ICCJ. Decizia nr. 4712/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 322 din 25 aprilie 2005, pronunțată de Tribunalul Iași s-au dispus următoarele:
A condamnat inculpatul L.V., la:
19 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav, prevăzută de art. 174 - art. 175 lit. c) și art. 176 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) și 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
în temeiul art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din pedeapsa aplicată acestuia perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 21 septembrie 2004 la zi.
A luat act că moștenitorii victimei: L.M., L.A., L.L. nu s-au constituit părți civile în cauză.
în temeiul art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească statului suma de 21.000.000 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Inculpatul L.V. și soția sa, L.E., au locuit în satul Comarna, județul Iași. în comună era de notorietate faptul că pe parcursul întregii conviețuiri, inculpatul a bătut-o de foarte multe ori pe soția sa, fiind violent și cu ceilalți membri ai familiei.
Datorită atitudinii violente a inculpatului, L.M. nu mai locuia cu părinții, de frică.
în data de 19 septembrie 2004, inculpatul și victima L.E. au adunat vitele consătenilor pentru pășunat, după care aceasta a plecat acasă, iar după-amiază s-a întors pe câmp cu mâncare pentru soț. în jurul orei 19,00, L.E. s-a întors acasă singură, iar inculpatul rămas cu două vite ale proprietarilor care nu au venit să le ia și s-a culcat în coliba de pe pășunea din afara satului.
în jurul orei 23,00, L.V. s-a întors acasă și a găsit-o pe soția sa în curte în stare de ebrietate. Atunci acesta i-a aplicat mai multe lovituri în zona feței și în zona toracică și apoi a sugrumat-o cu mâna, după care a târât-o în casă, a așezat-o pe pat, iar după câteva minute aceasta a decedat.
Din raportul de necropsie medico-legală nr. 3161/ C din 29 noiembrie 2004, rezultă că moartea victimei L.E. a fost violentă și s-a datorat unei insuficiențe respiratorii acute, consecutive unei asfixii prin sugrumare. Pe corul victimei s-au observat leziuni de violență în zona feței și zona toracică, echimoze, infiltrate hematice, hematom subcutanat care s-au putut produce prin loviri active cu mijloace sau corpuri contondente.
în momentul decesului valoarea alcoolemiei era de 2,5 grame la mie, iar a alcoolemiei de 3,85 grame la mie. Sângele recoltat aparține grupei sanguine A.II, iar moartea victimei poate data din 19 septembrie 2004.
împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul solicitând în principal achitarea sa socotindu-se nevinovat iar în subsidiar reducerea pedepsei.
Prin decizia penală nr. 257 din 5 iulie 2005, Curtea de Apel Iași a respins, ca nefondat, apelul inculpatului.
împotriva acestei decizii, inculpatul a declarat recurs, solicitând casarea hotărârilor și în principal achitarea sa, susținând că soția a murit din cauze naturale iar în subsidiar reducerea pedepsei.
Recursul se va admite pentru considerentele ce vor fi arătate:
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului se constată că situația de fapt a fost corect reținută și care demonstrează vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei.
Sub aspectul individualizării pedepsei însă, ca urmare a unei evaluări atât a împrejurărilor concrete de săvârșire a faptei precum și a persoanei inculpatului, care prezintă tulburare organică de personalitate, cu deteriorare coqnitivă pe fond mixt toxielitic și post TTC, având discernământ diminuat în raport cu fapta comisă, instanța apreciază că se impune o reducere a pedepsei.
Ca atare, Curtea, în temeiul prevederilor art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursul inculpatului, va casa hotărârile pronunțate și va reduce pedeapsa la 16 ani de închisoare menținând celelalte dispoziții ale hotărârilor.
Au fost văzute și pedepsele art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4711/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4707/2005. Penal → |
|---|
