ICCJ. Decizia nr. 2015/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2015/2009

Dosar nr. 2212/36/2008

Şedinţa publică din 28 mai 2009

Asupra recursului penal de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 6/P din 19 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în baza art. 2781 pct. 8 lit. a) C. proc. pen., a respins plângerea penală formulată de petentul G.C. reprezentant al SC S.T. SRL, împotriva rezoluţiilor nr. 50/P/2008 din data de 13 august 2008 şi nr. 393/II/2/2008 din 24 septembrie 2008, ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, ca nefondată.

A fost obligat petentul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Petiţionarul G.C. s-a adresat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa cu o plângere, în care învedera faptul că, în noaptea de 28/29 iunie 2006, în jurul orelor 0035, a fost oprit în trafic autoturismul cu numărul de înmatriculare, condus de C.A., care transporta 35,74 mc de cherestea răşinoase. Cu prilejul controlului efectuat s-a constatat că avizul de livrare a mărfii către Portul Constanţa expirase de aproximativ o oră, ceea ce constituie contravenţia prevăzută de art. 3 lit. e) şi art. 4 lit. h) din HG nr. 427/2004.

Echipa de control a întocmit procesul verbal de contravenţie prin care a fost sancţionat conducătorul autoturismului cu 1.000 lei şi a fost luată măsura complementară de ridicare în vederea confiscării cherestelei transportate.

Autoturismul a fost condus în incinta Ocolului Silvic Hârşova, unde a fost abandonat de C.A., care a şi plecat de la locul constatării, după ce a anunţat telefonic pe şefii lui de cele întâmplate.

În ziua de 30 iunie 2008, la sediul Ocolului Silvic Hârşova, s-au prezentat reprezentanţii societăţilor: SC G.S. SRL Suceava şi SC S.T. SRL Câmpulung Moldovenesc, respectiv reprezentanţii transportatorului şi ai proprietarului materialului lemnos.

Aşa cum rezultă din actele premergătoare existente în dosarul cauzei, la sediul Ocolului Silvic Hârşova a fost invitat şi I.M.I. - subcomisar de poliţie - care participase în noaptea precedentă la controlul efectuat - pentru discutarea cu cei doi reprezentanţi din judeţul Suceava a împrejurărilor în care s-a constatat contravenţia.

Întrucât cei doi reprezentanţi ai societăţilor comerciale nu s-au înţeles şi se acuzau reciproc de încălcarea dispoziţiilor legale privind transportul de material lemnos, au fost invitaţi la sediul Poliţiei din Hârşova, unde s-au deplasat împreună şi cu doi salariaţi ai Ocolului Silvic: R.D. şi I.V.

Din registrul de evidenţă existent la ofiţerul de serviciu de la Poliţia Hârşova rezultă că, în ziua de 30 iunie 2006 au intrat în sediu la orele 1130: R.D., I.V., G.C. şi C.G., care au primit ecusoanele 101, 102, 105 şi 106 şi au fost invitaţi într-un birou.

În registrul de poartă nu se menţionează numărul şi seria actului de identitate.

Pentru că cei doi veniţi de la Suceava continuau să se învinovăţească reciproc de situaţia în care se ajunsese în sediul poliţiei, agentul de poliţie D.G. - participant şi el la controlul din noaptea de 28/29 iunie 2008 - a tehnoredactat la calculator un proces-verbal, în care se consemna că cei doi reprezentanţi au luat la cunoştinţă de constatarea contravenţiei şi de întocmirea actelor procedurale legate de acesta.

Procesul-verbal a fost semnat de lucrătorii de poliţie, de cei doi funcţionari ai Ocolului Silvic Hârşova, dar s-a refuzat semnarea lui de către reprezentanţii SC G.S. SRL Suceava şi SC S.T. SRL Câmpulung Moldovenesc, care au şi părăsit sediul poliţiei.

În zilele următoare au fost expediate, prin poştă, către cei din Suceava, atât procesul-verbal de contravenţie, cât şi cel de custodie al mărfii lăsate în curtea Ocolului Silvic Hârşova.

Împotriva procesului-verbal de custodie s-a formulat plângere la instanţa de judecată, care a fost respinsă, soluţie menţinută şi după epuizarea căilor de atac.

La data de 19 noiembrie 2007, numitul C.G., administrator al SC S.T. SRL Câmpulung Moldovenesc, a sesizat parchetul şi a cerut să se facă cercetări împotriva lucrătorilor de poliţie din Hârşova, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals, întrucât atunci când s-a întocmit procesul-verbal la sediul poliţiei, în ziua de 30 iunie 2006, au fost consemnate aspecte nereale, în sensul că la sediul poliţiei nu s-a aflat C.G., ci o altă persoană.

