ICCJ. Decizia nr. 3270/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 12 din 13 ianuarie 2005, Tribunalul Suceava a dispus:
1. Achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a inculpatului S.I.C., pentru infracțiunile:
- prevăzută de art. 20,art. 174,art. 175 lit. i), art. 176 lit. c), cu art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) [(prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 - art. 175 lit. e) C. pen.)] parte vătămată S.M.;
- prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 - art. 175 lit. i), art. 176 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) [(prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen.)], parte vătămată fiind C.F.
2. Condamnarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor:
- prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 lit. i), art. 176 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), [(prin schimbarea încadrării juridice din art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen.)] la pedeapsa de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. (parte vătămată B.G.);
- prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 lit. i), art. 176 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) [(prin schimbarea încadrării juridice din art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen.)], la pedeapsa de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. (parte vătămată B.G. a lui L.);
- prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 lit. i), art. 76 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) [(prin schimbarea încadrării juridice din art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen.)] la pedeapsa de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. (parte vătămată B.G. a lui L.).
S-a descontopit pedeapsa de 5 ani și 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 35 din 19 februarie 2004 a Tribunalului Suceava, în componentele de 5 ani și 8 luni și respectiv, un an închisoare.
în temeiul art. 36 C. pen., s-au contopit pedepsele de câte 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., aplicate în cauză cu pedepsele de 5 ani și 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 35/2004 a Tribunalului Suceava și un an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1267/2002 a Judecătoriei Suceava, stabilindu-se rezultanta de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
S-au respins pretențiile civile formulate de părțile civile S.M. și C.F.
S-a luat act că partea vătămată B.G. a lui L. nu s-a constituit parte civilă.
Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile B.G. suma de 5.000.000 lei daune morale și 284.000 lei despăgubiri materiale și B.G. a lui L. suma de 5.000.000 lei daune morale, iar C.A.S. Suceava suma de 7.455.325 lei cheltuieli de spitalizare a părții vătămate B.G. a lui L.
Pentru a pronunța soluția de mai sus, instanța a reținut că, la 6 decembrie 2003, inculpatul care consumase băuturi alcoolice, deplasându-se cu autoturismul condus de F.V., în momentul în care acesta a oprit pentru a discuta cu B.V. și cu partea vătămată B.G., inculpatul a coborât și a lovit-o cu cuțitul în zona gâtului, la gură și deasupra sprâncenei drepte, după care a fugit.
Alarmată de strigătele lui B.V., partea vătămată B.G. a lui L. a fugit în Stația P. din apropiere pentru a telefona la Salvare, dar acolo, inculpatul ce ajunsese mai înainte, a lovit-o cu o rangă în cap și peste corp doborând-o la sol, unde a rămas în stare de inconștiență.
în aceleași împrejurări, inculpatul a lovit cu cuțitul și pe B.G. a lui L., care răsucindu-se a evitat lezarea în zona inimii vizată de agresor, suferind o plagă în brațul stâng.
S-a stabilit că, urmare a exercitării violențelor de către inculpat, părții vătămate B.G. i s-a cauzat un traumatism cranio-cerebral acut, plăgi în zona suprasprâncenară dreapta, hemibuza inferioară dreaptă, paramentonier stâng și regiunea cervicală stângă, ce au necesitat 11-12 zile îngrijiri medicale, părții vătămate B.G. a lui L., o plagă înjunghiată profundă față postero medicală 1/3 superioară braț stâng de circa 2 cm și contuzie mâna stângă, pentru care au fost necesare 11-12 zile îngrijiri medicale, iar părții vătămate B.G. un traumatism cranio-cerebral minor de gr. I, fractură liniară temporo-occipitală dreaptă și hemoragie subarahnidiană cerebrală fronto-temporo-partietală dreaptă, contuzie umăr stâng, ce au necesitat 27-30 zile îngrijiri medicale.
Avându-se în vedere că inculpatul a mai fost condamnat pentru tentativă de omor prin sentința penală nr. 114/1996 a Tribunalului Suceava, că a lovit victimele aflate în locuri publice, drum și stație P., că întrucât s-a folosit de cuțit și de rangă din fier cu care a uzat sau lovit părțile vătămate în zone corporale vitale, gât, cap, inimă, a acționat cu intenție indirectă, acceptând posibilitatea survenirii rezultatului letal, s-a reținut că faptele întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 20, raportat la art. 174,art. 175 lit. i) și art. 176 lit. c) C. pen.
