ICCJ. Decizia nr. 2921/2006. Penal
| Comentarii |
|
Tribunalul Ol, prin sentința penală nr. 230 din 25 noiembrie 2006, l-a condamnat pe inculpatul G.A., la 10 ani închisoare și pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe timp de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută și pedepsită de art. 174 - art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicare art. 74 alin. (1) lit. c), art76 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (2) C. pen.
A dedus din pedeapsă arestul preventiv executat de la 23 februarie 2005 și am menținut starea de arest.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Inculpatul a locuit în București până în anul 1999 când a revenit în comuna natală, locuind împreună cu părinții G.C. și I.
Raporturile dintre tată și fiu erau permanent tensionate deoarece primul îi reproșa secundului că nu muncește și nu realizează venituri.
în condițiile date, în mai multe rânduri, inculpatul și-a agresat tatăl, fără a se ajunge la internări medicale.
în ziua de 17 februarie 2005, inculpatul a dus-o pe mama sa la București la Spitalul Floreasca, unde a fost internată, iar până în ziua de 20 februarie a locuit la sora sa O.M. din București.
Reîntors la Mihăilești, în seara zile de 20 februarie 2005, a consumat băuturi alcoolice cu tatăl său după care a plecat la sora sa M.D. și a rămas peste noapte la aceasta.
Inculpatul însoțit de sora sa și concubinul acesteia a revenit la domiciliu unde împreună cu victima au consumat băuturi alcoolice și s-au luat la ceartă. Sora inculpatului și concubinul ei, au plecat acasă, în timp ce inculpatul era la o vecină să cumpere țuică. Revenit în casă, inculpatul a continuat să bea împreună cu victima și datorită refuzului de a-i mai da victimei să bea au început să se certe din nou.
Inculpatul și-a lovit tatăl, cu palmele și văzând că acesta l-a apucat și tras de păr l-a lovit cu palma după care l-a împins peste pat iar apoi l-a sugrumat cu o mână și cu cealaltă i-a astupat căile respiratorii.
Constatând că victima a decedat, inculpatul a alertat vecinii, după care au fost chemate organele de poliție din comună.
Potrivit raportului de necropsie nr. 72/ A, avizat de I.M.L. Craiova, sub nr. 155/ A9 din 16 mai 2005, moartea victimei a fost violentă și s-a datorat asfixierii mecanice prin sugrumare, combinată mai mult ca probabil, cu ocluzia căilor respiratorii cu mâna sau cu un corp moale.
Victima avea în sânge o îmbibație alcoolică de 2.30 gr. %o.
Apelul declarat de inculpat care a cerut să se dea o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante, având în vedere conduita victimei care l-a provocat, a fost respins prin decizia penală nr. 68 din 27 februarie 2006 pronunțată de Secția Penală de la Curtea de Apel Craiova.
Nemulțumit și de această sentință, în termenul legal, prin cererea trimisă din penitenciar inculpatul a declarat recurs.
în motivele scrise a criticat hotărârile pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în esență că a comis fapta în stare de ebrietate în condițiile provocării de către victimă. A cerut casarea sentinței și reținerea că a săvârșit fapta în condițiile prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen., cu consecința reducerii pedepsei.
Recursul nu este fondat.
Din cuprinsul actelor și lucrărilor aflate la dosarul cauzei rezultă că instanțele au reținut o situație de fapt corectă, au dat faptei încadrarea juridică legală iar la individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), reținerea de circumstanțe atenuante judiciare fiind justificată.
Având în vedere probele administrate, relația de rudenie dintre părți și certurile frecvente între tată și fiu, determinate în principal de faptul că ultimul nu muncea pentru a câștiga bani, nu se poate reține că infracțiunea a fost săvârșită în condițiile provocării a sa cum o cere art. 73 lit. b) C. pen. Nu se constată o proporționalitate sub aspectul gravității între infracțiunea provocată și actul provocator.
Actul provocator, tragerea de păr de către tată, nu justifică violența cu care a răspuns inculpatul care după ce a lovit victima a împins-o pe pat iar apoi a sugrumat-o.
Constatând că hotărârile recurate sunt legale și temeinice, urmează ca în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul să fie respins.
în temeiul art. 38517 alin. (4) cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce arestul preventiv exercitat până la data deciziei.
Au fost văzute și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2923/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2900/2006. Penal → |
|---|