Prin rezoluţia din 13 august 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa dată în dosarul nr. 50/P/2008 s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de I.M.I. şi D.G. pentru infracţiunile prevăzute de art. 288 şi art. 291 C. pen. şi faţă de Z.G., pentru infracţiunea prevăzută de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP)

S-a apreciat că în ziua de 30 iunie 2006, la sediul Poliţiei din Hârşova nu s-a aflat G.C., ci reprezentantul acestuia Z.G., dar nu s-a putut stabili dacă Z.G. s-a legitimat cu un alt act de identitate sau dacă numele lui G.C. a fost menţionat în actele întocmite, avându-se în vedere calitatea de administrator.

De asemenea, s-a specificat că procesul verbal întocmit la 30 iunie 2006 nu constituie un act dintre cele cerute de lege în cazul constatării contravenţiilor, ci reprezintă o comunicare către cei prezenţi în legătură cu constatarea contravenţiei, acest proces verbal nefiind apt de a produce consecinţele juridice ale procesului verbal de constatare a contravenţiei.

Intenţia nu a fost, sub aspectul laturii subiective, de falsificare a unui act, atâta timp cât „lucrătorii de poliţie nu au dorit să consemneze o situaţie concretă", cea privind prezentarea la sediu a reprezentanţilor celor două societăţi.

Petiţionarul G.C. a formulat plângere pe cale ierarhică împotriva rezoluţiei nr. 3/P din 9 iunie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, plângere care a fost respinsă prin rezoluţia din 24 septembrie 2008 pronunţată în dosarul nr. 393/II/2/2008 pronunţată în dosarul nr. 393/II/2/2008 emisă de procurorul general al acestui parchet.

Nemulţumit de modul de soluţionare a plângerii sale, petiţionarul G.C. s-a adresat, în condiţiile art. 2781 C. proc. pen., instanţei de judecată, invocând nelegalitatea acesteia şi susţinând că intimaţii se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi art. 291 C. pen.

Instanţa de fond a constatat că rezoluţia atacată este legală şi temeinică, din actele premergătoare efectuate în cauză nu rezultă întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de fals intelectual sau fals material în înscrisuri oficiale.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs petiţionarul G.C., solicitând casarea hotărârii, admiterea plângerii şi trimiterea cauzei la Parchet în vederea începerii urmăririi penale faţă de cei doi intimaţi, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 289 şi art. 291 C. pen.

Concluziile apărătorului petiţionarului, ale acestuia şi ale reprezentantului Parchetului au fost consemnate în practicaua prezentei decizii.

Examinând hotărârea recurată sub aspectul motivelor invocate şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, constată recursul petiţionarului nefondat pentru următoarele considerente.

Judecând plângerea, instanţa de fond a verificat rezoluţia dată de procuror pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, analizând amănunţit toate împrejurările şi aspectele sesizate de petiţionar, modul în care ele se regăsesc în dovezile efectuate şi concluziile stabilite de organul de urmărire penală.

În mod corect s-a apreciat că nu pot fi reţinute elementele constitutive ale celor două infracţiuni în sarcina intimaţilor, întrucât din actele premergătoare efectuate în cauză nu a rezultat intenţia acestora în săvârşirea faptei, ci se poate reţine doar culpa, iar în acest caz infracţiunile de fals intelectual sau fals material nu pot fi săvârşite în această modalitate.

Cu ocazia redactării proceselor verbale, lucrătorii de poliţie au fost în eroare cu privire la prezenţa petiţionarului G.C., reprezentant SC S.T. SRL Câmpulung Moldovenesc, deoarece nu i-au solicitat cartea de identitate pentru legitimare, prezentă fiind altă persoană din societate, respectiv Z.G.

Astfel dacă atestarea sau omisiunea s-a săvârşit din eroare, fapta nu constituie fals intelectual, chiar dacă această eroare se datorează culpei (Tribunalul Suprem, secţia penală, Decizia nr. 311/1975).

În consecinţă, întrucât nu există dovezi de săvârşire a faptei penale sesizate, în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată recursul petiţionarului nefondat şi îl va respinge, potrivit dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiţionar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara SC S.T. SRL prin reprezentant legal G.C. împotriva sentinţei penale nr. 6/P din 19 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat şi la câte 500 lei cheltuieli judiciare către intimaţii I.M.I. şi D.G.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 mai 2009.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2015/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs