ICCJ. Decizia nr. 6708/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 707 din 30 mai 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția a I penală, în dosarul nr. 6064/2004, s-a dispus condamnarea inculpatului V.I., la pedeapsa de 15 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de organizare, conducere și finanțare a traficului de droguri de mare risc, prevăzută de art. 10, raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 75 lit. c) C. pen., și art. 37 lit. a) C. pen.
în baza art. 7 din Legea nr. 543/2002 s-a dispus revocarea grațierii condiționate a pedepselor de 3 luni închisoare, 6 luni închisoare și un an închisoare aplicate aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 2482 din 22 septembrie 2003 a Judecătoriei sector 5 București și executarea acestora alături de pedeapsa aplicată inculpatului executând în final 16 ani închisoare.
în temeiul art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), și art. 75 lit. a) și c) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului V.I., la pedeapsa de 13 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.
în temeiul art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 75 lit. a) și art. 99 alin. (2) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului minor V.A.F. la pedeapsa de 6 ani închisoare.
în baza art. 71 C. pen., le-au fost interzise inculpaților exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
în fapt, s-a reținut că, în perioada 2003 - 2004, inculpatul V.I., în repetate rânduri și împreună cu mai multe persoane, dintre care una minoră, a deținut, vândut și intermediat vânzarea de diferite cantități de heroină mai multor consumatori de droguri de pe raza municipiului București, a organizat traficul ilicit de droguri al inculpaților V.A.F. și V.V.
în aceeași perioadă inculpații V.V. și V.A.F., minor, în repetate rânduri și împreună cu mai multe persoane au deținut, vândut și intermediat vânzarea mai multor cantități de heroină unor consumatori de pe raza municipiului București.
împotriva hotărârii primei instanțe, au declarat apel inculpații V.V., V.I. și V.A.F.
La termenul de judecată din 1 noiembrie 2005, fiind pentru judecarea apelului, instanța de control judiciar, respectiv Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, în baza prevederilor art. 3002C. proc. pen., raportat la art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen., constatând legalitatea și temeinicia arestării preventive, a menținut starea de arest a celor trei inculpați.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a apreciat că în raport de gravitatea faptei comise, de împrejurarea că, în cauză, s-a pronunțat o hotărâre de condamnare se impune menținerea stării de arest și în timpul judecării apelului, aceasta fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
împotriva încheierii din 1 noiembrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, au declarat recurs, în termen legal, inculpații V.I., V.V., și V.A.F., care au solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii atacate și în cadrul rejudecării revocarea măsurii arestării preventive.
înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu cauza, potrivit art. 3859alin. (3) C. proc. pen., constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 160b alin. (1) C. proc. pen., instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de control judiciar, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia arestării preventive.
Conform alin. (3) al aceluiași articol, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
în cauză, așa cum rezultă din încheierea atacată, instanța de apel a verificat dacă se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților V.I., V.V. și V.A.F., apreciind că subzistă atât temeiurile de fapt cât și de drept care au determinat luarea măsurii arestării preventive a acestora.
înalta Curte apreciază că în raport de modalitatea și împrejurările comiterii faptelor, caracterul organizat al activității infracționale, dar și în raport de datele ce caracterizează persoana fiecărui inculpat se impune în continuare privarea de libertate a acestora.
Faptul că în cauză a fost pronunțată o hotărâre de condamnare nedefinitivă nu alterează prezumția de nevinovăție limitarea libertății persoanei neîncadrându-se în dispozițiile legii.
Toate aceste aspecte justifică dispoziția instanței de apel, în sensul menținerii arestării preventive, astfel că, înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații V.I., V.V. și V.A.F. împotriva încheierii din 1 noiembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, în dosarul nr. 2321/M/2005.
în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., fiecare recurent inculpat a fost obligat la câte 120 RON (1.200.000 lei ) cheltuieli judiciare către stat din care suma de câte 40 RON (400.000 lei) a reprezentat onorariul apărătorului desemnat din oficiu, a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6709/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6707/2005. Penal → |
|---|