S-a socotit însă că prin probatoriul administrat nu s-a dovedit vinovăția inculpatului cu privire la faptele din noaptea de 25 octombrie 2003, descrise în rechizitor, referitoare la lovirea cu cuțitul a persoanelor vătămate C.F. și S.M., cărora li s-au cauzat leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 28-30 zile și respectiv, 24-25 zile îngrijiri medicale, dispunându-se în consecință achitarea.
împotriva sentinței, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava și inculpatul.
Prin decizia penală nr. 117 din 30 martie 2005, Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat și a admis apelul parchetului, desființând parțial sentința atacată: rejudecând în aceste limite, instanța de apel a condamnat pe inculpatul S.I.C., după cum urmează:
- 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174,art. 175 lit. i) și art. 176 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) [(prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen.)], parte vătămată fiind S.M.;
- la 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174,art. 175 lit. i) și art. 176 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) [(prin schimbarea încadrării juridice din art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen.)], parte vătămată C.F.
în temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b), art. 36 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului prin aceste hotărâri, cât și pedepsele de 5 ani și 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 35 din 19 februarie 2004 a Tribunalului Suceava și un an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1276 din 10 decembrie 2002 a Judecătoriei Suceava, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile S.M. suma de 5.000.000 lei daune morale și părții civile C.F. suma de 10.000.000 lei cu același titlu.
S-au menținut, în rest, dispozițiile hotărârii atacate.
în motivarea soluției s-a reținut că probele administrate au făcut dovada că inculpatul a comis și cele două tentative de omor calificat și deosebit de grav asupra părților vătămate S.M. și C.F., constând în faptul că, în noaptea de 25 octombrie 2003, inculpatul a lovit cu cuțitul pe C.F. căruia i s-au cauza leziuni, plagă penetrantă hemitorace drept cu secțiunea arterei mamare interne drepte, hemopneumotorax drept, plagă pulmonară dreaptă, plagă diafragm, plagă penetrantă abdominală, hemiperitoneu, șoc hemoragic ce i-au pus viața în primejdie și au necesitat 28-30 zile îngrijiri medicale cât și pe S.M. ce a suferit plăgi tăiate, una la nivelul hemitoracelui stâng penetrantă cu pneumotorax stâng pentru a căror vindecare au fost necesare 24-25 zile îngrijiri medicale.
în termen legal, împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul care a susținut, în esență, următoarele:
- în ceea ce privește infracțiunile ce se pretind a fi comise la 25 octombrie 2003, probele administrate în cauză nu au creat certitudinea că inculpatul a fost cel care a lovit părțile vătămate și cum în favoarea inculpatului s-a cerut achitarea în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., combinat cu art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.;
- în privința faptelor din 6 decembrie 2003 s-au criticat hotărârile sub aspectul omisiunii reținerii dispozițiilor art. 44 C. pen., privind legitima apărare, fiind cert stabilit că inculpatul se afla într-o stare de tulburare și temere determinată de cuvintele adresate și de loviturile primite de la părțile vătămate, încât, era convins că singura modalitate de a scăpa era aceea de a lovi cu cuțitul pe B.G. și cu parul pe B.G.;
- în subsidiar, pentru aceste din urmă fapte s-a solicitat reducerea pedepsei în contextul reținerii scuzei provocării, ca circumstanță atenuantă;
- și în fine, în cazul în care nu se vor reține cele arătate în apărare s-a solicitat redozarea pedepsei de 10 ani închisoare, aplicată inculpatului pentru cele 5 infracțiuni de tentativă la omor calificat și deosebit de grav.
Criticile vor fi examinate în raport de cazurile de casare prevăzute de art. 3859alin. (1) pct. 18, 171 _i 14 C. proc. pen., constatându-se că nu pot atrage casarea hotărârilor atacate, pentru considerentele ce urmează:
Instanța de apel a reținut corect, fără dubiu și fără a exista o gravă eroare de fapt, că autorul infracțiunilor din seara de 25 octombrie 2003 este inculpatul.
Această constatare s-a făcut pe baza unui material probator cert și de necontestat.
