ICCJ. Decizia nr. 2094/2010. Penal. Infracţiuni privind comerţul electronic (Legea nr. 365/2002). Recurs

Decizii penale ICCJ 2010

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2094/2010

Dosar nr. 6024/95/2009

Şedinţa publică din 27 mai 2010

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 301 din 25 noiembrie 2009, Tribunalul Gorj, în baza art. 334 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpaţilor S.M.C., G.L. şi Ş.Ş., în sensul că nu vor fi mai reţinute în sarcina acestor inculpaţi dispoziţiile art. 4 alin. (2) pentru inculpatul S.M.C., respectiv dispoziţiile art. 44 alin. (2) şi (3) pentru inculpaţii G.L. şi Ş.Ş.

S-au respins cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor, formulate de inculpaţii S.M.C. şi P.D.

Apoi:

1. În baza art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74-76 C. pen. a fost condamnat inculpata S.M.C., fiul lui N. şi V., la 3 ani închisoare şi la 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 42 alin. (3) raportat la alin. (1) şi (2) din Legea 161/2003, cu aplicarea art. 41 - art. 42 C. pen. şi art. 74 - art. 76 C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 - art. 42 şi art. 74 - art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 10 luni închisoare.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 - art. 42 C. pen. şi art. 74 - art. 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 24 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. şi art. 74 - 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 10 luni închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. şi 74 - 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 5 luni închisoare.

În baza art. 33 - 34 C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

2. Prin aceeaşi sentinţă, în baza art. 7 alin. (1), (3) cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 - 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul G.L., fiul lui P. şi J., la 3 ani închisoare şi la 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 42 alin. (3) cu referire la alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. şi art. 74 - 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 46 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003, cu aplicare art. 41 - 42 şi art. 74 - 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 10 luni închisoare.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. şi art. 74 - 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. şi art. 74 - 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 5 luni închisoare.

În baza art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. şi art. 74 - 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 10 luni închisoare.

3. Tot prin aceeaşi sentinţă, în baza art. 7 alin. (1), (3) cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 - 76 C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul Ş.Ş., fiul lui M. şi M., la 3 ani închisoare şi doi ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 42 alin. (3) raportat la alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. şi art. 74 - 76 C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 46 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 - 42, art. 74 - 76 C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul la 10 luni închisoare.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen., art. 74 - 76 C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen., art. 74 - 76 C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul la 5 luni închisoare.

În baza art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen., art. 74 - 76 C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul la 10 luni închisoare.

În baza art. 83 C. pen. a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 3765 din 07 decembrie 2007 pronunţată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. 13141/215/2007, sentinţă rămasă definitivă prin neapelare.

S-a cumulat pedeapsa rezultantă aplicată în cauza de faţă cu pedeapsa aplicată prin sentinţa mai sus precizată, dispunând ca inculpatul să execute 6 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

4. În baza art. 7 alin. (1), (3) cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 - 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul I.C.Ş., fiul lui I. şi M., la 3 ani închisoare şi la 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 42 alin. (3) raportat la art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. şi art. 74 - 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. şi art. 74 - 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. şi art. 74 - 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 10 luni închisoare.

5. Tot prin aceeaşi sentinţă, în baza art. 7 alin. (1), (3) cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 - 76 C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) a fost condamnat inculpatul P.D., fiul lui G. şi M., la 3 ani închisoare şi la 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 42 alin. (3) raportat la alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen., art. 74 - 76 C. pen. şi 37 lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen., art. 74 - 76 C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen., art. 74 - 76 C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) a fost condamnat inculpatul la 10 luni închisoare.

6. Prin aceeaşi sentinţă, în baza art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 - 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul T.C.I., fiul lui M.C. şi A., la 1 an închisoare.

În baza art. 7 alin. (1), (3) cu referire la art. 2 lit. a) din legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 - 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 3 ani închisoare şi la 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 42 alin. (3) raportat la alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 74 - 76 C. pen. şi art. 41 - 42 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 74 - 76 C. pen. şi art. 41 - 42 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 2 ani şi 10 luni închisoare.

În baza art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 74 - 76 C. pen. şi art. 41 - 42 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 10 luni închisoare.

S-au interzis inculpaţilor drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

S-a menţinut starea de arest a inculpaţilor Ş.Ş. şi P.D.

S-a dedus reţinerea şi arestul preventiv al tuturor inculpaţilor de la 14 aprilie 2009, la pronunţare.

În baza art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere faţă de inculpaţii S.M.C., G.L., I.C.Ş. şi T.C.I. şi punerea în libertate, de îndată, a acestora de sub puterea mandatelor de arestare preventivă, după cum urmează: mandatul de arestare preventivă nr. 8 din 15 aprilie 2009 pentru inculpatul S.M.C., mandatul de arestare preventivă nr. 9 din 15 aprilie 2009 pentru inculpatul G.L., mandatul de arestare preventivă nr. 11 din 15 aprilie 2009 pentru inculpatul I.C.Ş. şi mandatul de arestare preventivă nr. 13 din 15 aprilie 2009 pentru inculpatul T.C.I.

S-a dispus suspendarea pedepsei accesorii faţă de aceşti inculpaţi conform dispoziţiilor art. 71 alin. (5) C. pen.

S-a stabilit în sarcina inculpaţilor S.M.C., G.L., I.C.Ş. şi T.C.I. obligaţiile prevăzute de art. 86³ C. proc. pen., pct. 1 lit. a), b), c) şi d), respectiv:

a) Să se prezinte la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lor sau la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Dolj;

b) Să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

c) Să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) Să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de subzistenţă ale acestora.

S-au pus în vedere inculpaţilor dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen.

S-a dispus confiscarea de la inculpatul P.D. suma de 5648 lei, de la inculpatul Ş.Ş. suma de 2069 lei, de la inculpatul G.L. suma de 85 lei, de la inculpatul I.C.Ş. suma de 31 lei.

S-a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului cu privire la autoturismele F.B. şi S., ce au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor, sigilate şi depuse în parcul auto al I.P.J. Dolj, precum şi cu privire la suma de 17.200 lei ridicată de la I.C.Ş.

S-a dispus confiscarea suporturilor optice tip CD/DVD, carduri de memorie, cititor carduri, dispozitiv electronic gură de bancomat, fante de bancomat, telefoane mobile şi cartele telefonice, carduri bancare folosite de inculpaţi în activitatea infracţională, bunuri ce se află la camera de corpuri delicte.

S-a dispus restituirea către inculpaţi a următoarelor bunuri:

- către inculpatul S.M.C. a cardului său emis de B.C.R. pe numele său:

- către inculpatul G.L. a cardului bancar tip V.E., emis de I.N.G. Bank, emis pe numele său; permisul de conducere emis pe numele său; un portofel de culoare neagră, hard discul marca S., 20 GB.

- către inculpatul G.L. a sumei de 60 euro.

S-a dispus restituirea către martora R.O.M. a unui laptop marca A. de culoare neagră, model A. cu alimentatorul aferent, ce se află la camera de corpuri delicte a Tribunalului Gorj.

S-a luat act că partea vătămată B.C.R. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:

La data de 07 aprilie 2009, inculpaţii S.M.C., G.L. şi Ş.Ş. s-au deplasat în Germania, la solicitarea unui alt făptuitor care opera în afara ţării şi care, din spusele lor, le-ar fi comandat aparatură pentru activităţi de skimming, respectiv copierea conturilor de carduri şi pin-urile acestora utilizate de cetăţeni germani la bancomate de pe teritoriul acestei ţări. Inculpaţii S.M.C. şi G.L. împreună cu o fată, identificată fiind numita D., au plecat la data de 07 aprilie 2009, spre Germania, cu autoturismul marca S.V., iar inculpatul Ş.Ş., care avea asupra sa aparatură destinată activităţii de skimming, s-a deplasat cu o cursă A., tot cu destinaţia Germania, urmând să se întâlnească cu ceilalţi coinculpaţi în oraşul Hamburg, lucru care s-a şi întâmplat, cazându-se la locuinţa numitului M.M.C., unde au stabilit modalitatea de acţiune pe teritoriul german. După ce au rămas circa o zi în oraşul Hamburg, unde au studiat locurile unde se află amplasate bancomate, accesul la acestea şi felul aparaturii (tipul de bancomate), s-au deplasat în continuare în alte orăşele mai mici având ca obiectiv acelaşi fel de activităţi, după care au ajuns în oraşul Munchen, unde s-au cazat la un hotel, în două camere, plata fiind făcută de inculpatul S.M.C.

