ICCJ. Decizia nr. 104/2009. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 104/2009
Dosar nr. 8829/3/2008
Şedinţa publică din 19 ianuarie 2009
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 998 din 8 septembrie 2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 8829/3/2008, s-a dispus respingerea ca neîntemeiată, a cererii de revizuire formulată de condamnatul M.G. împotriva sentinţei penale nr. 1026 din 24 august 2004 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. 3954/2004.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., revizuientul condamnat a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că recurentul revizuient nu a invocat motive care ar permite reţinerea vreunuia din cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen. Aspectele prezentate de condamnat au vizat legalitatea şi temeinicia hotărârii, care nu pot fi examinate în cadrul căii extraordinare de atac a revizuirii.
Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond a declarat apel condamnatul M.G., solicitând desfiinţarea acesteia şi în cadrul rejudecării admiterea cererii de revizuire.
Prin Decizia penală nr. 241 din 9 octombrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 8829/3/2008, s-a dispus respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de condamnat, menţinându-se ca fiind legală şi temeinică hotărârea pronunţată de instanţa de fond.
Împotriva ambelor hotărâri, în termen legal a declarat recurs, revizuientul condamnat, solicitând casarea acestora şi în cadrul rejudecării admiterea cererii de revizuire, apreciind ca fiind îndeplinite condiţiile legale.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând motivele de recurs invocate, cât şi din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., combinate cu art. 3856 alin. (1) şi art. 3857 C. proc. pen., constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin sentinţa penală nr. 1026 din 24 august 2004 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a dispus condamnarea inculpatului M.G., la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), constând în aceea că în data de 23 iunie 2004 a atacat partea vătămată O.T., smulgându-i acesteia lănţişorul de aur de la gât.
Hotărârea a rămas definitivă prin Decizia nr. 6310 din 26 noiembrie 2004 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 5941/2004, recursul inculpatului fiind respins ca nefondat.
Prin cererea de revizuire formulată, condamnatul M.G. invocă elemente ce ţin de judecata în fond a cauzei.
Astfel, în memoriul depus, condamnatul reţine că se impunea audierea martorilor, solicită a se avea în vedere faptul că audierea s-a realizat în condiţiile în care se afla sub tratament medical, nefiind lămurite toate împrejurările în care a fost comisă infracţiunea de tâlhărie.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, putând fi formulată doar în cazurile limitativ şi expres prevăzute de lege.
Nu este permis, ca într-o cale extraordinară de atac să se prelungească probatoriul, să se realizeze o nouă analiză a probelor, a circumstanţelor comiterii faptelor, a cazurilor care pot atrage atenuarea sau agravarea pedepsei.
Cum în cauză condamnatul revizuient nu a putut dovedi existenţa unor împrejurări noi, necunoscute de instanţă la data judecării cauzei în căile ordinare de atac, în mod corect cererea sa de revizuire a fost respinsă ca nefondată.
Aşa fiind, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul declarat împotriva deciziei penale nr. 241 din 9 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, ca nefondat.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul revizuient la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul condamnat M.G. împotriva deciziei penale nr. 241 din 9 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti. secţia I penală.
Obligă recurentul revizuient condamnat la plata sumei de 400 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1625/2009. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 105/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
