ICCJ. Decizia nr. 2051/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2051/2009
Dosar nr. 4612/1/200.
Şedinţa publică din 1 iunie 2009
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rechizitoriul întocmit la data de 22 mai 2009, în dosarul nr. 81/P/2009, de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticoruptie, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest, a inculpaţilor M.A.G., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 254 alin. (2) C. pen., rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplic. art. 3 lit. a) C. pen., C.D.I., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 254 alin. (2) C. pen., rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi B.U., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), rap la art. 254 alin. (2) C. pen. şi la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut că, în cursul lunii aprilie 2009, inculpatul M.A.G., împreună cu inculpatul, C.D.I., ambii ofiţeri de poliţie judiciară, în cadrul Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate - Brigada Bucureşti - Serviciul de Combatere a Finanţării Terorismului şi Spălării Banilor, au pretins prin intermediul inculpatului B.U., suma de 30.000 Euro, de la numitul A.D.A.M., promiţându-i acestuia că, vor soluţiona favorabil o lucrare penală, în care efectuau cercetări privind mai multe infracţiuni de natură economică.
Suma de 30.000 Euro pretinsă de inculpaţii M.A.G. şi C.D.I., în scopul arătat mai sus, a fost remisă în mai multe tranşe complicelui acestora, inculpatul B.U., de către martorul denunţător, A.D.A.M., suma de 5.900 Euro şi 24.100 Euro de către martorul A.K.
Prin încheierea de şedinţă din data de 26 mai 2009, dată în camera de consiliu, în dosar nr. 4682/2/2009(1235/2009), Curtea de Apel Bucureşti Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a menţinut starea de arest a inculpaţilor M.A.G., arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 3/F/UP din 30 aprilie 2009 emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, C.D.I. arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 4/F/UP din 30 aprilie 2009 emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, şi B.U. arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 5/F/UP din 30 aprilie 2009 emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Pentru a hotărî astfel a reţinut că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv art. 148 lit. f) C. proc. pen., se menţin şi în prezent şi se impune în continuare privarea de libertate a inculpaţilor. A mai reţinut că luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor este legală şi temeinică, fiind respectate cumulativ dispoziţiile art. 136 alin. ultim C. proc. pen., art. 1431 C. proc. pen., raportate la art. 148 lit. f) C. proc. pen.
Împotriva încheierii de şedinţă din data de 26 mai 2009, dată în camera de consiliu, în dosar nr. 4682/2/2009(1235/2009), pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, au declarat recurs inculpaţii M.A.G., B.U. şi C.D.I.
Examinând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate de inculpaţi, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate.
Faptele reţinute în sarcina inculpaţilor sunt prin consecinţele lor de natură a periclita încrederea în organele judiciare, inculpaţii fiind ofiţeri de poliţie specializaţi în investigarea infracţiunilor de crimă organizată.
Specificul şi gravitatea infracţiunilor de care sunt acuzaţi inculpaţii, precum şi necesitatea evitării săvârşirii unor alte infracţiuni au impus luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii M.A.G., B.U. şi C.D.I.
Înalta Curte constată că măsura dispusă de instanţa de fond pentru fiecare inculpat în parte este legală şi temeinică.
Considerentele invocate de recurenţii inculpaţi în apărarea lor, legate de conduita procesuală avută, de situaţia familială sau de starea de sănătate nu impietează asupra necesităţii şi oportunităţii luării măsurii arestării preventive în cazul fiecăruia dintre aceştia, toate aceste împrejurări necontravenind dispoziţiilor legale analizate şi a temeiniciei măsurii dispuse.
Constatând că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală şi că în cauză nu sunt temeiuri de casare a hotărârii atacate şi că nu există motive legale şi temeinice de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă, Înalta Curte, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge recursurile ca nefondate.
Potrivit dispoziţiilor art. 192 alin. (2) cod va obliga recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat conform dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenţii inculpaţi M.A.G., B.U., C.D.I. împotriva încheierii de şedinţă din data de 26 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie, pronunţată în dosarul nr. 4682/2/2009(1235/2009).
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 50 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleşi se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2043/2009. Penal. Cerere de transfer de... | ICCJ. Decizia nr. 3906/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
