ICCJ. Decizia nr. 2469/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2469/2005
Dosar nr. 1392/2005
Şedinţa publică din 13 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 82 din 27 ianuarie 2005, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. 6208/2004, în baza art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. c), raportat la art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpatul M.C. la 4 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus reţinerea şi arestarea preventivă de la 21 octombrie 2004 la zi.
S-a constatat prejudiciul integral acoperit şi s-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în proces.
A fost obligat inculpatul la 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul avocatului din oficiu, s-a avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti cu nr. 5657/P/2004, înregistrat pe rolul instanţei la 2 decembrie 2004, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M.C., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. proc. pen.
În fapt, s-a reţinut că, la data de 21 octombrie 2004, în jurul orei 10,30, în timp ce inculpatul M.C. se afla în zona Complexului F., pe str. Sibiu, a observat-o pe partea vătămată H.C., care purta la gât un lănţişor din aur.
Fiind consumator de droguri şi întrucât nu mai avea bani pentru a şi le procura, s-a decis să îi sustragă părţii vătămate lănţişorul de la gât, pe care ulterior, să îl vândă.
În acest scop, venind din spatele părţii vătămate, a împins-o pe aceasta, moment în care, partea vătămată H.C. s-a dezechilibrat şi s-a lovit de o maşină ce era parcată lângă ea, iar inculpatul M.C. i-a smuls de la gât lănţişorul şi a fugit în direcţia străzii B-dul Timişoara.
Atât partea vătămată H.C., cât şi mama sa, martora H.E. care o însoţea, au început să strige după ajutor.
În momentul săvârşirii faptei, pe partea cealaltă a străzii se deplasa martorul V.I., care, văzând cum inculpatul a smuls lănţişorul părţii vătămate şi auzind strigătele de ajutor ale celor două femei, a pornit în urmărirea lui. Împreună cu martorul V.I., în urmărirea inculpatului M.C., au alergat şi alte persoane, printre care şi martorul S.I.
Aceştia au reuşit să-l prindă şi să-l imobilizeze pe inculpat în apropierea sediului B.C.R. din B-dul Timişoara, găsind asupra lui şi lănţişorul cu cruciuliţă smuls părţii vătămate.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost stabilite pe baza declaraţiilor părţii vătămate, ale martorilor, proceselor-verbale de constatare şi de cercetare la faţa locului, coroborate cu recunoaşterea inculpatului şi cu dovada privind restituirea bunului sustras.
Apelul declarat de inculpat împotriva acestei sentinţe a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 128/ A din 21 februarie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
În termen, inculpatul a formulat recurs, invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
Analizând probele dosarului se constată că atât situaţia de fapt cât şi încadrarea juridică dată faptei săvârşită de inculpat, au fost corect stabilite, iar pedeapsa aplicată corespunde tuturor criteriilor de individualizarea prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Instanţa de fond a avut în vedere, pe de o parte, periculozitatea socială ridicată a faptei săvârşite, constând în smulgerea cu violenţă, într-un loc public, a unui obiect aflat la gâtul părţii vătămate, iar pe de altă parte, situaţia personală a inculpatului, sincer şi a comis fapta în perioada în care era dependent de droguri. Pedeapsa a fost coborâtă sub minimul special prevăzut de lege, prin recunoaşterea circumstanţelor atenuante, aşa încât, nu se impune reducerea mai substanţială a acesteia.
Având în vedere cele de mai sus, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea urmează a respinge recursul inculpatului.
Se va computa reţinerea şi arestarea preventivă a inculpatului de la 21 octombrie 2004 la zi.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.C. împotriva deciziei penale nr. 128/ A din 21 februarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi Pentru Cauze cu Minori şi Familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 21 octombrie 2004 la 13 aprilie 2005.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2465/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 247/2005. Penal. Art.215 alin.1 c.pen. Recurs → |
|---|
