aplicat inculpatului T.C.M. pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

- O.D. la trei luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 290 C. pen., la cinci ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și complicitate la aceeași infracțiune, prevăzută de art. 26, raportat la art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 410 alin. (2) C. pen., și la 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii, prevăzută de art. 215 alin. (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea, prevăzută de art. 215 alin. (2) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

- M.V. la 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii, prevăzută de art. 286 alin. (1) C. pen., la 3 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2) și (5), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

- T.V. la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

- D.V. la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor. prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997 și la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

- Inculpații G.V.I. și S.D. au fost condamnați la câte 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la câte 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și la 3 (trei) ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., li s-a aplicat celor doi inculpați pedepsele cele mai grele de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

- Inculpații G.C.D., C.N. și B.C.F. la câte 3 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii, prevăzută de art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), și la câte 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 215 alin. (2), pentru inculpatul B.C.F. și cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pentru ceilalți doi inculpați prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prevăzute de art. 215 alin. (2) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., li s-a aplicat la fiecare din cei trei inculpați pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Prin aceeași sentință au mai fost condamnați și inculpații nerecurenți B.C.G. la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997 și la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen., dispunându-se după contopirea pedepselor, conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., să execute rezultanta de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., precum și inculpații nerecurenți P.V. și C.I. la câte 3 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la câte 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpații P.V. și C.I. să execute câte 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Conform art. 71 C. pen., li s-a interzis inculpaților exercițiu drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), din momentul rămânerii definitive a sentinței și până la terminarea executării pedepselor.

în temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat arestarea preventivă a inculpaților T.C.M. și O.D. de la 29 martie la 28 aprilie 1999.

Tribunalul a dispus anularea înscrisurilor falsificate de către inculpați în vederea înmatriculării autoturismelor și au fost obligați la plata despăgubirilor civile către D.G.V. - Direcția de Supraveghere și Control Vamal Iași.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în cursul anului 1997, inculpatul T.C.M. a înființat două fundații umanitare, respectiv Societatea Filantropică C.S.P. Rădăuți, în cadrul căreia soția sa T.L. avea calitatea de director și Societatea Filantropică S.D.R.R., iar în baza unui act adițional a devenit director la Fundația Umanitară J.R. Inculpatul și-a propus ca prin aceste fundații să înmatriculeze în țară, pentru diferite persoane, în schimbul unor sume de bani, autoturisme mai vechi de opt ani.

în acest scop, în perioada 1997 - 1998 T.C.M. a întocmit în fals acte de donație și în unele situații și de accept de donații, pentru autoturisme, în care, a consemnat în mod nereal, că acestea ar fi fost donate de persoane sau firme străine unor fundații umanitare din România. Pentru a crea aparența autentificării acestor înscrisuri de un notar din țara de proveniență a autoturismului donat inculpatul a folosit și aplicat ștampile și parafe confecționate în acest sens, care au fost găsite la domiciliul său cu ocazia percheziției efectuate la 25 ianuarie 1999.

De regulă inculpatul T.C.M. întocmea la mașina de scris actele de donație, în limba germană, pe care aplica ștampila și parafa notarului R.K.

Pe aceste acte trecea ca donator persoane fizice sau firme din Germania a căror siglă o confecționa din literele și cifrele găsite la domiciliul său.

Aceste acte false au fost întocmite de inculpat atât în cazul unor autovehicule procurate din străinătate cât și în cazul unor autoturisme deja introduse în țară. Actele falsificate au fost prezentate autorităților vamale și folosite la înmatriculate pe fundații umanitare.

Prima instanță a constatat că în perioada 1997 - 1998 T.C.M. a reușit să înmatriculeze, folosind acte de donație falsificate, 49 autoturisme pentru persoane care nu cunoșteau modalitatea de lucru a acestuia, autoturismele fiind înscrise în circulație pe diferite fundații și predate apoi celor care le-au cumpărat pe baza unor contracte de comodat.

Inculpatul a mai înmatriculat 38 de autoturisme cu ajutorul inculpatului O.D. Acesta a cunoscut manoperele frauduloase și l-a ajutat la derularea operațiunilor, prin folosirea actelor, pornind de la vama de tranzit, la registrul auto român, la vama interioară și în final, pentru înmatriculare, la serviciul de circulație. Autoturismele au fost predate ulterior, celor care le cumpăraseră, pe baza unor contracte de comodat.

Instanța a mai reținut că inculpatul T.V., prezentând în vamă acte false de donație și acceptare a donațiilor, a reușit să înmatriculeze pe numele unor fundații, patru autoturisme, pe care le-a predat adevăraților cumpărători pe bază de contracte de comodat.

în sarcina inculpaților D.V. și B.C.G. s-a reținut că prezentând în vamă câte un contract de donație și un act de acceptare a donației, ambele falsificate de T.C.M., au reușit să înmatriculeze câte un autoturism pe o fundație primindu-l apoi prin contract de comodat spre a-l folosi.

în ceea ce-l privește pe inculpatul M.V., s-a reținut că aceștia a confecționat o ștampilă cu ajutorul căreia a falsificat contracte de donații și acte de acceptare a donațiilor pe care le-a prezentat la vamă, reușind să înmatriculeze cinci autoturisme pe care le-a înstrăinat prin contracte de comodat.

Tribunalul a constat că ceilalți inculpați au falsificat acte de donație și cele de acceptare a donațiilor folosindu-le la vamă pentru înmatricularea, pe fundații, a cinci autoturisme de către G.C.D., două autoturisme de G.V.I., trei autoturisme de C.N., un autoturism de B.C.F., două autoturisme și o motocicletă de S.D., două autoturisme de P.V. și două autoturisme de C.I.

Curtea de Apel Suceava, prin decizia nr. 210 din 29 iunie 2004, a admis apelurile declarate de inculpați, a desființat în parte sentința atacată, a descontopit pedepsele aplicate acestora și în ceea ce-l privește pe T.C.M., a constatat că, în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 sunt grațiate în întregime pedepsele de 6 luni închisoare, aplicate pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 286 alin. (1) C. pen. și 3 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii, prevăzută de art. 287 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și i s-a atras atenția asupra dispozițiilor art. 7 din aceeași lege, urmând ca după contopirea celorlalte pedepse acesta să execute 10 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Instanța de apel a redus pedeapsa aplicată inculpatului O.D., pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), de la 5 ani la 3 ani închisoare, urmând ca prin contopirea sancțiunilor acesta să execute 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Prin aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., au fost reduse și pedepsele aplicate inculpatului T.V. la câte 2 ani și 6 luni închisoare, dispunându-se, după contopirea sancțiunilor, ca acesta să execute 2 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Tot ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 74 și art. 76 C. pen., au fost reduse și pedepsele aplicate inculpaților D.V. și B.C.G., la câte un an închisoare urmând, ca în final, după contopirea acestora, să execute fiecare câte un an închisoare, cu suspendarea executării potrivit art. 81 - art. 83 C. pen.

Curtea a redus pedeapsa aplicată inculpatului G.C.D., pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la 3 ani închisoare, dispunând, după contopire să execute 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Ca urmare a aplicării art. 74 și art. 76 C. pen., au fost reduse și pedepsele aplicate inculpaților G.V.I. și S.D., la câte 2 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 290, cu aplicarea 41 alin. (2) C. pen., la un an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), și la câte un an închisoare și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), urmând să execute fiecare, în urma contopirii pedepselor câte un an și 6 luni închisoare, cu suspendarea executării conform art. 81 - art. 83 C. pen.

Instanța de apel a mai reținut circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 și art. 76 C. pen. și în favoarea inculpatului C.N. reducând pedepsele aplicate acestuia la 2 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și la 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), dispunând, ca urmare a contopirii pedepselor, să execute 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu suspendarea executării pedepsei principale în condițiile art. 81 - art. 83 C. pen.

Prin aplicarea art. 74 - art. 76 C. pen., au fost reduse și pedepsele aplicate inculpatului B.C.F. la 2 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la un an închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și la un an închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2) C. proc. pen., urmând ca prin contopire acesta să execute pedeapsa rezultantă de un an închisoare, cu suspendarea executării în condițiile art. 81 - art. 83 C. pen.

în ceea ce-i privește pe inculpații P.V. și C.I., curtea de apel, ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 74 și art. 76 C. pen., le-a redus pedepsele aplicate la 2 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), un an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și la un an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), dispunând, după contopirea pedepselor ca cei doi inculpați să execute câte un an și 6 luni închisoare, cu suspendarea executării în condițiile art. 81 - art. 83 C. pen.

în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002, aceeași instanță a constatat grațiate pedepsele de 6 luni, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 286 alin. (1) C. pen., și 3 luni închisoare, stabilită pentru infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), inculpatului M.V. și i s-a atras atenția asupra dispozițiilor art. 7 din aceeași lege. Totodată i-a fost redusă la 3 ani închisoare, pedeapsa aplicată pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), urmând ca prin contopire inculpatul M.V. să execute pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Curtea de Apel Suceava a menținut celelalte dispoziții ale sentinței primei instanțe.

împotriva deciziei au declarat recurs inculpații T.C.M., O.D., M.V., T.V., D.V., G.V.I., S.D., G.C.D., C.N., B.C.F., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.

în recursurile lor inculpații T.C.M., O.D. și D.V. au invocat motive de casare prevăzute de art. 3859pct. 10, 17, 171 și 14 C. proc. pen. și au susținut în esență următoarele:

- în cauză se impune efectuarea unei expertize contabile pentru stabilirea taxelor vamale și a comisionului vamal care trebuiau achitate în fiecare caz în parte, urmând ca în raport de valoarea prejudiciului să se facă o încadrare juridică corespunzătoare a faptelor și o reindividualizare a pedepselor;

- eronat au fost condamnați pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997 fapta comisă nefiind prevăzută de legea penală putând constitui eventual doar contravenție prevăzută de art. 384 lit. h) din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României, sens în care se impune achitarea lor în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.;

- în mod greșit instanțele i-au condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP), din probatoriul administrat în cauză nerezultând elementele constitutive ale acesteia, sens în care se impune achitarea, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

- chiar dacă, se constată că în speță există intenția sustragerii de la plata taxelor vamale, nu se poate reține în sarcina lor decât o singură infracțiune urmând să se dispună schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prevăzute de art. 178 din Legea nr. 141/1997 și art. 215 alin. (2) și (5) pentru T.C.M. într-o singură infracțiune prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997;

- pedepsele aplicate sunt prea aspre față de gradul de pericol social al faptelor săvârșite și circumstanțele lor personale, motiv pentru care au solicitat reducerea lor și suspendarea sub supraveghere conform art. 861C. pen., pentru O.D.

Prin motivele comune de recurs, inculpații T.V. și G.C.D. au invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859pct. 17, 171 _i 14 C. proc. pen. și au arătat că:

- greșit au fost condamnați pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), fapta lor constituia contravenție prevăzută de art. 384 lit. h) din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României, astfel că se impune achitarea lor în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.;

- nu se poate reține în sarcina lor nici infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), deoarece au înregistrat în țară autoturismele prin intermediul unor fundații legal înființate și au solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.;

- pedepsele aplicate sunt prea severe în raport de gravitatea faptelor, lipsa antecedentelor penale și împrejurarea că au în întreținere 4 și respectiv 7 copii, astfel că se impune reducerea lor sub 2 ani închisoare și suspendarea condiționată conform art. 81 C. pen.

- în ceea ce privește latura civilă a cauzei este necesar să se efectueze o expertiză contabilă pentru stabilirea prejudiciului și deci se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță pentru administrarea acestei probe.

Inculpatul C.N. a solicitat admiterea recursului pentru aceleași motive prevăzute de art. 3859pct. 17, 171 _i 14 C. proc. pen., casarea hotărârilor atacate și pe fond achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și constatarea că fapta constituie contravenție prevăzută de art. 384 lit. h) din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României.

