ICCJ. Decizia nr. 2209/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2209/2008
Dosar nr. 26140/3/2007
Şedinţa publică din 19 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Examinând actele dosarului, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a dispus condamnarea inculpatului G.G.H., la pedepsele de:
- 13 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);
- 5 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa principală rezultantă de 13 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În temeiul art. 350 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a menţinut starea de arest a inculpatului, deducându-se arestul preventiv executat de la 28 iunie 2007 la zi.
Conform art. 117 lit. a) C. pen., s-a dispus expulzarea inculpatului de pe teritoriul României, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 490 RON şi a cantităţilor de 0,15 grame heroină, 0,09 grame heroină, 0,30 grame methadonă pulbere şi 8 pastile methadonă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond, examinând probatoriul strâns în cursul urmăririi penale cât şi în faza cercetării judecătoreşti, cu respectarea principiilor care guvernează procesul penal, a reţinut următoarea situaţie de fapt.
La data de 12 decembrie 2006, B.M., a formulat în temeiul art. 16 din Legea nr. 143/2000 un denunţ, susţinând că persoana cunoscută sub numele de R comercializează heroină în cantităţi mari, percepând preţul de 80 RON/5 grame.
Urmare denunţului, conform art. 21 şi 22 din Legea nr. 143/2000, şi-a exprimat acordul de a colabora în vederea prinderii acestei persoane identificată ca fiind inculpatul, scop în care s-au folosit colaboratorii M.I., M.V. împreună cu investigatorul M.I.
La data de 28 februarie 2007, în jurul orelor 16,30, investigatorul M.I. s-a întâlnit în cartierul Drumul Taberei – Bucureşti, cu colaboratorul M.I. căruia i-a făcut o percheziţie corporală şi constatând că asupra acestuia nu se găsesc bani sau valori interzice la deţinere, i-a înmânat suma de 90 RON cu scopul de a cumpăra de la inculpat 3 doze de heroină.
Asupra colaboratorului M.I. s-a montat o cameră video pentru înregistrarea tranzacţiei, operaţiune autorizată prin încheierea de şedinţă a Tribunalului Bucureşti din 15 februarie 2007, autorizaţie nr. 161A.I./07.
După ce l-a contactat telefonic pe inculpat, colaboratorul şi investigatorul s-au deplasat pe str. Braşov unde a intrat doar colaboratorul, în apartamentul nr. 60, investigatorul rămânând în apropierea imobilului.
În apartament a avut loc tranzacţia, respectiv inculpatul a pregătit, cântărit 3 doze heroină, pe care le-a dat colaboratorului M.I., în schimbul sumei de 90 RON, cantitate de droguri predată de acesta la ieşirea din bloc, investigatorului sub acoperire, care la rândul său a introdus-o în plicul sigilat care poartă nr. de identificare 13364 – tip MAI.
Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 331624 din 1 martie 2007 concluzionează că probele prezentate spre analiză conţin heroină.
La data de 27 martie 2007 are loc o nouă întâlnire între colaborator şi investigatorul sub acoperire, acesta din urmă predându-i suma de 300 lei pentru a achiziţiona 10 doze de heroină de la inculpat.
Ca şi în precedenta dată, cei doi s-au deplasat la blocul unde locuieşte inculpatul, în apartamentul căruia a intrat doar colaboratorul „M.I.". După preluarea celor 10 doze cei doi s-au deplasat la complexul M.P. După circa 30 minute au revenit în acelaşi loc unde s-au şi despărţit.
Colaboratorul M.I. l-a contactat telefonic pe inculpat, stabilind să se întâlnească cu acesta.
În apartamentul în care locuieşte inculpatul, s-a efectuat tranzacţia, cele 10 doze heroină fiind predate colaboratorului M.I., care le-a predat imediat investigatorului M.I.
Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 331770/1 din 28 martie 2007 a concluzionat că proba, constând în 10 punguţe din material plastic colorat conţine 0,55 grame heroină, cantitatea de 0,15 grame heroină rămasă neconsumată în urma analizelor de laborator a fost depusă la Camera de corpuri Delicte a I.G.P.R., cu dovada seria D nr. 002183 din 15 mai 2007.
În aceeaşi zi, 27 martie 2007, în jurul orei 21,30, investigatorul M.I. s-a întâlnit cu colaboratorul M.V. şi s-a predat după percheziţia corporală suma de 100 RON pentru a achiziţiona de la inculpat două doze heroină.
După cumpărarea celor două doze, acestea au fost predate investigatorului şi ulterior supuse analizelor de laborator care au concluzionat că proba, respectiv 0,12 grame este heroină, fiind consumată în procesul de analiză.
La data de 28 iunie 2007, în jurul orelor 17,00, colaboratorului M.I. i s-a predat în condiţii legale suma de 900 lei de investigatorul M.I., sumă ce urma să fie folosită pentru cumpărarea de heroină de la inculpat.
Colaboratorul s-a deplasat în locuinţa inculpatului, a predat acestuia banii, după care a plecat, urmând să fie contactat de inculpat pentru predarea celor 5 grame de heroină.
Din acest moment, organele de poliţie au format un dispozitiv de supraveghere a blocului unde locuieşte inculpatul. După circa 15 minute de la plecarea colaboratorului, din domiciliul inculpatului, acesta a părăsit locuinţa, deplasându-se pe jos până la intersecţia Bd. Timişoara cu str. Braşov, loc unde s-a întâlnit cu J.A.M. căruia i-a înmânat o sumă de bani.
A urmat imobilizarea învinuitului J.A.M. asupra sa găsindu-se parte din bancnotele înseriate, consemnate de lucrătorii de poliţie în procesul-verbal şi predate colaboratorului M.I., respectiv 800 RON.
Concomitent, a fost imobilizat şi inculpatul, la locuinţa căruia s-a făcut o percheziţie încuviinţată de Tribunalul Bucureşti prin autorizaţia nr. 236 din 22 iunie 2007.
În camera de zi s-au găsit două seringi hipodermice folosite, o fiolă de sticlă spartă ce prezenta urme de substanţă, apă distilată, 15 comprimate de methadonă în privinţa cărora inculpatul a susţinut că îi aparţin pentru consum propriu.
În privinţa acestor probe, supuse analizelor, s-au concluzionat următoarele:
- proba nr. 1, constând în 15 comprimate inscripţionate S.N., conţin substanţă activă, clorhidrat de methadonă; proba nr. 2, constând în 2 seringi, proba nr. 3, constând în fiolă, s-a pus în evidenţă heroină.
Cu privire la fapte, inculpatul a susţinut că este consumator de heroină de circa 1 an şi 6 luni, negând infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În privinţa acestei infracţiuni, instanţa a reţinut că vinovăţia inculpatului a fost probată cu declaraţiile martorilor M.I., M,V., J.A.M., I.A.G. şi I.P.A. şi rapoartele de constatare tehnico ştiinţifică ce atestă că inculpatul a consumat şi traficat heroină.
Împotriva sentinţei, parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a declarat apel, invocând nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii, constând în aceea că instanţa a omis să aplice dispoziţiile art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), privitoare la recidiva postexecutorie, făcând o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, faptă care prin natura sa, infracţiune continuă, exclude forma continuată.
Aceeaşi hotărâre a fost supusă apelului exercitat de inculpat, care a solicitat achitarea pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), infracţiune pe care nu a săvârşit-o şi reducerea pedepsei pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia penală nr. 70 din 7 martie 2008, a admis apelurile parchetului şi inculpatului, a desfiinţat în parte sentinţa şi rejudecând a dispus:
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor inculpatului G.G.H. din cele prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 în cele prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a fost condamnat inculpatul G.G.H., la pedeapsa de 11 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 – art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 5 ani după executarea pedepsei.
În baza art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 – art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa de 11 ani închisoare şi pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 5 ani.
S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 – art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a computat prevenţia inculpatului de la 28 iunie 2007 la zi.
S-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 117 lit. a) C. pen., s-a dispus expulzarea inculpatului de pe teritoriul României, după executarea pedepsei principale.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
În termen legal, inculpatul a declarat recurs, reiterând criticile de nelegalitate şi netemeinicie susţinute în apel, invocându-se drept cazuri de casare dispoziţiile art. 3859 pct. 14 şi 18 C. proc. pen.
Recursul inculpatului este fondat pentru considerentele care vor fi arătate.
Instanţa de fond cât şi cea de prim control judiciar, au interpretat corect probatoriul administrat în cursul procesului, care face dovada în afara oricărui echivoc a vinovăţiei inculpatului în săvârşirea infracţiunii continuate de trafic de droguri în forma prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, relevante în acest sens fiind declaraţiile colaboratorilor care au cumpărat heroină de la inculpat în condiţiile supravegherii organizate de poliţie a acestor tranzacţii, aşa cum rezultă din procesele-verbale întocmite la datele la care s-au cumpărat dozele de heroină, cum şi din redarea interceptărilor convorbirilor telefonice purtate între inculpat şi colaborator.
Nelegale sunt ambele hotărâri, numai cu privire la măsura de siguranţă prevăzută de art. 117 C. pen., dispusă faţă de inculpat după executarea pedepsei principale rezultante.
Astfel, se apreciază că în mod greşit s-a considerat necesară aplicarea acestei măsuri de siguranţă, facultativă, neobservându-se statutul de refugiat al inculpatului, în virtutea căruia beneficiază de protecţie umanitară condiţionată, aşa cum rezultă din copia legitimaţiei de şedere pe teritoriul României, aflată la dosar urmărire penală.
Având în vedere acest statut al inculpatului, cum şi riscul evident pentru persoana sa pe care-l presupune executarea măsurii de siguranţă, expulzarea în ţara de origine – Iran, se apreciază că în cauză îşi găsesc aplicabilitatea prevederile alin. (4) de sub art. 117 C. pen., aşa încât urmare admiterii recursului inculpatului, potrivit art. 38515 alin. (3) C. proc. pen., va fi înlăturată aplicarea dispoziţiilor art. 117 C. pen.
În raport de motivul arătat, în limita căruia vor fi casate hotărârile, restul menţiunilor sentinţei şi deciziei se vor menţine.
Conform art. 38517 alin. (4) şi art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce durata prevenţiei executate de la 29 iunie 2007 la zi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul inculpat G.G.H. împotriva deciziei penale nr. 70 din 7 martie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Casează Decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 1535 din 16 noiembrie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, numai cu privire la aplicarea art. 117 C. pen., dispoziţie pe care o înlătură.
Menţine celelalte dispoziţii ale ambelor hotărâri.
Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata prevenţiei de la 28 iunie 2007 la 19 iunie 2008.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul interpretului de limbă persană se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2148/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2252/2008. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
