ICCJ. Decizia nr. 4426/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 4426/2005

Dosar nr. 3533/2005

Şedinţa publică din 18 iulie 2005

Asupra recursului de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 350/ F din 17 martie 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptelor din rechizitoriu de la pct. 1, 2, 4 după cum urmează:

pentru fapta 2 din art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., în art. 26 raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) şi c), şi alin. (21) lit. a) şi c) C. pen.;

pentru fapta 2 din art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., în art. 26 raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen.;

pentru fapta 4 din art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) şi alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., raportat la art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (21) lit. a) şi c) C. pen.;

În baza art. 26 raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., a condamnat pe inculpatul R.N., la două pedepse de 7 ani şi 6 luni închisoare (fapta 1 şi 4 din rechizitoriu) şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (21) lit. a) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la 7 ani închisoare (fapta 2 din rechizitoriu) şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 26 raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la 7 ani închisoare (fapta 3 din rechizitoriu) şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 26 raportat la art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la 3 pedepse de 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. (fapta 5, 6, 7 din rechizitoriu).

În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus prevenţia de la 25 martie 2004 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatului.

A luat act că părţile vătămate nu s-au constituit părţi civile în cauză.

Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele: la începutul lunii decembrie 2002, inculpatul R.N. i-a propus lui P.I. să tâlhărească două chinezoaice pe care i le-a indicat prietena lui X.P., ca având bani mulţi la domiciliu.

P.I. a fost de acord, şi în jurul orelor 23,00, s-au întâlnit în zona staţiei de metrou Costin Georgescu cu C.M., R.I. şi inculpatul R.N., precum şi cu O.C., care conducea autoturismul proprietatea tatălui său Dacia 1310 care urma să le asigure transportul la şi de la locul faptei.

Inculpatul R.N. le-a dat fiecăruia câte o pereche de mănuşi şi câte o cagulă procurate din complexul E., urmând să le poarte în momentul comiterii faptei. În jurul orelor 23,30, s-au deplasat cu maşina condusă de O.C. pe str. Lucreţiu Pătrăşcanu. Ajunşi în faţa uşii de comun acord s-au hotărât să nu mai bată la uşă, ci să forţeze. P.I. şi C.M. au forţat uşa şi au pătruns în locuinţă împreună cu R.I., în timp ce inculpatul R.N. a rămas pe palier. În interior au găsit două fete de origine asiatică, pe care le-a ameninţat, cerându-le banii. De aici cei trei au sustras mai multe cosmetice, două seturi de parfumuri, două perechi de blugi, un joc chinezesc, un VCD player şi suma de un milion lei, din care 500.000 lei erau asupra uneia din fete, după care au coborât la maşină şi s-au deplasat toţi cinci la un bar din Danubiana, împărţind bunurile pe drum.

În luna decembrie 2002, la propunerea inculpatului R.N., P.I., R.I., şi Z.V. s-au hotărât să tâlhărească o familie de chinezi despre care prietena lui N., X.P. a afirmat că frecventează cazinourile şi poartă sume mari de bani asupra lor. Pe la jumătatea lunii decembrie după o înţelegere prealabilă cu R.I., Z.V. şi P.I. s-au deplasat la cazinoul P. împreună cu M.F.M., în jurul orelor 21,00, unde inculpatul R.I. împreună cu X.P. se aflau deja, urmând să aştepte afară şi să ţină legătura prin telefon.

În continuare inculpatul R.N. i-a sunat şi l-a descris pe chinezul pe care ei urmau să-l tâlhărească, arătând faptul că acesta tocmai iese din cazinou.

Partea vătămată s-a urcat în autoturismul proprietate personală împreună cu soţia sa, urmând să se îndrepte spre domiciliu. În acest timp P.I., R.N. şi Z.V. împreună cu M.F.M. care conducea maşina l-au urmărit până pe şos. Ştefan cel Mare, unde partea vătămată a parcat maşina, iar ceilalţi trei inculpaţi au intrat după chinezi în scara blocului. Ajunşi în zona liftului, P.I. l-a imobilizat pe cetăţeanul chinez, iar Z.V. pe soţia acestuia, în timp ce I.V. a început să-i caute prin buzunare.