Cât privește infracțiunea de înșelăciune a cerut să se dispună achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., deoarece lipsește latura subiectivă respectiv intenția de a induce în eroare autoritățile vamale întrucât nu a cunoscut că actele erau false. Inculpatul a mai susținut că eronat a fost obligat la plata despăgubirilor civile către D.G.V. întrucât pentru autoturismele mai vechi de 8 ani nu se percepe taxe vamale.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul G.V.I. a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859pct. 17 și 14 C. proc. pen. și a solicitat casarea hotărârilor pronunțate și pe fond, achitarea acestuia în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., pentru infracțiunile deduse judecății, deoarece nu a avut intenția să săvârșească faptele reținute în sarcina sa și nu a știut că actele de donație folosite erau false. în subsidiar, în ceea ce privește individualizarea pedepsei, s-a solicitat ca instanța să aibă în vedere că inculpatul are 6 copii minori în întreținere și să dispună reducerea acesteia.

în recursul inculpatului B.C.F., apărătorul desemnat din oficiu, a solicitat, în temeiul art. 3859pct. 12, 171 și 14 C. proc. pen., casarea hotărârilor atacate, iar pe fond achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) sau d) C. proc. pen., pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 15 alin. (2) C. pen., iar pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997 a cerut achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b1) C. proc. pen., deoarece fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Cât privește individualizarea pedepsei, a solicitat să se dea o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante reținute de curte în favoarea sa și să se reducă sancțiunea aplicată.

Referitor la soluționarea laturii civile a cauzei, recurentul a cerut trimiterea dosarului spre rejudecare la prima instanță în vederea efectuării unei expertize contabile pentru stabilirea cuantumului prejudiciului.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat S.D. a solicitat, în temeiul art. 3859pct. 17 și 18 și 14 C. proc. pen., admiterea recursului, casarea hotărârilor anterioare și pe fond achitarea pentru infracțiunea prevăzută de art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., întrucât nu a știut că actele de donație au fost falsificate de T.C.M. Cât privește infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a cerut achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., că actele de donație erau falsificate, el dorind să înmatriculeze autovehiculele potrivit dispozițiilor legale.

Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), recurentul a solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., fapta constituind contravenție prevăzută de art. 386 lit. h) din Regulamentul de aplicarea Codului Vamal al României.

în latură civilă recurentul a solicitat trimiterea cauzei la tribunal spre rejudecare pentru efectuarea expertizei contabile.

Inculpatul M.V. a invocat în motivele scrise de recurs depuse la dosar, cazurile de casare prevăzute de art. 3859pct. 13, 14 și 171 C. proc. pen. și a susținut că:

- în mod greșit a fost condamnat pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, deoarece fapta constituie contravenție prevăzută de art. 384 lit. h) din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României.

- hotărârea atacată este nelegală întrucât, atâta timp cât autovehiculele în cauză nu puteau fi înmatriculate în România, având o vechime mai mare de 8 ani, singura soluție legală era aceea a confiscării și nu a obligării la plata taxelor vamale, fiind necesară efectuarea unei expertize prin care să se stabilească valoarea în vamă a autoturismelor și contribuția fiecărui inculpat la producerea prejudiciului.

- în ceea ce privește individualizarea pedepselor se impune reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante, prevăzute de art. 74 C. pen., și să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante, conform art. 81 C. pen.

Apărătorul inculpatului M.V. a mai cerut casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, deoarece în cuprinsul judecății a fost plecat la muncă în străinătate și nu s-a putut prezenta.

înalta Curte, verificând hotărârile atacate pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în raport de criticile formulate, constată că recursurile sunt întemeiate doar cu privire la încadrarea juridică a faptelor și referitor la individualizarea pedepselor aplicate, celelalte motive de recurs fiind neîntemeiate.

Astfel, nu poate fi primită critica formulată de inculpatul M.V. prin care a cerut casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, deoarece în cursul judecății lucrând în străinătate, nu s-a prezentat deoarece nu a avut cunoștință de proces nefiind citat.

în cazul în care inculpatul locuiește în străinătate, citarea se face prin scrisoare recomandată, conform art. 177 alin. (8) C. proc. pen., numai când adresa sa din străinătate este cunoscută. Dacă, după săvârșirea infracțiunii inculpatul a plecat din România, fără a comunica organelor judiciare țara, localitatea și adresa în care urma să fie citat, citarea și comunicarea hotărârii se fac la ultimul domiciliu cunoscut în țară, iar când acesta nu se cunoaște, prin afișare la consiliul local în a cărui rază teritorială s-a comis infracțiunea, potrivit art. 177 alin. (1) și (4) C. proc. pen., astfel cum în mod corect s-a procedat în cauză.

în ceea ce privește situația de fapt, instanța au reținut-o corect, în concordanță cu probele administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, astfel cum a fost prezentată pe larg în considerentele hotărârilor atacate.

Probatoriul administrat este îndestulător stabilirii stării de fapt, astfel că nu se impune completarea acestuia, în sensul efectuării unei expertize contabile în vederea stabilirii cu certitudine a prejudiciului pentru fiecare inculpat pentru autoturismele înmatriculate, care, printre altele să fie avut în vedere la încadrarea juridică a faptelor și individualizarea pedepselor.

Cât privește stabilirea despăgubirilor pentru fiecare inculpat, acestea au fost corect apreciate avându-se în vedere valoarea în vamă a autoturismelor în raport de marcă, vechime, capacitate cilindrică, sumele datorate și baza de calcul fiind comunicate de D.S.C.V. Iași, fiind indicate modul de calcul și actele normative care reglementează plata taxelor vamale, accizelor, comisioanelor vamale și T.V.A.

Este neîntemeiată și cererea de schimbare a modalității de vămuire și anume corespunzător pieselor de schimb atâta timp cât inculpații au înmatriculat autoturisme funcționale, cu documente vamale false, pe care le folosesc în prezent.

Nu se poate dispune nici confiscarea autovehiculelor, astfel cum a solicitat inculpatul M.V., întrucât confiscarea specială prevăzută de art. 118 lit. d) C. pen., constituie o măsură de siguranță și prin luarea ei s-ar agrava situația recurenților inculpați în propriul recurs, contrar dispozițiilor art. 3859C. proc. pen.

Așadar faptele și împrejurările în care au fost comise au fost corect stabilite de cele două instanțe, probele fiind complet analizate și just apreciate, iar completarea acestora nu este necesară.

în acest sens susținerile inculpaților S.D. și G.V.I., în sensul că nu se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor, deoarece nu au cunoscut că actele de donație au fost falsificate de inculpatul T.C.M., sunt neîntemeiate. în cursul anului 1998, cei doi inculpați, nu numai că au prezentat autorităților vamale acte de donație false, întocmite de T.C.M. și primite de la acesta, dar au întocmit personal în fals accepte de donație, în numele unor fundații umanitare, în baza cărora au înmatriculat, cu scutirea de plată taxelor vamale, S.D., două autoturisme și o motocicletă, iar G.V.I., două autoturisme.

Referitor la încadrarea juridică a faptelor se constată că sunt întemeiate criticile formulate de recurenții inculpați.

Pentru a se pronunța o soluție comună cu privire la toți inculpații, urmează ca în temeiul art. 3857C. proc. pen., să se extindă efectele recursurilor și cu privire la inculpații nerecurenți B.C.G., P.V. și C.I., deoarece astfel, s-ar crea o discordanță între soluția dată față de recurenți și soluția rămasă față de celelalte persoane din același grup de interese sub aspectul încadrării juridice și a reindividualizării pedepselor.

Hotărârile atacate urmează să fie casate cu privire la încadrarea juridică a faptelor prevăzute de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 1 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (2) și (5), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pentru inculpatul T.C.M., cu privire la infracțiunile prevăzute de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 215 alin. (2) C. pen., pentru inculpatul B.C.F., cu privire la infracțiunile prevăzute de art. 178 din Legea nr. 141/1997 și art. 215 alin. (2) C. pen., pentru inculpații D.V. și B.C.G. și cu privire la infracțiunile prevăzute de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 215 alin. (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pentru ceilalți inculpați.

Potrivit art. 178 din Legea nr. 141/1997 privind C. vam. al României, constituie infracțiune fapta de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate.

Infracțiunea se comite cu intenție directă calificată prin scop, deoarece făptuitorul acționează pentru obținerea unui alt regim vamal sau în scopul sustragerii bunurilor de la regimul vamal.

Inculpații s-au sustras de la plata obligațiilor vamale prin folosirea documentelor falsificate urmarea imediată a faptei constând în producerea unui prejudiciu material, cu toate consecințele care decurg din această caracterizare.

