ICCJ. Decizia nr. 143/2009. Penal. Nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor (art. 279 C.p., Legea 295/2004). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 143/2009
Dosar nr. 2904/98/2007
Şedinţa publică din 20 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 188/ F fin 22 februarie 2008, în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică din două infracţiuni prevăzute şi pedepsite de art. 138 din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi de art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), într-o singură infracţiune, prevăzută şi pedepsită de art. 138 din Legea nr. 295/2004, cu referire la art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 138 din Legea nr. 295/2004, cu referire la art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74, art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat pe inculpatul I.V.B., la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare, fără drept, de operaţiuni cu arme şi muniţii.
În baza art. 271 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74 – art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat, la pedeapsa de un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă calificată.
În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul I.V.B. să execute pedeapsa cea mai grea de un an închisoare.
În baza art. 71 C. pen., a fost interzis inculpatului, pe perioada executării pedepsei, exerciţiul drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din acelaşi cod.
În baza art. 118 lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea următoarelor obiecte, aflate în camera de corpuri delicte a I.P.J. Ialomiţa: un pistol cu gaze; o armă cu aer comprimat; o armă cu aer comprimat, nouă cartuşe cu gaze şi două cutii cu diaboluri de plumb.
A fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel a reţinut următoarele:
În cursul lunii februarie 2007, inculpatul I.V.B., zis V.G., domiciliat în municipiul Slobozia, a hotărât să meargă în Bulgaria în localitatea Silistra, pentru a-şi cumpăra un pistol.
În acest scop, a rugat un prieten de-al său, martorul O.V., zis V. să-l însoţească întrucât nu cunoştea locaţia unde se afla centrul comercial de unde urma să achiziţioneze pistolul.
Martorul a fost de acord astfel că, prin intermediul unui conducător auto rămas neidentificat, s-au deplasat pe ruta Slobozia – Drajna - Chiciu, au trecut Dunărea cu bacul şi au intrat în Bulgaria, în localitatea Silistra prin Punctul de Trecere al Frontierei Ostrov.
Fără a le preciza conducătorului auto sau martorului intenţia sa, odată ajuns în centrul comercial din Silistra inculpatul a cumpărat un pistol cu gaze lacrimogene şi 10 cartuşe aferente, ambalate în cutii speciale, pe care, apoi le-a introdus în bagajele personale.
La întoarcerea în ţară inculpatul nu a declarat bunurile autorităţilor vamale, iar până să ajungă în Slobozia, i-a arătat martorului, O.V., pistolul şi cutia cu cartuşe, ocazie cu care martorul a aflat scopul real al deplasării inculpatului la Silistra.
Pistolul şi muniţia cumpărate le-a dus la locuinţa sa din Slobozia, după care a introdus un cartuş în încărcătorul pistolului şi a executat un foc, constatând că este în stare de funcţionare, în liziera aflată în zona Penitenciarului Slobozia.
Inculpatul a susţinut că, după câteva zile s-a întâlnit pe stradă, în municipiul Slobozia, cu un bărbat pe care-l ştia din vedere care l-a întrebat dacă poate să-i procure o puşcă. Inculpatul i-a răspuns afirmativ, întrucât în magazinul din Silistra, de unde cumpărase pistolul şi cartuşele, văzuse că sunt şi puşti.
În zilele următoare, însoţit de acelaşi martor, O.V. căruia, de data aceasta i-a făcut cunoscut scopul deplasării, inculpatul s-a deplasat la Silistra, pe acelaşi traseu şi tot cu un conducător auto a cărui identitate a rămas necunoscută.
Din acelaşi magazin, inculpatul I.V.B. a achiziţionat o puşcă cu alice şi trei cutii cu alice, pe care le-a pus în bagajele personale, trecând frontiera şi intrând în România fără să declare bunurile cumpărate autorităţilor vamale.
Inculpatul a depozitat puşca în locuinţa sa, întrucât persoana care l-a rugat să i-o procure s-a răzgândit şi nu a mai dorit să o cumpere.
La scurt timp, tot în cursul lunii februarie 2007, inculpatul a fost rugat de numitul R.A., un unchi al său, să-i aducă o puşcă, după ce o văzuse pe cea din locuinţa inculpatului.
Inculpatul i-a promis că-i va aduce o puşcă, astfel că l-a rugat pe martorul S.V.C. să-l transporte, contra cost, cu autoturismul pe care-l deţinea acesta, marca Dacia 1310, de culoare galbenă.
În jurul datei de 14 februarie 2007, inculpatul I.V.B., însoţit de martorii, O.V., T.T.I.A.L. şi S.V.C., s-au deplasat cu autoturismul condus de acesta din urmă, de la Slobozia până la Chiciu, de acolo au trecut Dunărea cu bacul şi au mers pe jos până în localitatea Silistra, trecând frontiera română prin punctul de Trecere al Frontierei Ostrov.