Inculpaţii au procedat la studierea bancomatelor, spre a constata dacă pot amplasa aparatură de skimming: guri de bancomat, sisteme video pentru înregistrarea pin-urilor folosite de persoanele care utilizau cardurile etc., aparatura de skimming fiind predată persoanei care acţiona în străinătate, respectiv numitului M.M., care a suportat şi toate cheltuielile ocazionate de deplasarea în Germania (cazare, masă, etc.). În noaptea de 11/12 aprilie 2009, cei trei inculpaţi şi persoana de sex feminin, pe nume D., s-au întors în România, trecând prin oraşul Linz din Austria, unde au oprit şi au sustras, prin rupere, un sistem de acces, într-un loc unde se aflau amplasate bancomate, activitate efectuată de către inculpatul G.L., care a sustras efectiv componenta de la sistemul de acces, în timp ce inculpatul Ş.Ş. asigura paza. Inculpaţii au ajuns în ţară, la data de 12 aprilie 2009, iar în ziua următoare, respectiv în data de 13 aprilie 2009, inculpatul S.M.C. a fost sunat de către făptuitorul aflat în străinătate, care i-a transmis prin telefon un număr de 64 pin-uri de carduri pentru carduri false, ce urmau a fi folosite în România pentru retragerea frauduloasă a unor sume de bani. Astfel, inculpatul S.M.C. a sumat pe inculpaţii G.L. şi Ş.Ş., le-a spus că trebui să scoată bani cu cardurile false, scop în care i-a luat de la domiciliile lor cu maşina şi s-au deplasat la un local de pe Calea Bucureşti, unde au discutat detaliile modului de acţiune, inculpatul S.M.C. i-a încredinţat inculpatului G.L. o listă cu pin-urile cardurilor, cheile şi autoturismului marca S.V., cei doi inculpaţi urmând să contacteze un alt grup format din inculpaţii P.D., I.C.Ş. şi T.C.I.

Inscripţionarea cardurilor s-a făcut de către grupul P., T. şi I., urmând ca acestea să fie utilizate cu precădere în Bucureşti. După orele 20,00, cei cinci inculpaţi respectiv G., I., T., Ş., P. s-au întâlnit la localul A. şi, după discutarea detaliilor modului de acţiune, s-au deplasat pe ruta Craiova-Slatina-Piteşti-Bucureşti. În municipiul Slatina, la unul din bancomatele A.B., inculpatul G.L. a efectuat o primă operaţiune de probă cu câteva carduri, fără a extrage vreo sumă de bani apoi inculpaţii s-au deplasat spre Piteşti, la volanul autoturismului fiind inculpatul P.D. şi au oprit în centul municipiului. Aici, au fost distribuite o parte din carduri, inculpaţii operând la mai multe bancomate, inculpatul goagără L. s-a deplasat împreună cu inculpatul Ş.Ş. la unul din bancomate, iniţiindu-l pe acesta în modul de utilizare a cardurilor, reuşind să scoată diferite sume de bani, după care cei trei inculpaţi au operat la mai multe bancomate, băncile comunicând atât imagini cu inculpaţii, cât şi jurnalele operaţiunilor efectuate.

După ce au acţionat la mai multe bancomate, inculpaţii au urcat în autoturism cu intenţia de a merge spre Bucureşti, însă au fost reţinuţi de organele de poliţie (echipe de flagrant şi filaj) care i-au monitorizat încă de la plecarea din Craiova, iar la percheziţia corporală şi autor au fost găsite un număr de 55 carduri falsificate, 60 euro, 8000 RON, iar în autoturism - echipament, respectiv ţinută vestimentară de camuflaj (şepci, geci, borsete), precum şi mai multe ustensile necesare falsificării cardurilor. Inculpatul S.M. a rămas în Craiova, dar a fost monitorizat continuu de echipe de filaj, care au constatat că, în jurul orelor 23,00, a părăsit locuinţa ducând în mai multe rânduri la autoturism aparatură de skimming şi de clonare a cardurilor (guri de bancomat, laptop şi un mare volum de materiale necesare confecţionării sau adaptării aparaturii electronice la activităţile infracţionale cu carduri false), fiind reţinut de organele de poliţie care au ridicat această aparatură.

Cu ocazia percheziţiilor corporale şi auto au fost ridicate mai multe corpuri delicte, iar, după orele 06,00, în baza autorizaţiilor emise de instanţă, s-au efectuat percheziţii domiciliare la domiciliile inculpaţilor, cât şi la alte locaţii unde aceştia locuiau, ridicându-se aparatură electronică (medii optice de stocarea datelor, componente electronice, cât şi carduri false şi sume de bani), corpurile delicate fiind supuse ulterior expertizării, în baza autorizaţiilor în sistem informatic obţinute de la instanţa de judecată.

Totodată, cu autorizarea instanţei s-a efectuat percheziţie în sistem informatic asupra mediilor optice de stocare a datelor informatice ridicate de la domiciliul numitei R.O.M., iar din raportul E., privind hard disk-ul marca T., capacitate 160 GB, ridicat din laptop-ul model A., au fost identificate un număr de 579 fişiere reprezentând arhive ale aplicaţiei Y.M., în urma decriptării acestora, rezultând un număr de 560 fişiere text conţinând discuţii dintre diverşi utilizatori ai acestei aplicaţii şi un număr de 48 imagini, reprezentând pe inculpatul P.D. şi concubina acestuia, precum şi persoane din anturajul acestora, printre care şi inculpatul T.C.I.

Apoi, în data de 04 iunie 2009, în baza autorizaţiei emisă de instanţă, s-a efectuat percheziţie în sistem informatic asupra datelor existente pe mediile optice ridicate de la locuinţa numitei C.G., dar aparţinând numitul C.V.M., ocazie cu care s-a identificat, pe hard disk-ul marca H., capacitate 164 GB, un număr de 1989 fişiere messenger tip arhivă, ce conţin discuţii purtate pe diferite id-uri, unele din discuţii având ca temă activităţi ilegale, privind mijloace electronice de plată. Aceste fişiere au fost decodate cu aplicaţia S.Y.M.D., conţinutul acestora fiind transpus pe suport optic, tip DVD, marca E. inscripţionat „Percheziţie sistem informatic – C.V.M. 20D/P/2009 din 6 aprilie 2009, a cărei semnătură digitală H., ce are aplicate semnăturile olografe ale sus-numitului şi martorului asistent.

Cu ocazia efectuării percheziţiei în sistem informatic asupra mediilor optice de stocare a datelor informatice ridicate de la locuinţa numitei C.G., pe CD-ul marca M. au fost identificate: fişierul tip text „to caracal.txt" având dimensiunea 2.048 KB ce conţine conturi de card şi pin-uri aferent; fişierul tip arhivă „exe-ba.zip" având dimensiunea 2.295.808, care în urma procesului de dezarhivare, a fost obţinut folderul, capacitate 4,25 MB, ce conţine alte fişiere, - aplicaţie prin intermediul căreia pot fi citite şi inscripţionate benzile magnetice ale mijloacelor de plată electronice, respectiv track-urile 1, 2 şi 3; fişierul tip arhivă M.; fişierul tip text P.; şi fişierul tip imagine ce conţine o fotografie în care sunt reprezentaţi T.C.I., C.V.M. şi un alt tânăr neidentificat. În urma verificării conturilor de card a rezultat că numărul de cont X, aparţine R.B.F.D. - GSG (Banca Română). Prin intermediul aplicaţiei E., privind hard disk-ul marca W.D., capacitate 80 GB, s-au identificat 6 ID-uri de messenger, fişierele tip arhivă Y.M., ce conţin discuţiile purtate prin intermediul lor.

Totodată, în cauză, s-a dispus şi efectuat expertizarea cardurilor găsite asupra inculpaţilor, iar din concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 07 mai 2009, întocmit de Institutul pentru Tehnologii Avansate din Bucureşti, la data de 06 mai 2009, a rezultat că la întrebarea „dacă cele 70 mijloace electronice de plată (carduri) sunt autentice", răspunsul este „neconcordanţa dintre inscripţionarea grafică de pe aversul cardurilor etichetate şi conţinutul informaţional identificat pe banda magnetică a acestora, atestă faptul că, toate cardurile menţionate anterior, sunt contrafăcute prin inserarea unor date bancare cu ajutorul unui dispozitiv dedicat. Cardurile emise de B.C.R., I.N.G. şi W.U. (Anexa 1, figura 7), conţin elemente care atestă autenticitatea lor. Concordanţa dintre şirurile de cifra inscripţionate pe cardurile etichetate şi datele înscrise pe banda magnetică a acestora, poate fi considerată un element care să confirme autenticitatea acestora din punct de vedere al conţinutului informaţional. La observaţii finale s-a reţinut că din punct de vedere informaţional, cardurile din policarbonat de culoare albă sau albastră, neinscripţionate grafic, conţin date în format similar celui utilizat în sistemele bancare.

În urma expertizării materialelor ridicate de la inculpaţii S.M.C., Ş.Ş., G.L., I.C.Ş., P.D., T.C.I., cu ocazia percheziţiilor domiciliare, corporale şi auto, cât şi din concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică preliminar din 06 iulie 2009, întocmit de Institutul pentru Tehnologii Avansate din Bucureşti, a rezultat că din analiza conţinutului informaţional asupra mediilor de stocare, s-a identificat pe un suport optic tip CD un fişier de tip document care conţine şiruri de date ce corespund celor inscripţionate pe banda magnetică a cardurilor de tip bancar şi şiruri de 4 digiţi (cifre) asemănătoare ca structură codurilor pin. În acelaşi document se regăsesc structuri de date bancare de tipul nume utilizator, număr carte de credit, data de expirare a cardului, coduri CVV2 şi pin. Astfel de date se obţin, în general, în urma desfăşurării unui atac psishing, prin care unii dintre clienţii unei bănci, îşi transmit în necunoştinţă de cauză, datele confidenţiale către atacatori. Datele astfel obţinute pot fi valorificate în diverse moduri, cum ar fi înscrierea lor pe carduri magnetice blanc şi extragerea de bani de la echipamentele de tip ATM sau realizarea de cumpărături online. Pe acelaşi CD a fost identificat un director denumit S.P., care conţine fişiere de tip „htm", din categoria fişierelor folosite la acţiuni de tip „phishing". Această metodă constă în trimiterea prin e-mail, a unor fişiere de tip „scrisoare" în format „htm", care conţin însemnele unei autorităţi bancare, P. în acest caz, la foarte multe adrese de Internet, prin care solicită utilizatorilor aflaţi la aceste adrese, să introducă date confidenţiale referitoare la conturile bancare. Dispozitivele catalogate D4, de tip videorecorder digital şi D5, de tip Mp4 Player conţin înregistrări video în care sunt surprinse tastatura unui bancomat şi gesturile utilizatorilor care tastează codurile PIN. Au fost identificate şi imagini şi secvenţe video înfăţişând persoane. Totodată, pe suportul optic tip CD sus-menţionat a fost identificată aplicaţia denumit C., care poate fi utilizată la obţinerea de informaţii cu privire la banca emitentă, tipul cardului, folosind ca dată de intrare numărul de card inscripţionat pe acesta. Imaginile înregistrate, regăsite în fişierul video, extras din cardul de memorie marca S., prezintă tastatura unui bancomat şi gesturile utilizatorilor care tastează codurile pin. Imaginile pot fi folosite pentru extragerea prin vizualizare a codurilor pin. Analizând dispozitivele de tip „gură de bancomat", specialiştii din cadrul Institutului pentru Tehnologii Avansate din Bucureşti, au concluzionat că şi cestea pot face parte dintr-un dispozitiv ce are acelaşi scop de copiere a datelor de pe cardurile bancare. Fiecare dintre aceste „guri de bancomat" prezintă câte o fantă de dimensiunile unui card bancar şi spaţiu necesar ataşării unui cap magnetic. Unul dintre dispozitive prezintă cap magnetic, a cărui poziţie corespunde pistei a doua a cartelelor magnetice ce tranzitează fanta sa, în concluzie putând fi folosit împreună cu un circuit electronic şi a unei baterii corespunzătoare la copierea datelor de pe cardurile bancare. Potrivit comunicării autorităţii germane, o partea din aceste carduri au fost folosite în mod fraudulos în Germania, în perioada 03 - 12 aprilie 2009, la ATM-uri aparţinând D.B.K., adică exact în perioada în care inculpaţii S., G. şi Ş. se aflau în Germania împreună cu făptuitorul M.M. Din comunicarea P.B. - Agenţia Slatina din 23 aprilie 2009, a rezultat că o parte din carduri au fost folosite pentru retrageri frauduloase între orele 21:20-22:00, la un ATM aparţinând acestei bănci, însă din trei tranzacţii nu a reuşit nici una. Din imaginile înregistrate de sistemul video al ATM-ul se observă inculpaţii G., P., cât şi doi din ceilalţi coinculpaţi care au acţionatla ATM. Potrivit adresei R. din 05 iunie 2009, a rezultat că cei cinci inculpaţi au efectuat retrageri frauduloase de la ATM aparţinând B.C.R., unde au utilizat un număr de 3 carduri, pentru celelalte operaţiuni Compania R. nu deţine controlul tuturor tranzacţiilor efectuate pe teritoriul României, decât pentru următoarele unităţi bancare: B.C.R., R.B., U.Ţ.B. şi A.B.

Fiind audiaţi în cursul urmăririi penale, inculpaţii au avut atitudini diferite în raport cu faptele pentru care au fost cercetaţi, unii dintre aceştia prezentând mai multe versiuni de comitere a faptelor.

Astfel, inculpatul S.M.C. a cooperat cu organele de urmărire penală în că de la începutul cercetărilor şi a declarat că a deţinut şi confecţiona aparatură de skimming, fiind un executat al dispoziţiilor primite de la un oarecare M.M.C., aflat în străinătate. Din dispoziţia acestuia, a procurat, confecţionat şi distribuit aparatură de skimming mai multor persoane, fiind remunerat pentru aceste activităţi de numitul M., care până în momentul arestării îi datora pentru acest fel de activităţi suma de circa 7000 euro. A recunoscut că a fost în mai multe rânduri în Germania, unde a montat aparatură de copiere a conturilor cardurilor şi pin-urilor acestora şi a dus la comandă aparatură numitului M. De asemenea, a fost prins de autorităţile germane, în timp ce efectua pe teritoriul acelei ţări, acest gen de activităţi infracţionale.

Inculpatul Ş.Ş. a avut o atitudine relativ sinceră în cursul urmăririi penale, recunoscând că s-a deplasat în Germania, din dispoziţia lui S., pentru a aduce aparatură de skimming. De asemenea, a recunoscut că a făcut retrageri frauduloase a unor sume de bani cu carduri falsificate, ce au fost găsite asupra sa la prinderea în flagrant. Nu a fost sincer în totalitate, în ce priveşte persoana care a distribuit cardurile şi participaţia celorlalţi coinculpaţi la săvârşirea faptelor.