Așadar, în ipoteza în care sustragerea de la plata obligațiilor vamale se realizează în modalitatea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, fapta nu poate fi încadrată în prevederile art. 215 alin. (2) C. pen., în concurs cu această infracțiune, ci doar textul prevăzut de C. vam.

Este de principiu că în cazul în care fapta întrunește elementele unei infracțiuni din partea specială a Codului Vamal și a unei similare în conținut, dar prevăzută într-o lege specială, prioritate va avea, întotdeauna, incriminarea din legea specială.

Revenind la situația în speță se constată că faptele reținute în sarcina inculpaților nu puteau fi încadrate în două texte de lege distincte, ci numai în unul din ele și anume acela din legea specială respectiv art. 178 din Legea nr. 141/1997 urmând să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptelor.

în ceea ce privește criticile formulate de inculpați, în sensul că faptele nu constituie infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997 ci contravenție prevăzută de art. 384 lit. h) din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal și au solicitat achitarea, este neîntemeiată chiar dacă textele menționate au un conținut asemănător trebuie să se aibă în vedere gradul de pericol social al faptelor comise.

Conform art. 1 din Legea nr. 32/1968, în vigoare la data săvârșirii infracțiunilor deduse judecății, contravenția este fapta săvârșită cu vinovăție, care prezintă pericol social mai redus decât infracțiunea și este prevăzută și sancționată ca atare prin legi, decrete sau alte acte normative.

în speță, faptele comise de inculpați prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, deoarece prin efectuarea operațiunilor vamale pentru un număr mare de autovehicule, pe baza unor acte de donații false, către fundații umanitare, aceștia s-au sustras de la plata unor taxe legale în cuantum ridicat și au înmatriculat în circulație autoturismele respective, mai vechi de 8 ani.

Pentru aceleași considerente urmează a se înlătura apărarea recurentului inculpat B.C.F. prin care a cerut să fie achitați în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b1) C. proc. pen., întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

în art. 17 C. pen., infracțiunea este definită ca o faptă care prezintă pericol social adică o faptă prin care se aduce atingere uneia dintre valorile sociale arătate în art. 1 din același cod și într-o asemenea măsură încât apare necesară aplicarea unei pedepse, infracțiunea fiind singurul temei al răspunderii penale.

Pe de altă parte, potrivit art. 181alin. (1) C. pen., nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

în conformitate cu dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol, la stabilirea în concret al gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și persoana și conduita făptuitorului.

în speță fapta recurentului nu îndeplinește condițiile cerute de art. 181C. pen.

Inculpatul B.C.F. nu are antecedente penale, dar la aprecierea gradului de pericol social concret nu se poate face abstracție de circumstanțele reale în care a fost comisă fapta care conduc la concluzia că în cauză nu se poate face aplicațiunea dispozițiilor art. 181C. pen.

Cu privire la individualizarea pedepselor se vor avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute pentru noua încadrare juridică, prejudiciile cauzate, precum și datele ce caracterizează persoana inculpaților care nu au antecedente penale și au avut o poziție sinceră în cursul procesului penal.

în legătură cu modalitatea de executare se apreciază că scopul pedepselor poate fi atins și fără executarea acestora în detenție, în afară de inculpații cărora curtea de apel le-a suspendat pedeapsa pentru recurenții inculpați T.V. și G.C.D. în favoarea cărora se vor reține circumstanțele atenuante, prevăzute de art. 74 C. pen., și se va dispune suspendarea executării pedepselor conform art. 81 C. pen., pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82 C. pen.

în favoarea inculpaților T.C.M., O.D. și M.V. nu se pot reține circumstanțe atenuante și nu se poate schimba modalitatea de executare a pedepselor deoarece primul inculpat a avut inițiativa comiterii faptelor, iar ceilalți doi au avut un rol important falsificând acte de donație și confecționând fără drept ștampile pentru scutirea de la plata taxelor vamale a autoturismelor.

în consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., au fost admise recursurile declarate de inculpați, în sensul celor reținute și s-a procedat conform dispozitivului prezentei.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2133/2005. Penal