Chiar dacă partea vătămată S.M. fiind lovită din spate, nu a putut observa pe agresor, acesta a fost identificat de martora M.E. cu care partea vătămată stătea de vorbă la momentul agresării sale. Martora a fost mai întâi lovită cu palma peste față, după care, inculpatul care avea cuțitul în mână a lovit pe partea vătămată.
Tot astfel, martora B.M. descrie momentul și împrejurările în care inculpatul a lovit pe S.M. care a și căzut la pământ, observând mai târziu cum părțile vătămate erau transportate la spital.
în ce privește pe partea vătămată C.F. acesta l-a văzut pe agresor, identificându-l în persoana inculpatului.
Martorul Ț.A. a perceput nemijlocit lovirea acestei părți vătămate de către inculpat; acesta fiind căzut lângă un gard aflat în apropierea locului în care izbucnise scandalul.
Și martorul D.I. a surprins momentul folosirii cuțitului de către agresor pe care l-a descris, iar datele furnizate corespund cu cele de identificare a inculpatului.
De altfel, martorii M.V. și D.V., persoane ce au făcut parte din grupul inculpatului, au afirmat că singurul ce avea cuțit era inculpatul; mai mult, martorul M.V. a mai susținut că, în timp ce se întorceau de la discotecă, în autoturismul în care se deplasau, acesta a cerut să se grăbească deoarece a făcut "o belea". Pe de altă parte, imediat după agresiune, inculpatul a dispărut de la domiciliu.
Cum inculpatul, în noaptea de 25 octombrie 2003, a lovit cu cuțitul pe partea vătămată C.F. căreia i-a cauzat leziuni, plagă penetrantă hemitorace drept cu secțiunea arterei mamare interne drepte, hemopneumotorax drept, plagă pulmonară dreaptă, plagă diafragm, plagă abdominală cu plagă cecală, hemiperitoneu, șoc hemoragic, ce i-au pus viața în primejdie, cât și pe S.M. ce a suferit plăgi tăiate, una la nivelul hemitoracelui stâng, penetrantă cu pneumotorax stâng, pentru a căror vindecare au fost necesare 24-25 zile îngrijiri medicale, fapte care, așa cum a reținut instanța de apel, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă la omor calificat și deosebit de grav pentru care corect a fost condamnat inculpatul.
Nefondate sunt și criticile inculpatului vizând starea de legitimă apărare sau de provocare în care a comis infracțiunile din 6 decembrie 2003.
Este adevărat că, inculpatul a prezentat un certificat medico-legal în care se atestă că a suferit o contuzie profundă cu echimoze și escoriații, datând din 6 decembrie 2003, dar din declarațiile martorilor B.L.O., B.V. și B.G.N. care au perceput nemijlocit conflictul și referindu-se la desfășurarea acestuia au relatat că, fără a fi fost atacat, așa cum a pretins, inculpatul a exercitat violențele prin care s-a cauzat victimelor B.G., B.G. a lui L. și B.G. a lui L., leziunile descrise în actele medico-legale.
în acest context este evident că nu sunt realizate cerințele nici ale art. 44 C. pen. și nici ale art. 73 lit. b) C. pen., atâta timp cât, inculpatul nu a fost supus unui atac material, direct, imediat și injust care i-ar fi pus în pericol grav viața sau integritatea corporală și nici unei manifestări agresive de natură a-i fi produs o puternică tulburare emoțională determinantă în reacție violentă care a avut consecință faptele deduse judecății.
Pentru aceste considerente, în mod justificat nu s-au reținut în favoarea inculpatului nici prevederile art. 44 C. pen. și nici ale art. 73 lit. b) C. pen.
în favoarea inculpatului nu poate fi operată nici o reducere a pedepsei (care de altfel a fost cu puțin situată peste limita minimă legală) având în vedere că inculpatul a comis 5 infracțiuni de tentativă la omor calificat și deosebit de grav, mai are în antecedente o faptă de aceeași natură (care i-a atras încadrarea juridică în tentativă la omor deosebit de grav) și este recidivist.
în considerarea dispozițiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) și art. 52 C. pen., se impune menținerea pedepsei, ca legală și temeinică.
Așa fiind, criticile formulate sunt nefondate în raport de totalitatea considerentelor prezentate și în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpat se va respinge, ca nefondat, cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
în baza art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., combinat cu art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat din pedeapsa aplicată timpul arestării preventive la zi.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3381/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3211/2005. Penal → |
|---|
