ICCJ. Decizia nr. 6427/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 998 din 8 iulie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în dosarul nr. 2858/2005, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., și art. 76 C. pen., a fost condamnată inculpata T.E. la o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71, raportat la art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), privind pedeapsa accesorie.
în baza art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii.
în baza art. 88 s-a dedus din durata pedepsei aplicate, perioada reținerii și arestării preventive de la 14 aprilie 2005 la zi.
în baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută arestarea preventivă a inculpatei.
în baza art. 17 din Legea nr. 143/2000 a fost confiscată cantitatea de 0,38 gr. heroină, rămasă după efectuarea analizelor de laborator, conform dovezii seria A nr. 0018640 din 22 aprilie 2005.
S-a constatat că suma de 2.000.000 lei a fost restituită denunțătoarei C.A.V.
Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200.000 lei s-a dispus a fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
în baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligată inculpata la 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, la data de 14 aprilie 2005, inculpata T.E. a vândut cantitatea de 7 doze heroină denunțătoarei C.A.V., în schimbul sumei de 2.000.000 lei, fiind prinsă în flagrant (procesul - verbal de constatare a infracțiunii flagrante; procesul - verbal de consemnare a seriilor bancnotelor în sumă totală de 2.000.000 lei și denunțul numitei C.A.).
Cu ocazia percheziției efectuate în locuința inculpatei, a fost găsită cantitatea totală de 0,65 gr. heroină în amestec cu cofeină și griseofulvin destinată de asemenea, comercializării (raportul de constatare tehnico - științifică).
Audiată fiind, în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, inculpata a recunoscut fapta săvârșită.
împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat apel inculpata T.E., care a criticat-o ca netemeinică sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate, solicitând a se da o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante personale recunoscute în favoarea sa.
Prin decizia penală nr. 662/ A din 2 septembrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, în dosarul nr. 2793/2005, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpata T.E.
A fost dedusă arestarea preventivă a apelantei inculpate de la 14 aprilie 2005 la 2 septembrie 2005 și a fost menținută starea de arest a acesteia.
A fost obligată apelanta inculpată la plata sumei de 200.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu s-a dispus a fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpata T.E. care, prin apărătorul desemnat din oficiu, a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., solicitând să se dea o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante judiciare, recunoscute în favoarea sa, cu consecința reducerii pedepsei.
înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 3859alin. (3) C. proc. pen., combinate cu art. 3856alin. (1) și art. 3857alin. (1) C. proc. pen., constată că prima instanță a reținut, în mod corect, situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpatei, pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, dând faptelor comise de către aceasta încadrarea juridică corespunzătoare.
De asemenea, instanța de fond a efectuat o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatei, atât sub aspectul naturii și al cuantumului acesteia, cât și ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Totodată, nu se constată temeiuri pentru a se da o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante judiciare recunoscute în favoarea inculpatei, o pedeapsă într-un cuantum mai redus nefiind aptă a îndeplini funcțiile și a realiza scopul pedepsei, în contextul în care infracțiunea a fost săvârșită, cât și a caracterului de fenomen dobândit de acest tip de infracțiuni în ultima perioadă de timp.
Infracțiunile de trafic de droguri de mare risc și deținere de droguri în vederea consumului propriu prezintă un grad deosebit de ridicat de pericol social.
Aceste infracțiuni de o amploare deosebită aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv sănătatea publică, reprezentând totodată una dintre cele mai grave forme ale criminalității organizate.
Pe de altă parte, în lanțul infracțional ce susține flagelul consumului de droguri, acești traficanți, distribuitori, cum este inculpata, reprezintă veriga cea mai pernicioasă, deoarece este momentul decisiv al ajungerii drogului la consumator.
Activitatea acestui tip de traficanți susține atât capii rețelelor de distribuție, prin furnizarea de fonduri, cât și, viciul în sine, prin recrutarea și determinarea consumatorilor care, de multe ori, nu sunt decât victime conjuncturale ale unui flagel social.
în contextul întăririi atitudinii de combatere a traficului de droguri de către oficialități, manifestarea de clemență din partea instanțelor judecătorești față de cei prinși și deduși judecății, ar echivala cu un act de justiție socială.
Pentru aceste motive, înalta Curte constată că o reducere a cuantumului pedepsei aplicate inculpatei, nu ar fi temeinică, lipsind de conținut dispozițiile art. 72 și art. 52 C. pen., și creând o disproporție între scopul și rezultatul acestora.
Față de cele menționate mai sus, înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata T.E. împotriva deciziei penale nr. 662/ A din 2 septembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie.
Potrivit art. 38517 alin. (4), raportat la art. 383 alin. (2) și art. 381 alin. (1) C. proc. pen., va deduce din pedeapsa aplicată inculpatei perioada arestării preventive de la 14 aprilie 2005, la 14 noiembrie 2005.
în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat recurenta inculpată la plata sumei de 2.200.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6423/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6428/2005. Penal → |
|---|