La Silistra au intrat cu toţii în magazinul unde inculpatul mai fusese anterior şi de la raionul de arme, acesta a cumpărat din nou o puşcă pentru care inculpatul susţine că a plătit o sumă mai mare decât cea iniţială.
Puşca în cauză a fost introdusă de inculpat în ţară fără a fi declarată autorităţilor vamale, iar când au ajuns în Slobozia inculpatul i-a vândut-o numitului R.A., contra sumei de 200 RON.
În data de 14 februarie 2007, în timp ce se afla în incinta localului R. din Slobozia, inculpatul I.V.B. a fost depistat de către lucrătorii de poliţie, având asupra sa pistolul şi 9 cartuşe cu gaze lacrimogene, dintre cele achiziţionate din Bulgaria, cu scopul de a le vinde unui cunoscut. Inculpatul a predat pistolul şi cartuşele cât şi puşca pe care o avea la locuinţa sa lucrătorilor de poliţie.
În data de 16 februarie 2007, lucrătorii de poliţie au ridicat şi puşca care se afla la locuinţa numitului R.A.
Împotriva hotărârii tribunalului a formulat apel inculpatul I.V.B. fără a preciza motivele pentru care critică hotărârea instanţei de fond.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia penală nr. 109/ A, a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul I.V.B. obligându-l pe acesta la cheltuieli judiciare către stat din care suma reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel a reţinut următoarele:
Ca urmare a exercitării rolului activ şi cu respectarea principiilor ce guvernează desfăşurarea procesului penal în faza judecăţii, instanţa de fond a administrat toate probele necesare stabilirii corecte a situaţiei de fapt şi a vinovăţiei inculpatului.
Aceasta a stabilit, fără să existe vreun dubiu, că inculpatul I.V.B. a săvârşit infracţiunile de contrabandă calificată, prevăzută de art. 271 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi de efectuare, fără drept, de operaţiuni cu arme ori muniţii, prevăzută de art. 138 din Legea nr. 295/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2) cu referire la art. 279 alin. (1) C. pen. şi a reţinut, în mod corect, vinovăţia acestuia.
De asemenea, s-a reţinut că, în mod corect Tribunalul a dispus schimbarea încadrării juridice din două infracţiuni prevăzute şi pedepsite de art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41alin. (2) C. pen. şi de art. 138 din Legea nr. 295/2004 cu aplicabilă art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), într-o singură infracţiune prevăzută şi pedepsită de art. 138 din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu referire la art. 279 alin. (1) C. pen.
Cu privire la individualizarea pedepsei s-a reţinut că instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi anume limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatoare, natura şi gravitatea faptelor, urmările grave care se pot produce prin nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi datele care caracterizează persoana inculpatului.
S-a reţinut, de asemenea, şi circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 C. pen. În final s-a apreciat că instanţa de fond a individualizat în mod judicios pedepsele principale şi accesorii aplicate inculpatului.
Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs inculpatul pentru motivele pe larg prezentate în practicaua acestei hotărâri.
Recursul declarat de inculpat nu este întemeiat.
La individualizarea pedepsei aplicate instanţa de fond a făcut o justă apreciere în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), apreciind întemeiat că în cazul recurentului inculpat scopul preventiv educativ al pedepsei aplicate nu poate fi atins decât prin privarea de libertate a acestuia.
Astfel, având în vedere împrejurările în care s-a comis infracţiunea, pericolul social concret al acesteia, urmările grave care se pot produce prin nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, dar şi circumstanţele personale ale inculpatului, respectiv perseverenţa infracţională a acestuia, în prezent fiind arestat într-o altă cauză, vârsta tânără, atitudinea constant sinceră de recunoaştere a faptelor coroborarea cu organele judiciare, Înalta Curte constată că în mod corect instanţa de fond a individualizat pedeapsa aplicată inculpatului.
Aşa fiind, recursul declarat de inculpat apare, ca nefondat, astfel că urmează a fi respins ca atare în temeiurile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
Cu privire la cererea prin care domnul avocat D.C. a solicitat scutirea de la plata amenzii aplicată prin încheierea de şedinţă din 18 noiembrie 2008, aceasta va fi de asemenea respinsă, ca nefondată, întrucât din actele şi lucrările dosarului se constată că apărătorul recurentului inculpat a lipsit nejustificat de la mai multe termene acordate pentru lipsă de apărare, fără a-şi asigura substituirea, în cauză fiind incidente dispoziţiile art. 198 alin. (3) C. proc. pen., măsura fiind temeinic luată de instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.V.B. împotriva deciziei penale nr. 109/ A din 21 aprilie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Respinge cererea apărătorului ales, avocat D.C. de scutire de plata amenzii judiciare aplicată prin încheierea de şedinţă din data de 18 noiembrie 2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1343/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 221/2009. Penal → |
|---|