Inculpatul G.L. iniţial, nu a recunoscut faptele pentru care este cercetat, însă pe parcursul cercetărilor în raport de probele administrate în cauză, a recunoscut parţial faptele. De altfel, el s-a deplasat în Germania, împreună cu coinculpaţii S. şi Ş., pentru activităţi de skimming, iar în Austria a sustras, prin rupere, un sistem de acces într-o locaţie unde se aflau bancomate. La data de 13 aprilie 2009 s-a deplasat împreună cu ceilalţi coinculpaţi pe raza municipiilor Slatina şi Piteşti, unde a sustras sume de bani cu carduri false, el fiind unul din cei care au inscripţionat aceste carduri.

Inculpatul I.C.Ş. se afla în legături infracţionale cu ceilalţi coinculpaţi de mai multă vreme, a participat la sustragerea de bani cu carduri false pe raza municipiilor Slatina şi Piteşti şi chiar a deţinut la domiciliu carduri şi sume de bani provenite din aceste activităţi. Pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine oscilantă, dând declaraţii diferite, pe care le adapta în raport de materialul probator administrat în dosarul cauzei, dând dovadă de nesinceritate.

Inculpatul P.D. Fiind audiat, inculpatul nu a recunoscut faptele pentru care a fost cercetat, precizând că el a participat doar în calitate de conducător autor, fără să cunoască scopul în care se deplasau ceilalţi coinculpaţi la Piteşti şi Slatina. A dat dovadă de nesinceritate, întrucât el s-a dovedit a fi o legătură a numitului M.M.C. care acţionează pe teritoriul Germaniei. De altfel, el a locuit mai multă vreme în Germania, la un moment dat fiind condamnat şi expulzat. Rolul său era acela de a procura cardurile, a le inscripţiona, a asigura siguranţa operaţiunii şi a strânge banii ce urmau a fi sustraşi. La prinderea în flagrant, el avea asupra sa suma de 5600 RON, proveniţi din retrageri frauduloase de bani cu carduri falsificate, încercând chiar să fugă de la locul faptei, împrejurare în care a lovit şi avariat uşor un autoturism al poliţiei.

Inculpatul T.C.I., fiind audiat în cursul urmăririi penale, a avut o atitudine nesinceră, nerecunoscând faptele pentru care a fost cercetat, încercând să inducă în eroare organele de urmărire penală. Acesta a declarat că a mers cu ceilalţi doi inculpaţi la rugămintea inculpatului P.D., spre a-l însoţi pe acesta. Inculpatul s-a pus de acord cu P.D. încercând să-şi creeze un alibi, în sensul că s-a aflat cu totul întâmplător în maşină şi nu cunoştea nimic despre activitatea infracţională a celorlalţi. Acest aspect este contrazis de realitate, întrucât, atât el, cât şi ceilalţi inculpaţi cunoşteau cu exactitate că se deplasau în vederea sustragerii de sume de bani cu carduri falsificate, această activitate începând derularea încă din municipiul Slatina, unde au acţionat iniţial la bancomate. La percheziţia domiciliară a fost găsit şi un cartuş cu bilă de cauciuc, pe care-l deţinea ilegal, motivând că ar aparţine al tatălui său, care este posesor de armă neletală din categoria celor supuse autorizării. Numitul T.M.C. figurează în evidenţele I.P.J. Dolj ca deţinător al unui pistol de autoapărare ce foloseşte muniţie cu bilă de cauciuc, dar el domiciliază de mai multă vreme în municipiul Dr. Turnu Severin şi nu locuieşte împreună cu inculpatul.

Starea de fapt reţinută de prima instanţă a fost probată cu următoarele mijloace de probă: procese-verbale de percheziţii domiciliare; procese-verbale de percheziţii corporale şi auto; procese-verbale de percheziţii în sisteme informatice; rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică; adrese bănci şi răspunsuri de la unităţile bancare care au fost prejudiciate de inculpaţi; CD-uri cu imagini şi planşe foto de la ATM-urile de pe raza municipiilor Piteşti şi Slatina, unde au operat inculpaţii; dovadă depunere corpuri delicte la I.P.J. Gorj; planşe foto de la percheziţii; ordonanţă de luare a măsurilor asiguratorii; chitanţe depunere sume de bani ridicate de la inculpaţi cu ocazia instituirii măsurii asiguratorii; autorizaţii de interceptare şi înregistrare a unor convorbiri şi comunicări telefonice, precum şi în mediul ambiental şi procese-verbale de prindere în flagrant, declaraţii inculpaţilor, declaraţiile martorilor R.O.M., C.V.M., C.G., L.M.I. şi N.D.

Cu excepţia infracţiunii prevăzută de art. 44 din Legea nr. 161/2003 reţinută în sarcina inculpaţilor S.M.C., G.L. şi Ş.Ş., prima instanţă, în drept, a apreciat că inculpaţii se fac vinovaţi de toate infracţiunile descrise în partea expozitivă a actului de sesizare.

Referitor la această infracţiune prevăzută de art. 44 din Legea nr. 161/2003, reprezentantul M.P. a solicitat schimbare încadrării juridice faţă de inculpaţii menţionaţi mai sus, în sensul de a nu se mai reţine în sarcina acestora infracţiune prevăzută de art. 44 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003, faţă de inculpaţii Ş.Ş. şi G.L., respectiv art. 44 alin. (2) din acelaşi act normativ, faţă de inculpatul S.M.C.

În esenţă, tribunalul a stabilit că probatoriul, apreciat în ansamblu, susţine învinuirea adusă inculpaţilor, astfel:

1. Inculpatul S.M.C. – se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. (1), (2), (3), art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) şi art. 49 din Legea nr. 161/2003; art. 24 alin. (1), alin. (2), art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. şi art. 33 - 34 C. pen., constând în aceea că împreună cu alţi infractori, în cursul anilor 2008-2009, a constituit o grupare infracţională specializată în fraude informatice şi cu mijloace electronice de plată, confecţionând şi deţinând echipamente hardware şi software folosite la falsificarea instrumentelor de plată electronice (carduri bancare), a accesat, fără drept, sisteme informatice (bancomate), prin încălcarea măsurilor de securitate, în scopul obţinerii de date informatice (conturi de carduri şi parole de acces), a transferat neautorizat, prin aceste procedee, date din sisteme informatice, a deţinut programe informative adaptate în scopul săvârşirii infracţiunilor enunţate mai sus şi a cauzat prejudicii patrimoniale, prin retrageri frauduloase a unor sume de bani. Activitatea infracţională s-a desfăşurat, atât în România, prin procurarea mijloacelor de sustragere a datelor din bancomate, cât şi în străinătate, unde a montat dispozitive de copiere a conturilor de carduri (guri de bancomat, feţe de bancomat) şi dispozitive de filmare a persoanelor care efectuau operaţiuni cu carduri, în vederea obţinerii parolelor de acces (PIN-uri), disimulate în detectoare de fum şi sisteme de acces de la intrarea la locaţiile, unde se aflau amplasate ATM-urile, în Germania şi Austria, ulterior folosind un aparat M., a clonat carduri bancare, pe care le-a pus în circulaţie, încredinţându-le celorlalţi membrii ai grupării, care le-au folosit la extragerea frauduloasă a unor sume de bani de la bancomatele din Piteşti, faptele fiind săvârşite în concurs real şi în mod continuat.

2. Inculpatul G.L. – se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1), (3) cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. (1), (2), (3), art. 46 alin. (1) lit. a) şi art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi art. 25 şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, privind comerţul electronic, cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. şi art. 33 - 34 C. pen., constând în aceea că împreună cu alte persoane, în cursul anilor 2008 - 2009, a constituit o grupare infracţională specializată în fraude informatice şi cu mijloace electronice de plată, confecţionând şi deţinând echipamente hardware şi software folosite la falsificarea instrumentelor de plată electronice (carduri bancare), a accesat, fără drept, sisteme informatice (bancomate), prin încălcarea măsurilor de securitate, în scopul obţinerii de date informatice (conturi de carduri şi parole de acces), a transferat neautorizat, prin aceste procedee, date din sisteme informatice, a deţinut programe informatice adaptate în scopul săvârşirii infracţiunilor enunţate mai sus şi a cauzat prejudicii patrimoniale, prin retrageri frauduloase a unor sume de bani. Activitatea infracţională s-a desfăşurat, atât în România, prin procurarea mijloacelor de sustragere a datelor din bancomate, cât şi în străinătate, unde a montat dispozitive de copiere a conturilor de carduri (guri de bancomat, feţe de bancomat) şi dispozitive de filmare a persoanelor care efectuau operaţiuni cu carduri, în vederea obţinerii parolelor de acces (PIN-uri), disimulate în detectoare de fum şi sisteme de acces de la intrarea la locaţiile, unde se aflau amplasate ATM-urile, în Germania şi Austria. Ulterior, cu aparatură M., a clonat carduri bancare, pe care le-a pus în circulaţie, încredinţându-le celorlalţi membrii ai grupării, care le-au folosit la extragere frauduloasă a unor sume de bani de la bancomatele din Piteşti, faptele fiind săvârşite în concurs real şi în mod continuat.

3. Inculpatul Ş.Ş. – se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1), (3) cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. (1), (2), (3), art. 46 alin. (1) lit. a) şi art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi art. 25 şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, privind comerţul electronic, cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen., art. 33 - 34 C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen., constând în aceea că împreună cu alte persoane, în cursul anilor 2008 - 2009, a constituit o grupare infracţională specializată în fraude informatice şi cu mijloace electronice de plată, confecţionând şi deţinând echipamente hardware şi software folosite la falsificarea instrumentelor de plată electronice (carduri bancare), a accesat, fără drept, sisteme informatice (bancomate), prin încălcarea măsurilor de securitate, în scopul obţinerii de date informatice (conturi de carduri şi parole de acces), a transferat neautorizat, prin aceste procedee, date din sisteme informative, a deţinut programe informatice adaptate în scopul săvârşirii infracţiunilor enunţate mai sus şi a cauzat prejudicii patrimoniale, prin retrageri frauduloase a unor sume de bani. Activitatea infracţională s-a desfăşurat, atât în România, prin procurarea mijloacelor de sustragere a datelor din bancomate, cât şi în străinătate, unde a montat dispozitive de copiere a conturilor de carduri (guri de bancomat, feţe de bancomat) şi dispozitive de filmare a persoanelor care efectuau operaţiuni cu carduri, în vedere obţinerii parolelor de acces (PIN-uri), disimulate în detectoare de fum şi sisteme de acces de la intrarea la locaţiile, unde se aflau amplasate ATM-urile, în Germania, Austria, etc. Ulterior, cu aparatură MSR, a clonat carduri bancare, pe care le-a pus în circulaţie, încredinţându-le celorlalţi membrii ai grupării, care le-au folosit la extragerea frauduloasă a unor sume de bani de la bancomatele din Piteşti, faptele fiind săvârşite în concurs real şi în mod continuat.

4. Inculpatul I.C.Ş. – se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1), (3) cu referire la art. 2 lit. a) din Lege nr. 39/2003, art. 41 alin. (1), (3), art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, privind comerţul electronic, cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. şi art. 33 - 34 C. pen., constând în aceea că a aderat la un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni informatice şi la legea comerţului electronic şi, în noaptea de 13/14 aprilie 2009, împreună cu alţi infractori s-au deplasat cu un autoturism în oraşele Slatina şi Piteşti, având asupra lor un număr de circa 40 carduri falsificate şi accesând, fără drept, un sistem informatic (bancomatul) prin încălcarea măsurilor de securitate, au extras, în mod fraudulos, din bancomatele aparţinând unor unităţi bancare, diferite sume de bani (circa 7000 RON), prejudiciind mai multe persoane.

5. Inculpatul T.C.I. – se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 279 alin. (1) C. pen., art. 7 alin. (1), (3) cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. (1), (3), art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, privind comerţul electronic, cu aplicare art. 41 - 42 C. pen. şi art. 33 - 34 C. pen., constând în aceea că a aderat la un grup infracţionale organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni informatice şi la legea comerţului electronic şi, în noaptea de 13/14 aprilie 2009, împreună cu alţi infractori s-au deplasat cu un autoturism în oraşul Piteşti, având asupra lor un număr de circa 40 carduri falsificate şi accesând, fără drept, un sistem informatic (bancomatul) prin încălcarea măsurilor de securitate, au extras, în mod fraudulos, din bancomatele aparţinând unor unităţi bancare, diferite sume de bani (circa 7000 RON), prejudiciind mai multe persoane, precum şi că a deţinut, fără drept, muniţie (1 cartuş cu bilă de cauciuc).

6. Inculpatul P.D. – se face vinovat de săvârşire infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1), (3) cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. (1), (3), art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, privind comerţul electronic, cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen., art. 33 - 34 C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), constând în aceea că a aderat la un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni informatice şi la legea comerţului electronic şi, în noaptea de 13/14 aprilie 2009, împreună cu alţi infractori s-au deplasat cu un autoturism în oraşul Piteşti, având asupra lor un număr de circa 40 carduri falsificate şi accesând, fără drept, un sistem informatic (bancomatul) prin încălcare măsurilor de securitate, au extras, în mod fraudulos, din bancomatele aparţinând unor unităţi bancare, diferite sume de bani (circa 7000 RON), prejudiciind mai multe persoane.

La individualizarea judiciară a pedepselor, cât şi la stabilirea modalităţii de executare aleasă faţă de fiecare dintre inculpaţi, prima instanţă, a avut în vedere criteriile înscrise în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social concret al faptelor, desprins din modul de acţionare adoptat, cât şi din multitudinea acestora, pe de-o parte, dar şi unele elemente ce privesc pe făptuitori, sinceri în raport cu învinuirile ce le-au fost aduse, cu o bună conduită anterioară, împrejurări cărora le-a fost recunoscut un caracter judiciar atenuant, cu efectul prevăzut de art. 76 C. pen., în planul stabilirii pedepselor.

Apreciindu-se că scopurile pedepselor pot fi atinse şi fără executare efectivă a acestora, că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege şi că doar condamnarea constituie un suficient avertisment, în raport cu inculpaţii S.M.C., G.L., I.C.Ş. şi T.C.I., prima instanţă, în baza art. 86¹ C. pen., a dispus suspendare sub supraveghere a pedepselor rezultante aplicate acestora, cu instituirea unor obligaţii, arătate în dispozitivul sentinţei apelate, cum astfel prevede art. 86³ pct. 1 lit. a), b), c) şi d) C. pen.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii S.M.C., Ş.Ş., I.C.Ş., P.D., T.C.I. şi G.L., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Astfel, S.M. şi T.C.I. au apreciat, în esenţă, că pedepsele stabilite de prima instanţă sunt prea severe în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), aceştia solicitând o redozare ca urmare a circumstanţelor personale atenuante judiciare, deja reţinute.

I.C. criticat hotărârea, mai întâi sub aspectul greşitei sale condamnări pentru infracţiune prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, apreciind că acesteia îi lipseşte un element constitutiv - vinovăţia, şi, în subsidiar sub aspectul greşitei individualizări a pedepselor, apreciate ca severe, sens în care a fost invocată o nouă individualizare, cu efectul prevăzut de art. 76 C. pen., în planul reducerii acestora.

Totodată, inculpatul respectiv a apreciat că instanţa de fond în mod greşit a menţinut măsura sechestrului asigurator cu privire la suma de 17.200 lei, ridicată de organele de poliţie cu ocazia percheziţiei domiciliare, întrucât această sumă nu a fost dobândită din săvârşirea faptelor.

Ş.Ş. a apreciat că hotărârea este, atât nelegală, cât şi netemeinică, sens în care a susţinut, mai întâi, că greşit a fost condamnat sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, întrucât grupul din care acesta a făcut parte s-a format ocazional, nu a avut continuitate i nici structură bine determinată.

În al doilea rând, s-a susţinut, de asemenea, şi greşita condamnare a inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 46 alin. (1) şi art. 49 din Legea nr. 161/2003, susţinându-se că acesta nu are cunoştinţe tehnice şi informatice necesare clonării cardurilor bancare, transferului de date informatice ori confecţionării dispozitivelor de înregistrare.

În al treilea rând, soluţia a fost criticată şi cu privire la individualizarea pedepselor, apreciate că fiind prea severe, considerente pentru care, în aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C. pen., deja reţinute, s-a solicitat reducerea acestora.

Inculpatul G.L., atât în motivele scrise, cât şi prin cele susţinute de apărător, a criticat soluţia pentru netemeinicie, sub aspectul că pedepsele stabilite sunt aspre, solicitând reducerea acestora, ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 74, art. 76 C. pen., deja reţinute.

Inculpatul P.D. a criticat soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie, apreciind, mai întâi, că greşit prima instanţă a dispus condamnarea sa sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, susţinând că această faptă nu este demonstrată de probatoriu (invocând, corelativ, o soluţie de achitare potrivit art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.), cât şi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 42 alin. (1) şi (3) şi prevăzute de art. 49 din Legea nr. 161/2003, despre care a susţinut că nu este săvârşită de acesta (solicitând achitarea potrivit art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.).

Totodată, în motivele scrise de apel acest inculpat a apreciat că încadrarea juridică dată faptei sale în dispoziţiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu art. 41, art. 42 C. pen., este greşită, el fiind, eventual, complice la săvârşirea acesteia, sens în care, potrivit art. 334 C. proc. pen., a solicitat schimbarea încadrării juridice.

La termenul din 8 martie 2010, prezenţi fiind, inculpaţii G.L. şi T.C.I. au învederat instanţei faptul că înţeleg să-şi retragă apelurile formulate, solicitând să se ia act în acest sens.

Prin Decizia penală nr. 69 de la 12 martie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 6024/95/2009 au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii S.M.C., Ş.Ş., I.C.Ş. şi P.D. împotriva Deciziei penale nr. 301 din 25 noiembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Gorj.

S-a dedus, în continuare, perioada de arest executată de apelanţii inculpaţi Ş.Ş. şi P., începând cu 25 noiembrie 2009 la zi, menţinând starea de arest faţă de aceştia.

S-a luat act de retragerea apelurilor declarate de inculpaţii T.C.I. şi G.L.

Au fost obligaţi apelanţii inculpaţi Ş.Ş., I.C.Ş. şi P.D., la câte 100 lei, iar pe apelanţii inculpaţi T.C.I., S.M.C. şi G.L., la câte 500 lei (din care câte 400 lei reprezintă onorariu apărător oficiu, în apel), cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că pe baza unui probatoriu concludent, ce a fost bine apreciat (procese-verbale de percheziţii domiciliare; procese-verbale de percheziţii corporale şi auto; procese-verbale de percheziţii în sisteme informatice; rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică; răspunsuri de la unităţile bancare care au fost prejudiciate de inculpaţi; CD-uri cu imagini şi planşe foto de la ATM-urile de pe raza municipiilor Piteşti şi Slatina, unde au operat inculpaţii; dovadă depunere corpuri delicte la I.P.J. Gorj; planşe foto de la percheziţii; ordonanţă de luare a măsurilor asiguratorii; chitanţe depunere sume de bani ridicate de la inculpaţi cu ocazia instituirii măsurii asiguratorii; autorizaţii de interceptare şi înregistrate a unor convorbiri şi comunicări telefonice, precum şi în mediul ambiental şi procese-verbale de prindere în flagrant, declaraţiile inculpaţilor, declaraţiile martorilor R.O.M., C.V.M., C.G., L.M.I. şi N.D.), prima instanţă a reţinut în cauză o situaţie de fapt exactă, stabilind, atât vinovăţia inculpaţilor, cât şi participaţia acestora, dând activităţii infracţionale o încadrare juridică corectă, astfel:

1. Referitor la inculpatul S.M.C., faptele acestuia, care, împreună cu alţi infractori în cursul anilor 2008-2009, a constituit o grupare infracţională specializată în fraude informatice şi cu mijloace electronice de plată, confecţionând şi deţinând echipamente hardware şi software folosite la falsificarea instrumentelor de plată electronice (carduri bancare), a accesat, fără drept, sisteme informatice (bancomate), prin încălcarea măsurilor de securitate, în scopul obţinerii de date informatice (conturi de carduri şi parole de acces), a transferat neautorizat, prin aceste procedee, date din sisteme informatice, a deţinut programe informatice adaptate în scopul săvârşirii infracţiunilor enunţate mai sus şi a cauzat prejudicii patrimoniale, prin retrageri frauduloase a unor sume de bani. Activitatea infracţională s-a desfăşurat, atât în România, prin procurarea mijloacelor de sustragere a datelor din bancomate, cât şi în străinătate, unde a montat dispozitive de copiere a conturilor de carduri (guri de bancomat, feţe de bancomat) şi dispozitive de filmare a persoanelor care efectuau operaţiuni cu carduri, în vederea obţinerii parolelor de acces (pin-uri), disimulate în detectoare de fum şi sisteme de acces de la intrarea la locaţiile, unde se aflau amplasate ATM-urile, în Germania şi Austria, ulterior folosind un aparat M., a clonat carduri bancare, pe care le-a pus în circulaţie, încredinţându-le celorlalţi membrii ai grupării, care le-au folosit la extragerea frauduloasă a unor sume de bani de la bancomatele din Piteşti, faptele fiind săvârşite în concurs real şi în mod continuat, întrunesc conţinutul constitutiv al infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. (1), (2), (3), art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) şi art. 49 din Legea nr. 161/2003; art. 24 alin. (1), alin. (2), art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. şi art. 33 - 34 C. pen.

2. Referitor la inculpatul Ş.Ş., faptele acestuia, constând în aceea că, împreună cu alte persoane, în cursul anilor 2008-2009, a constituit o grupare infracţională specializată în fraude informatice şi cu mijloace electronice de plată, confecţionând şi deţinând echipamente hardware şi software folosite la falsificarea instrumentelor de plată electronice (carduri bancare), a accesat, fără drept, sisteme informatice (bancomate), prin încălcarea măsurilor de securitate, în scopul obţinerii de date informatice (conturi de carduri şi parole de acces), a transferat neautorizat, prin aceste procedee, date din sisteme informatice, a deţinut programe informatice adaptate în scopul săvârşirii infracţiunilor enunţate mai sus şi a cauzat prejudicii patrimoniale, prin retrageri frauduloase a unor sume de bani. Activitatea infracţională s-a desfăşurat atât în România, prin procurarea mijloacelor de sustragere a datelor din bancomate, cât şi în străinătate, unde a montat dispozitive de copiere a conturilor de carduri (guri de bancomat, feţe de bancomat) şi dispozitive de filmare a persoanelor care efectuau operaţiuni cu carduri, în vedere obţinerii parolelor de acces (pin-uri), disimilate în detectoare de fum şi sisteme de acces de la intrarea la locaţiile, unde se aflau amplasate ATM-urile, în Germania, Austria, etc. Ulterior, cu aparatură M., a clonat carduri bancare, pe care le-a pus în circulaţie, încredinţându-le celorlalţi membrii ai grupării, care le-au folosit la extragerea frauduloasă a unor sume de bani de la bancomatele din Piteşti, faptele fiind săvârşite în concurs real şi în mod continuat, întrunesc conţinutul constitutiv al infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1), (2) cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. (1), (2), (3), art. 46 alin. (1) lit. a) şi art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi art. 25 şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, privind comerţul electronic, cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen., art. 33 - 34 C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.

3. Referitor la inculpatul I.C.Ş., faptele acestuia, constând în aceea că a aderat la un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni informative şi la legea comerţului electronic şi, în noaptea de 13/14 aprilie 2009, împreună cu alţi infractori s-au deplasat cu un autoturism în oraşele Slatina şi Piteşti, având asupra loc un număr de circa 40 carduri falsificate şi accesând, fără drept, un sistem informatic (bancomatul) prin încălcarea măsurilor de securitate, au extras, în mod fraudulos, din bancomatele aparţinând unor unităţi bancare, diferite sume de bani (circa 7000 RON), prejudiciind mai multe persoane, întrunesc conţinutul constitutiv al infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1), (3) cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. (1), (3), art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, privind comerţul electronic, cu aplicare art. 41 - 42 C. pen. şi art. 33 - 34 C. pen.

4. Referitor la inculpatul P.D., faptele acestuia, constând în aceea că a aderat la un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni informatice şi la legea comerţului electronic şi, în noaptea de 13/14 aprilie 2009, împreună cu alţi infractori s-au deplasat cu un autoturism în oraşul Piteşti, având asupra lor un număr de circa 40 carduri falsificate şi accesând, fără drept, un sistem informatic (bancomatul) prin încălcarea măsurilor de securitate, au extras, în mod fraudulos, din bancomatele aparţinând unor unităţi bancare, diferite sume de bani (circa 7000 RON), prejudiciind mai multe persoane, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1), (3) cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. (1), (3), art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, privind comerţul electronic, cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen., art. 33 - 34 C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)

Pedepsele aplicate celor patru inculpaţi, stabilite prin reţinerea unor circumstanţe judiciare atenuante prevăzute de art. 74 raportat la art. 76 C. pen., cât şi modalităţile de executare alese, în regim de detenţie, potrivit art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (faţă de inculpaţii Ş.Ş. şi P.D., ambii săvârşind infracţiunile judecate în cauza de faţă, în stare de recidivă, potrivit art. 37 lit. a) şi, respectiv, 37 lit. b) C. pen.), şi cu suspendarea sub supraveghere a pedepselor prevăzute de art. 86¹ şi urm. C. pen., faţă de ceilalţi inculpaţi, au fost apreciate ca just individualizate în raport cu criteriile înscrise în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), cât şi cu cerinţele arătate în art. 52 C. pen.

Referitor la critica de nelegalitate invocată în apelul său de inculpatul I.C., vizând aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 163 C. proc. pen., curtea de apel a apreciat că dispoziţia de menţinere a sechestrului instituit asupra autoturismelor folosite la săvârşirea faptelor, precum şi cu privire la suma de 17.200 lei, ridicată de acest inculpat, este legală, măsura asiguratorie fiind luată în vederea reparării pagubei produsă prin săvârşirea faptelor.

Întrucât la examinarea cauzei sub toate aspectele de fapt şi de drept, cum astfel a obligat art. 371 alin. (2) C. proc. pen. nu s-au desprins alte motive de nelegalitate ori netemeinicie care să justifice desfiinţarea soluţiei instanţei de fond, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., apelurile declarate de inculpaţii S.M.C., Ş.Ş., I.C.Ş. şi P.D., au fost respinse, ca nefondate.

Potrivit art. 381 C. proc. pen., în continuare, s-a dedus perioada de arest executată de inculpaţii Ş.Ş. şi P.D., de la 25 noiembrie 2009 la zi, menţinându-se starea de arest faţă de aceştia.

Potrivit art. 369 C. proc. pen. s-a luat act de retragerea apelurilor declarate de inculpaţii T.C.I. şi G.L.

Văzând şi art. 192 C. proc. pen.

Prin încheierea de şedinţă de la 7 aprilie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 6024/95/2009 a fost admisă cererea formulată de avocat N.C.

S-a dispus înlăturarea omisiunii vădite strecurată în dispozitivul Deciziei penale nr. 69 din 12 martie 2010, care va cuprinde şi dispoziţia „onorariul de avocat din oficiu, în sumă de câte 400 lei pentru fiecare dintre inculpaţii P.D. şi I.C.Ş., pentru asistenţa juridică, până la prezentarea apărătorilor aleşi, va fi plătit de către aceşti inculpaţi, alături de sumele de câte 100 lei, stabilite cu titlu de cheltuieli judiciare".

Împotriva acestei decizii a declarat, în termenul legal, recurs inculpatul S.M.C., fără a arăta în scris motivele de recurs.

La termenul de astăzi, în recurs, s-a prezentat recurentul inculpat S.M.C. personal şi asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat C.A., procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Apărătorul recurentului inculpat, în concluziile orale, în dezbateri a solicitat admiterea recursului, casarea celor două hotărâri judecătoreşti pronunţate în cauză, numai cu privire la greşita menţinere a măsurii asigurătorii a sechestrului dispusă asupra autoturismului proprietatea personală a inculpatului, iar în rejudecare, să se dispună ridicarea măsurii sechestrului asigurător dispusă asupra autoturismului sus-menţionat.

Concluziile reprezentantului M.P. asupra recursului declarat de inculpat, precum şi poziţia recurentului inculpat din ultimul cuvânt au fost consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii.

Examinând recursul declarat de recurentul inculpat S.M.C. împotriva deciziei instanţei de apel, în raport cu motivul invocat ce se va analiza prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 386⁹ pct. 17¹ C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul inculpatului este fondat pentru considerentele ce se vor arăta.

Din analiza cauzei rezultă că instanţa de apel în mod corect şi-a însuşit argumentele primei instanţe, iar la rândul său, în baza propriului examen, în mod judicios şi motivat a stabilit vinovăţia şi a inculpatului S.M.C. în săvârşirea infracţiunilor comise, aşa cum a fost schimbată încadrarea juridică, în raport cu situaţia de fapt reţinută.

Înalta Curte consideră că în cauză s-a dat eficienţă dispoziţiile art. 63 alin. (2) C. proc. pen. referitoare la aprecierea probelor, stabilindu-se că faptele inculpatului S.M.C., care împreună cu alţi infractori în cursul anilor 2008-2009 a constituit o grupare infracţională specializată în fraude informatice şi cu mijloace electronice de plată, confecţionând şi deţinând echipamente hardware şi software folosite la falsificarea instrumentelor de plată electronice (carduri bancare), a accesat, fără drept, sisteme informatice (bancomate), prin încălcarea măsurilor de securitate, în scopul obţinerii de date informatice (conturi de carduri şi parole de acces), a transferat neautorizat, prin aceste procedee, date din sisteme informatice, a deţinut programe informatice adaptate în scopul săvârşirii infracţiunilor enunţate mai sus şi a cauzat prejudicii patrimoniale, prin retrageri frauduloase a unor sume de bani. Activitatea infracţională s-a desfăşurat, atât în România, prin procurarea mijloacelor de sustragere a datelor din bancomate, cât şi în străinătate, unde a montat dispozitive de copiere a conturilor de carduri (guri de bancomat, feţe de bancomat) şi dispozitive de filmare a persoanelor care efectuau operaţiuni cu carduri, în vederea obţinerii parolelor de acces (PIN-uri), disimulate în detectoare de fum şi sisteme de acces de la intrarea la locaţiile, unde se aflau amplasate ATM-urile, în Germania şi Austria, ulterior folosind un aparat M., a clonat carduri bancare, pe care le-a pus în circulaţie, încredinţându-le celorlalţi membrii ai grupării, care le-au folosit la extragerea frauduloasă a unor sume de bani de la bancomatele din Piteşti, faptele fiind săvârşite în concurs real şi în mod continuat şi întrunesc conţinutul constitutiv al infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. (1), (2), (3), art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) şi art. 49 din Legea nr. 161/2003; art. 24 alin. (1), alin. (2), art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. şi art. 33 - 34 C. pen.