Sus-numiţii i-au deposedat pe cei doi cetăţeni chinezi, de bunuri şi bani în valoare de aproximativ 70 milioane lei, un lănţişor din platină, un telefon mobil Zapp, un telefon Samsung şi 1000 dolari S.U.A., după care au fugit la maşină unde îi aştepta M.F.M. care le-a asigurat scăparea şi cu care au împărţit din bunurile obţinute prin comiterea faptei.

La jumătatea lunii decembrie 2002, la propunerea inculpatului R.N. numiţii P.I., R.I., C.M. şi O.C. s-au hotărât să tâlhărească o femeie de origine chineză, ce locuia pe str. Colentina, care după spusele lui R.N. avea foarte mulţi bani în casă.

Toţi cei cinci au plecat cu maşina condusă de O.C. până la adresa indicată de inculpatul R.N. Ajunşi aici O.C. a parcat maşina şi a aşteptat în interiorul acesteia, timp în care ceilalţi au intrat în bloc. Ajunşi la etajul 7 şi-au tras cagulele pe faţă şi au intrat peste ea. În acest timp inculpatul C.M. au coborât din maşină unde au aşteptat împreună cu O.C.

După ce au intrat în locuinţă, R.I. a imobilizat-o pe partea vătămată în timp ce P.I. a început să caute prin locuinţă găsind suma de 1000 dolari S.U.A., 30 milioane lei, un telefon Motorola şi un aparat VDC.

După ce au sustras bunurile, inculpaţii au mers la domiciliul inculpatului R.N. unde au împărţit bunurile şi banii proveniţi din comiterea faptei.

În luna decembrie 2002, inculpatul R.N. le-a indicat lui P.I., R.N. şi C.M. adresa unor cetăţeni chinezi arătând faptul că aceştia au foarte mulţi bani în locuinţă.

La data de 24 decembrie 2002, cei trei s-au hotărât să intre peste aceştia pentru a-i deposeda. Ajunşi la adresa sus menţionată, în jurul orelor 5,00, inculpaţii P.I., R.I. şi C.M. au aşteptat la uşă în momentul în care partea vătămată a deschis pentru a ieşi din locuinţă si-au tras cagulele pe faţă şi au intrat cu forţa în casă folosind violenţa şi ameninţările, l-au deposedat de suma de 90 milioane lei, după care cei trei au fugit de la locul, faptei şi s-au deplasat cu un taxi pe str. Marcu Armaşu unde au împărţit banii.

La data de 16 mai 2003, Z.V. şi R.I., după ce în prealabil inculpatul R.N. le indicase o persoană de sex feminin de origine asiatică, spunându-le că are de obicei mulţi bani asupra sa, s-au hotărât să o tâlhărească, motiv pentru care au urmărit-o câteva zile, observând că aceasta se întorcea acasă de obicei, în jurul orelor 14,00.

La data de 16 mai 2003, R.I. împreună cu Z.V. au aşteptat-o pe partea vătămată să se întoarcă acasă, în scara blocului în care aceasta îşi avea reşedinţa. Aceasta a ajuns, în jurul orelor 14,00, iar sus-numiţii au intrat după ea în scara blocului, au lovit-o cu pumnii în zona feţei şi i-au sustras poşeta în care se aflau aproximativ 4.000 dolari S.U.A., iar de la gât şi de la mână i-au sustras un lănţişor şi respectiv o brăţară din aur însumând aproximativ 80 grame.

După aceasta cei doi au fugit şi au împărţit banii şi bunurile.

Obiectele din aur au fost vândute de R.I. la o casă de amanet şi nu au mai putut fi recuperate.

La data de 17 iunie 2003, R.I., Z.V., împreună cu M.F.M., la indicaţia lui R.N. l-au aşteptat pe cetăţeanul chinez HG, patron la o societate comercială din complexul E. în scara blocului în care acesta locuia.

În jurul orelor 13,30, cetăţeanul chinez a ajuns acasă şi în momentul în care a intrat în scara blocului, inculpaţii Z.V., R.I. şi P.I. au intrat după el, au început să lovească, reuşind să-i smulgă geanta pe care o avea asupra lui. Cei trei inculpaţi au fugit la maşina cu care îi aştepta inculpatul M.F.M. şi au plecat de la locul faptei.

În geantă au găsit suma de 10.000.000 lei şi un telefon mobil Nokia 3310, au împărţit banii între ei, iar telefonul mobil a rămas la inculpatul R.I.

Telefonul mobil a fost restituit părţii vătămate pe bază de dovadă.

După fapta comisă în 17 iunie 2003, inculpatul R.N. i-a spus lui R.I. că ştie o persoană de origine chineză care are în permanenţă bani asupra ei şi mai mult i-a arătat acestuia unde locuieşte, totodată spunându-i că se întoarce de obicei acasă în jurul orelor 13,30.

Ştiind acest lucru, la data de 24 iunie 2003, R.I., împreună cu Z.V. şi cu M.F.M. s-au deplasat la adresa indicată de R.I. şi au aşteptat aici până în jurul orelor 14,00.

La un moment dat au observat-o pe partea vătămată venind, motiv pentru care inculpaţii Z.V. şi R.I. au intrat în scara blocului şi au urcat până la etajul 5 unde au aşteptat-o. În momentul în care acesta a încercat să coboare din lift au intrat peste ea, iar inculpatul Z.V. a început să o lovească cu pumnii deposedând-o de geanta în care se aflau 1500 dolari S.U.A., 2.500.000 lei un telefon mobil şi de la o mână o brăţară din aur după care au fugit la maşina în care îi aştepta M.F.M. şi au plecat împreună de la locul faptei. În aceeaşi zi inculpatul M.F.M. a amanetat brăţara pe care inculpaţii Z.V. şi R.I. au luat-o de la partea vătămată, iar banii au fost împărţiţi în mod egal.

Împotriva acestei hotărâri inculpatul a declarat apel criticând hotărârea pentru netemeinicie şi nelegalitate sub aspectul greşitei încadrări probatoriul administrat nedovedind vinovăţia inculpatului în săvârşirea faptelor, motiv pentru care a cerut achitarea iar în subsidiar reducerea pedepsei aplicate.

Prin Decizia penală nr. 361 din 13 mai 2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului şi împotriva acestei hotărâri inculpatul a declarat recurs reiterând apărarea făcută în apel solicitând achitarea în principal iar în subsidiar reducerea pedepsei.

Recursul este nefondat.

Din expunerea pe larg a situaţiei de fapt se constată că probatoriul administrat a dovedit pe deplin vinovăţia inculpatului în săvârşirea faptelor pentru care a fost condamnat.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, în mod constant s-a susţinut că, inculpatul a participat la faptele de tâlhărie comise împotriva mai multor cetăţeni chinezi în calitate de complice.

De altfel inculpatul a şi recunoscut că îi cunoştea pe ceilalţi inculpaţi precizând că aceştia îl vizitau pe R.I. care locuia efectiv cu aceştia în locuinţă, având cunoştinţă că autorii comiteau anumite infracţiuni.

Martorii audiaţi în cauză, R.I., P.I., Z.V., O.C., P.I. şi M.F.M. au dat declaraţii concordante în cauză în sensul că inculpatul a participat în calitate de complice la faptele de tâlhărie comise împotriva mai multor cetăţeni chinezi.

Ca atare apărarea inculpatului care vizează nevinovăţia este neîntemeiată şi va fi înlăturată, ca atare, ansamblul probator administrat în cauză demonstrând fără dubii că inculpatul a săvârşit acte specifice complicelui înlesnind şi ajutând pe inculpaţii autori să comită fapte de tâlhărie.

Sub aspectul individualizării pedepsei se constată că pedeapsa de 8 ani, este necesară scopului educativ, preventiv şi de reinserţia inculpatului în societate fiind de altfel orientat spre minimul special al pedepsei, încât reducerea acesteia nu este justificată.

Pe cale de consecinţă, Curtea, în temeiul prevederilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul inculpatului.

Potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce timpul arestării preventive de la 25 martie 2004 la zi.

Văzând şi prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.N. împotriva deciziei penale nr. 361 din 13 mai 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Deduce din pedeapsa aplicată, perioada arestării preventive de la 25 martie 2004 la 18 iulie 2005.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 120 lei (1.200.000 lei) cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 iulie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4426/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs