ICCJ. Decizia nr. 4171/2009. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4171/2009
Dosar nr. 456/113/2009
Şedinţa publică din 14 decembrie 2009
Asupra recursului penal de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 98 din 29 iunie 2009 a Tribunalului Brăila a fost condamnat inculpatul B.C. (fiul lui B.N. şi B.G., născut în comuna D., jud. Brăila, recidivist, domiciliat în com., Z., sat D., jud. Brăila, în prezent deţinut în Penitenciarul Galaţi) în baza art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. i) cu aplicarea art. 37 lit. b), 74 lit. c) şi 80 C. pen. la 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsa aplicată timpul reţinerii şi arestării preventive de la 20 decembrie 2008 la zi.
Inculpatul a fost obligat la plata sumelor de 15.000 RON despăgubiri materiale şi 85.000 RON daune morale către partea civilă C.Ş.A., 3.511,73 RON despăgubiri civile către partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila şi 459 RON despăgubiri civile către partea civilă Serviciul de Ambulanţă al Judeţului Brăila.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut în fapt că în ziua de 19 decembrie 2008 inculpatul având asupra sa un cuţit pe care îl folosise la sacrificarea unui animal, se deplasa pe DJ 203 din localitatea D. şi întâlnindu-l pe C.Ş.A., cu care anterior avusese mai multe conflicte, i-a aplicat acestuia cu mânerul cuţitului două lovituri în cap, apoi cu putere, o lovitură cu lama cuţitului în hemitoracele stâng, cauzându-i o leziune penetrantă care i-a pus în primejdie viaţa şi pentru care s-au constatat ca necesare, prin raportul medico legal întocmit, un număr de 23 - 25 zile de îngrijiri medicale.
Imediat după agresiune, partea vătămată a fost dusă la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, unde a fost supusă unei intervenţii chirurgicale care i-a salvat viaţa.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost stabilite în baza procesului-verbal de constatare a infracţiunii întocmit de organele de urmărire penală, a declaraţiei părţii vătămate, a declaraţiilor martorilor D.D.D., S.S.G., F.G., M.A., F.M., A.F., D.D., T.I. şi G.A., a actului medico-legal arătat, probe coroborate cu recunoaşterile inculpatului.
Având în vedere conduita sinceră a inculpatului pe parcursul întregului proces, în favoarea acestuia au fost recunoscute circumstanţele atenuante coborându-se pedeapsa sub minimul legal.
S-a mai reţinut că inculpatul se afla în stare de recidivă prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), fapta fiind comisă după executarea pedepsei de 3 ani şi 8 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 469 din 11 februarie 2005 a Judecătoriei Brăila.
Curtea de Apel Galaţi, secţia penală, prin Decizia penală nr. 93 A din 22 octombrie 2009 a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, a desfiinţat sentinţa primei instanţe numai cu privire la pedeapsa principală, pe care, prin înlăturarea dispoziţiilor art. 74 lit. c) şi 76 C. pen., a majorat-o la 8 ani închisoare.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate şi s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
Pentru a decide astfel, instanţa de control judiciar, primind criticile din apelul parchetului, a considerat că aplicarea circumstanţelor atenuante nu este justificată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, inculpatul B.C., care, prin apărător şi memoriul scris depus la dosar a invocat dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 18 şi 14 C. proc. pen., susţinând că a comis fapta în legitimă apărare şi că astfel a fost greşit condamnat şi, în subsidiar, că pedeapsa stabilită în apel este prea mare, solicitând menţinerea hotărârii primei instanţe.
Recursul declarat nu este întemeiat.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că instanţele au stabilit în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului B.C. în săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. i) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
Probele administrate în cauză au confirmat că în ziua de 19 decembrie 2008, inculpatul a întâlnit pe stradă victima cu care avusese un conflict mai vechi şi i-a aplicat cu cuţitul pe care îl avea asupra lui, o puternică lovitură în zona coastelor în hemitoracele stâng, cauzându-i o plagă penetrantă cu interesarea pulmonului, care i-a pus în primejdie viaţa şi a necesitat pentru vindecare un număr de 23 - 25 zile.
Martorii audiaţi în cauză au relatat că lovitura a fost aplicată pe neaşteptate fără ca victima să se poată apăra.
Ca urmare a îngrijirilor medicale de specialitate prompt acordate, viaţa victimei a fost salvată.
Având în vedere instrumentul vulnerant folosit, intensitatea loviturii şi zona vitală vizată, instanţele au concluzionat în mod justificat că inculpatul a acţionat cu intenţia de ucidere a victimei, acest rezultat nepetrecându-se ca urmare a spitalizării imediate a acesteia şi a intervenţiei chirurgicale la care a fost supusă.
Din materialul probator al cauzei nu a reieşit existenţa premergător lovirii victimei a vreunui atac material, direct, imediat şi injust la care să fi fost supus inculpatul în sensul art. 44 alin. (2) C. pen. Aşa fiind agresiunea este imputabilă în totalitate inculpatului şi nu subzistă eroarea gravă de fapt invocată de recurent.
Referitor la pedeapsa de 8 ani închisoare stabilită de instanţa de apel se constată că aceasta a fost individualizată cu respectarea dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), avându-se în vedere pericolul social grav al faptei, împrejurările săvârşirii ei, - în loc public şi în văzul mai multor persoane şi persoana inculpatului care anterior a executat o pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare aflându-se în starea de recidivă prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
Se mai constată că înlăturarea circumstanţelor atenuante recunoscute de prima instanţă, a fost corectă, nefiind incidente dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.
Pedeapsa astfel stabilită este de natură a asigura potrivit art. 52 C. pen. constrângerea şi reeducarea inculpatului, prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi reintegrarea lui în comunitate.
Deoarece au fost respectate dispoziţiile legale menţionate, critica formulată de inculpat în sensul greşitei individualizări a pedepsei şi solicitarea de menţinere a hotărârii primei instanţe nu pot fi primite.
Faţă de considerentele ce preced, constatând nefondate motivele de recurs invocate şi nerezultând existenţa unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen. care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din acelaşi cod urmează a respinge ca neîntemeiat recursul declarat de inculpatul B.C., cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
Se va deduce din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 20 decembrie 2008 la 14 decembrie 2009 şi se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.C. împotriva Deciziei penale nr. 93/A din 22 octombrie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 20 decembrie 2008 la 14 decembrie 2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 decembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 4114/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 4173/2009. Penal → |
---|