ICCJ. Decizia nr. 3026/2008. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3026/2008
Dosar nr. 7617/1/2008
Şedinţa publică din 26 septembrie 2008
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea dată în şedinţa publică din data de 11 septembrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpaţilor T.C.J. şi M.L.M. şi a menţinut starea de arest preventiv a inculpaţilor T.M.C., T.C.J., M.L.M., D.A.D. şi N.F.D.
Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut următoarele considerente:
Prin sentinţa penală nr. 41 din 6 mai 2008 pronunţată de Tribunalul Teleorman au fost condamnaţi, inculpaţii la pedepse privative de libertate, reţinându-se că, în perioada ianuarie 2002 - septembrie 2006, în mod repetat, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, prin promisiunea mincinoasă a unui loc de muncă decent, inculpaţii au cazat în apartamente din Madrid pe victimele traficului de persoane, pe care le-au constrâns prin ameninţare şi violenţă cu ajutorul inculpatei M.L. să practice prostituţia.
Curtea de Apel Bucureşti a fost sesizată cu apelurile declarate de inculpaţi împotriva acestei sentinţe penale.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea a constatat că temeiurile care au determinat arestarea iniţială se menţin fiind îndeplinită una din condiţiile alternative prevăzută de art. 160b alin. (3) C. proc. pen.
Instanţa de apel a reţinut că în cauză există indicii temeinice referitor la săvârşirea unei fapte penale, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 143 cu referire la art. 681 C. proc. pen.
Constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 143 cu referire la art. 148 lit. f) C. proc. pen., în temeiul art. 3002 cu referire la art. 160b alin. (3) C. proc. pen. şi având în vedere împrejurarea că împotriva inculpaţilor s-a pronunţat o hotărâre de condamnare, instanţa a menţinut starea de arest preventiv a inculpaţilor.
Deliberând, asupra cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive, care au fost formulate de inculpaţii M.L. şi T.C.J., instanţa a concluzionat că din probele administrate în cauză, se desprind indicii temeinice că inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, fapte ce prezintă un grad de pericol social deosebit.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpaţii M.L.M. şi N.F.D., criticând-o pentru netemeinicie, solicitându-se admiterea recursului şi punerea în libertate a inculpaţilor.
Examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce succed.
Prin sentinţa penală nr. 41 pronunţată în şedinţa publică din data de 6 mai 2008, Tribunalul Teleorman, în baza art. 26 raportat la art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat inculpata M.L.M. la 7 ani închisoare. În baza art. 26 raportat la art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, modificată, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), a condamnat pe aceeaşi inculpată la 8 ani închisoare.
În baza art. 328 C. pen., inculpata a mai fost condamnată inculpata la 6 ani închisoare.
Făcându-se aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata M.L.M. să execute pedeapsa de 8 ani închisoare.
Inculpatul N.F.D. a fost condamnat, la 5 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.
Potrivit art. 139 C. proc. pen., măsura preventivă luată se înlocuieşte cu o altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.
Instanţa de apel în mod corect a respins cererea de înlocuire a măsurii preventive, formulată de inculpata M.L.M., deoarece temeiurile care au determinat arestarea iniţială se menţin.
În cauză există indicii temeinice referitor la săvârşirea unei fapte penale, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 143 cu referire la art. 681 C. proc. pen.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpatei este închisoare mai mare de 4 ani, iar faţă de natura, gravitatea şi împrejurările comiterii faptelor, în mod corect s-a apreciat că lăsarea în libertate a acestei inculpate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Referitor la inculpatul N.F.D. sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 143 cu referire la art. 148 lit. f) C. proc. pen., justificându-se menţinerea arestării preventive în temeiul art. 3002 cu referire la art. 160b alin. (3) C. proc. pen.
Toate aceste considerente atrag concluzia că hotărârea pronunţată de instanţă este legală şi temeinică şi în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., vor fi respinse recursurile ca nefondate.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii M.L.M. şi N.F.D. împotriva încheierii din 11 septembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie, pronunţată în dosarul nr. 571/87/2007.
Obligă recurenţii inculpaţi să plătească statului suma de câte 140 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 septembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3025/2008. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 3027/2008. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
