ICCJ. Decizia nr. 1009/2009. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1009/2009

Dosar nr. 669/109/2007

Şedinţa publică din 20 martie 2009

Asupra recursurilor de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele;

Prin sentinţa penală nr. 12/ MF din 3 iunie 2008, Tribunalul Argeş a condamnat pe inculpaţii:

1) S.G., la 8 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele şi a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen., s-a menţinut starea de arest şi s-a computat din pedeapsă arestul preventiv de la 13 februarie 2007 la zi.

2) T.F., la 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

S-au descontopit pedepsele aplicate inculpatului T.F. prin sentinţa penală nr. 246 din 18 septembrie 2006 a Judecătoriei Turnu Măgurele în pedepsele componente.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedeapsa de 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu pedepsele de 6 ani şi 4 ani închisoare şi a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

A fost menţinută revocarea liberării condiţionate pentru restul de 521 zile pedeapsă rămasă neexecutată din pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 51 din 18 martie 2003 care a fost contopit cu pedeapsa de 8 ani închisoare urmând ca inculpatul să execute pedeapsa ce mai grea de 8 ani închisoare pe care a sporit-o la 8 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen. şi s-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză, în executarea unei pedepse.

S-a computat din pedeapsă perioada executată de la 11 ianuarie 2007 la zi.

3) B.F. (B.), la 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74 şi 76 C. pen., şi un an închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen.

În temeiul art. 861 – art. 862 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe termenul de încercare de 8 ani.

S-a făcut aplicarea art. 863 alin. (1) lit. a), b), c) şi d) C. pen.

S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen.

Conform art. 19 din Legea nr. 678/2001 s-a confiscat de la inculpatul S.G. suma de 23.740 lei şi de la inculpatul T.F. suma de 8.100 lei.

S-a menţinut sechestrul asigurător instituit în cauză.

Inculpaţii au fost obligaţi, fiecare, la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel instanţa fondului a reţinut următoarele:

În luna februarie 2006 partea vătămată G.C. însoţită de concubinul P.M. a fost abordată de inculpatul S.G. care i-a propus un loc de muncă într-un bar. Se reţine că martorul P.M. a declarat că partea vătămată, cu acordul lui, au acceptat propunerea inculpatului S.G. După două zile în serviciul inculpatului S.G. partea vătămată G.C. i-a relatat martorului P.M. că este obligată de inculpat să întreţină raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi care plăteau bani pentru acest „serviciu" inculpatului.

Instanţa reţine din declaraţia părţilor vătămate M.G., M.N., S.A.E. şi declaraţia martorului Ş.M. faptul că partea vătămată G.C. a practicat prostituţia de bună voie în barul care aparţinea inculpatului S.G.

În luna ianuarie 2006 partea vătămată minora M.G. a fugit de la fratele mamei sale care o îngrijea, ajungând în barul inculpatului S.G. unde urma să efectueze curăţenie, să consume alcool împreună cu clienţii şi să întreţină cu aceştia raporturi sexuale. Potrivit motivării instanţei, partea vătămată M.G. avea obligaţia să determine consumaţie, dar şi să întreţină relaţii sexuale cu clienţii.

Mai reţine instanţa că în barul inculpatului S.G. a fost adusă şi partea vătămată M.N. care a fost cazată de inculpat timp de o lună şi a întreţinut raporturi sexuale în condiţiile cerute de inculpat, cu 3 - 4 bărbaţi pe noapte, contra sumei de 600.000 lei pentru un raport sexual.

Partea vătămată S.A.E. a fost adusă în barul inculpatului în toamna anului 2003 de R.G. unde 4 zile a întreţinut raporturi sexuale cu 10 bărbaţi într-o vilă din apropierea barului. Partea vătămată S.F., minoră, a fost adusă de inculpatul T.F. la domiciliul inculpatului S.G. care le-a oferit cazare celor doi, iar partea vătămată a început să practice prostituţia racolându-şi clienţii în barul inculpatului, timp de 3 luni de zile, perioadă în care a avut 3 - 4 clienţi pe noapte, sumele de bani obţinute fiind împărţite între inculpatul T.F. şi inculpatul S.G.

Organele de poliţie au depistat-o pe minoră în apropierea zonei unde se prostitua şi a fost internată în C.M. de la Câmpulung. A doua zi minora a fugit, întorcându-se în localitatea de domiciliu împreună cu inculpatul T.F.

Instanţa mai reţine că inculpatul a angajat-o la bar pe partea vătămată T.E.A. pentru salariul de 2.400.000 lei vechi pe lună şi cazare gratuită. După două luni partea vătămată a început să întreţină raporturi sexuale cu bărbaţi, clienţi ai barului, timp de 2 - 3 săptămâni, după care a plecat din anturajul inculpatului.

În locuinţa inculpatului S.G. a fost identificată şi martora A.OG care a declarat că 6 luni a întreţinut zilnic între 8 şi 10 raporturi sexuale, banii obţinuţi împărţindu-i cu inculpatul S.G., în locuinţa căruia a fost găzduită.

Cu privire la inculpata B.F. tribunalul a reţinut că aceasta, în lipsa inculpatului aduna banii de la părţile vătămate care se prostituau pentru a-i înmâna inculpatului S.G.

Contribuţia inculpatei B.F. la comiterea faptelor este susţinută de declaraţiile părţilor vătămate S.G.F., M.N. şi ale martorei A.O.

Instanţa fondului a reţinut că faptele inculpatului S.G. care a racolat, cazat şi înlesnit practicarea prostituţiei de către părţile vătămate minore M.G., S.F., T.E. în scopul exploatării sexuale a acestora, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) Referitor la dispoziţiile alin. (3) al art. 13 instanţa a reţinut astfel infracţiunea, întrucât, în ce priveşte pe partea vătămată S.F. inculpatul S.G. a fost ajutat de inculpatul T.F., iar actele infracţionale săvârşite cu privire la părţile vătămate M.G. şi T.E. sunt absorbite în forma agravantă.

S-a mai reţinut că faptele inculpatului S.G. de a caza şi înlesni practicarea prostituţiei de către părţile vătămate majore G.C., S.A., A.G. şi M.N., în scopul obţinerii de foloase materiale întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de prostituţie prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.

Referitor la inculpatul T.F. s-a reţinut că fapta acestuia de a-l ajuta pe inculpatul S.G. să o exploateze sexual pe minora S.F. în modalitatea arătată şi în scopul obţinerii de foloase materiale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. a) C. pen.

Referitor la inculpata B.F., instanţa fondului a reţinut că fapta acesteia de a-l ajuta pe inculpatul S.G. s-o exploateze sexual pe partea vătămată S.F. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Fapta aceleiaşi inculpate de a-l ajuta pe inculpatul S.G. la infracţiunea de proxenetism faţă de părţile vătămate A.O. şi M.N. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În ce priveşte pedepsele instanţa a motivat că a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), gradul de pericol social concret al faptelor, împrejurările în care au fost săvârşite, caracterul continuat al acestora, contribuţia concretă a fiecărui inculpat la săvârşirea faptelor şi antecedentele penale, acolo unde a fost cazul.

Prin Decizia penală nr. 94/ A/MF din 30 octombrie 2008, Curtea de Apel Piteşti a admis apelurile inculpaţilor S.G. şi B.F. (B., a desfiinţat în parte sentinţa, a decontopit pedepsele aplicate inculpatului S.G., a redus pedeapsa principală aplicată acestuia pentru infracţiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, de la 8 ani şi 6 luni închisoare la 7 ani închisoare. A recontopit pedepsele urmând ca inculpatul S.G. să execute pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

Prin aceeaşi decizie s-au decontopit pedepsele aplicate inculpatei B.F. (B.) în pedepsele componente, s-a înlăturat pedeapsa complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., ce i-a fost aplicată nelegal de instanţa fondului pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi 76 C. pen.

S-au recontopit pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu pedeapsa de un an închisoare şi în final s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

S-au menţinut dispoziţiile referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

S-a respins, ca nefondat, apelul inculpatului T.F. împotriva sentinţei.

Împotriva deciziei au declarat recursuri inculpaţii S.G., T.F. şi B.F.

În recursul său inculpatul S.G. a susţinut cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., referitor la greşita încadrare juridică dată faptei în art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, în ce o priveşte pe partea vătămată S.F.

A mai susţinut cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., referitor la pedeapsa greşit individualizată în sensul că aceasta este prea severă.

Ceilalţi doi coinculpaţi nu şi-au motivat recursurile în termenul legal prevăzut de art. 38510 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., astfel că instanţa va examina cauza din oficiu prin prisma motivelor de casare prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen. şi în raport de susţinerile lor în concluziile orale.

Examinând cauza în limitele arătate, Curtea observă că toate recursurile sunt nefondate.

Referitor la recursul inculpatului S.G.: potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 „recrutarea, transportarea, găzduirea sau primirea unui minor în scopul exploatării acestuia constituie infracţiunea de trafic de minori şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi".

Conform alin. (3) al aceluiaşi articol, „dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi (2) sunt săvârşire în condiţiile prevăzute de art. 12 alin. (2), pedeapsa este închisoarea de la 7 ani la 18 ani şi interzicerea unor drepturi în cazul prevăzut la alin. (1) şi închisoarea de la 10 ani la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi în cazul prevăzut la alin. (2)".

Văzând dispoziţiile mai sus citate în raport de prevederile art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, Înalta Curte observă că încadrarea juridică dată faptelor inculpatului S.G. privind faptele comise asupra minorei S.F. este legală şi temeinică.

Referitor la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzută de art. 13 alin. (1) din legea menţionată, a fost dovedită, şi necontestată de către inculpat, împrejurarea că a găzduit-o pe minoră în scopul de a o exploata din punct de vedere sexual, minora neavând posibilitatea de a se apăra singură în mediul promiscuu în care se afla.

Găzduirea face parte din latura obiectivă a infracţiunii prevăzută de art. 13 din aceeaşi lege. Exploatarea sexuală asupra unui minor, profitând de neputinţa acestuia de a se apăra, face parte din latura obiectivă a infracţiunii prevăzută de art. 12 alin. (2) din aceeaşi lege când este practicată de două sau mai multe persoane.

Or, în prezenta cauză s-a dovedit că inculpatul S.G. a comis faptele în condiţiile agravantei prevăzută de alin. (3) al art. 13, aşa cum s-a motivat mai sus.

Aşa fiind, instanţele reţinut corect această formă a infracţiunii de trafic de persoane, apreciind că forma simplă a traficului practicat de inculpat asupra părţilor vătămate majore este absorbită de forma agravantă. A raţiona altfel ar însemna să i se reţină în sarcină inculpatului două infracţiuni în concurs, una în forma simplă şi una în forma agravată, ceea ce ar fi nelegal.

Referitor la individualizarea pedepsei care a fost criticată în concluziile orale, Curtea observă că această critică nu este fondată, pedeapsa aplicată fiind egală cu minimul prevăzut de legea specială pentru una din infracţiunile săvârşite de inculpat. A reduce pedeapsa sub această limită în absenţa unor împrejurări de natură să atenueze răspunderea penală ar fi ilegal.

În ce priveşte recursurile inculpaţilor B.F. (B.) şi T.F. care în concluziile orale au invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., Curtea observă că acestea nu sunt fondate.

Inculpaţii au săvârşit infracţiuni grave, sancţionate de lege cu pedepse severe, împotriva mai multor părţi vătămate, între care unele minore. Pedepsele care le-au fost aplicate sunt apropiate de minimul prevăzut de lege în cazul inculpatului T.F., faţă de B.F. dispunându-se şi suspendarea sub supraveghere a pedepsei situate sub limita minimă prin aplicarea circumstanţelor atenuante.

În raport de gravitatea faptelor instanţa apelului a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), referitoare la individualizarea pedepselor.

Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b), Curtea va respinge, ca nefondate, recursurile inculpaţilor, va computa perioada executată de inculpatul S.G., va constata că recurentul T.F. este arestat în altă cauză şi-i va obliga pe recurenţi la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii S.G., T.F. şi B.F. (B.) împotriva deciziei penale nr. 94/ A/MF din 30 octombrie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată pentru recurentul inculpat S.G., timpul arestării preventive de la 13 februarie 2007, la 20 martie 2009.

Constată că recurentul inculpat T.F. este arestat în altă cauză.

Obligă recurentul inculpat S.G. la plata sumei de 350 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata parte vătămate G.C.A., se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Obligă recurenţii inculpaţi T.F. şi B.F. (B.) la plata sumei de câte 550 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariile apărătorului desemnat din oficiu pentru apărarea recurenţilor inculpaţi, iar suma de câte 150 lei, reprezentând onorariile pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatele părţi vătămate M.G. şi M.N.N., se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 martie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1009/2009. Penal