În situaţia de fapt stabilită de prima instanţă şi însuşită şi de instanţa de apel s-a reţinut, în esenţă, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul S.M.C., că acesta împreună cu inculpaţii G.L. şi Ş.Ş. s-au deplasat în Germania, la solicitarea unui alt făptuitor care opera în afara ţării şi care, din spusele lor, le-ar fi comandat aparatură pentru activităţi de skimming, respectiv copierea conturilor de carduri şi PIN-urile acestora utilizate de cetăţeni germani la bancomate de pe teritoriul acestei ţări. Inculpaţii S.M.C. şi G.L. împreună cu o fată, identificată ca fiind numita D., au plecat la data de 7 aprilie 2009, spre Germania, cu autoturismul marca S.V., iar inculpatul Ş.Ş., care avea asupra sa aparatură destinată activităţii de skimming, s-a deplasat cu o cursă A., tot cu destinaţia Germania, urmând să se întâlnească cu ceilalţi coinculpaţi în oraşul Hamburg, lucru care s-a şi întâmplat, cazându-se la locuinţa numitului M.M.C., unde au stabilit modalitatea de acţiune pe teritoriul german. După ce au rămas circa o zi în oraşul Hamburg, unde au studiat locurile unde se află amplasate bancomate, accesul la acestea şi felul aparaturii (tipul de bancomate), s-au deplasat în continuare în orăşele mai mici având ca obiectiv acelaşi fel de activităţi, după care au ajuns în oraşul Munchen, unse s-au cazat la un hotel, în două camere, plata fiind făcute de inculpatul S.M.C...În noaptea de 11/12 aprilie 2009, cei trei inculpaţi şi persoana de sex feminin, pe nume D., s-au întors în România, trecând prin oraşul Linz din Austria, unde au oprit şi au sustras, prin rupere, un sistem de acces, într-un loc unde se aflau amplasate bancomate, activitate efectuată de către inculpatul G.L., care a sustras efectiv componenta de la sistemul de acces, în timp ce inculpatul Ş.Ş. asigura paza. Inculpaţii au ajuns în ţară, la data de 12 aprilie 2009, iar în ziua următoare, respectiv în data de 13 aprilie 2009, inculpatul S.M.C. a fost sunat de către făptuitorul aflat în străinătate, care i-a transmis prin telefon un număr de 64 pin-uri de carduri pentru carduri false, ce urmau a fi folosite în România pentru retragerea frauduloasă a unor sume de bani. Astfel, inculpatul S.M.C. a sunat pe inculpaţii G.L. şi Ş.Ş., le-a spus că trebuie să scoată bani cu cardurile false, scop în care i-a luat de la domiciliile lor cu maşina şi s-au deplasat la un local de pe Calea Bucureşti, unde au discutat detaliile modului de acţiune, inculpatul S.M.C. i-a încredinţat inculpatului G.L. o listă cu pin-urile cardurilor, cheile şi autoturismul marca S.V., cei doi inculpaţi urmând să contacteze un alt grup format din inculpaţii P.D., I.C.Ş. şi T.C.I...După ce au acţionat la mai multe bancomate, inculpaţii au urcat în autoturism cu intenţia de a merge spre Bucureşti, însă au fost reţinuţi de organele de poliţie (echipe de flagrant şi filaj) care i-au monitorizat încă de la plecarea din Craiova, iar la percheziţia corporală şi auto au fost găsite un număr de 55 carduri falsificate, 60 euro, 8000 RON, iar în autoturism - echipament, respectiv ţinută vestimentară de camuflaj (şepci, geci, borsete), precum şi mai multe ustensile necesare falsificării cardurilor. Inculpatul S.M. a rămas în Craiova, dar a fost monitorizat continuu de echipe de filaj, care au constatat că, în jurul orelor 23,00, a părăsit locuinţa ducând în mai multe rânduri la autoturism aparatură de skimming şi de clonare a cardurilor (guri de bancomat, laptop şi un mare volum de materiale necesare confecţionării sau adaptării aparaturii electronice la activităţile infracţionale cu carduri false), fiind reţinut de organele de poliţie care au ridicat această aparatură.

Cu ocazia percheziţiilor corporale şi auto au fost ridicate mai multe corpuri delicte, iar, după orele 06,00, în baza autorizaţiilor emise de instanţă, s-au efectuat percheziţii domiciliare la domiciliile inculpaţilor, cât şi la alte locaţii unde aceştia locuiau, ridicându-se aparatură electronică (medii optice de stocarea datelor, componente electronice, cât şi carduri false şi sume de bani), corpurile delicte fiind supuse expertizării, în baza autorizaţiilor în sistem informatic obţinute de la instanţa de judecată.

Din analiza cauzei rezultă că în cursul urmăririi penale, prin ordonanţa de la data de 16 aprilie 2009 în Dosarul nr. 20D/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Gorj, aflată în vol. III, filele 268-269, procurorul, în baza art. 163 şi următoarele C. proc. pen. coroborat cu art. 59 din Legea nr. 161/2003 şi art. 118 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra următoarelor bunuri aparţinând inculpatului S.M.C.: autoturismul marca F.B., de culoare albastră, ce va fi sigilat şi depus în parcul auto al I.P.J. Dolj; suma de 1000 RON, care se depune la casieria D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, urmând a se proceda în conformitate cu dispoziţiile art. 110, art. 163 şi art. 165 alin. (2) C. pen.

În considerentele ordonanţei menţionate, procurorul a constatat că la datele de 13 şi 14 aprilie 2009, a fost începută urmărirea penală şi s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii S.C.M., Ş.Ş., G.L., I.C.Ş., P.D. şi T.C.I., pentru infracţiunile menţionate, constând în aceea că sus-numiţii, împreună cu alte persoane, în cursul anilor 2008-2009, au constituit ori aderat la o grupare infracţională specializată în fraude informatice şi cu mijloace electronice de plată, confecţionând şi deţinând echipamente hardware şi software folosite la falsificarea instrumentelor de plată electronice (carduri bancare), precum şi echipamente adaptate în scopul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 42 - 45 din Legea nr. 161/2003 (guri de bancomat, circuite electronice, cabluri de date, dispozitive pentru vopsire, lipire, telefoane cu cameră foto); au accesat fără drept sisteme informatice (bancomate) prin încălcarea măsurilor de securitate, în scopul obţinerii de date informatice (conturi de carduri şi parole de acces); au transferat neautorizat prin aceste procedee, date din sisteme informatice; au deţinut programe informatice adaptate în scopul săvârşirii infracţiunilor enunţate mai sus şi au cauzat prejudicii patrimoniale, prin retragerea frauduloasă a unor sume de bani.

Activitatea infracţională s-a desfăşurat, atât în România prin procurarea mijloacelor de sustragere a datelor din bancomat, cât şi în străinătate, unde au montat dispozitive de copiere a conturilor de carduri (guri şi feţe de bancomat) şi dispozitive de filmare a persoanelor care efectuau operaţiuni cu carduri, în vederea obţinerii parolelor de acces (pin-uri), disimulate în detectoare de fum şi sisteme de acces de la intrarea la locaţiile unde se aflau amplasate ATM-urile: în Germania, Austria etc. Ulterior, cu aparatură M., au clonat carduri bancare pe care le-au pus în circulaţie, încredinţându-le celorlalţi membri ai grupului, care le-au folosit la extragerea frauduloasă a unor sume de bani de la bancomatele din Slatina şi Piteşti, faptele fiind săvârşite în concurs real şi în mod continuat.

La data de 13 aprilie 2009, inculpatul S.M.C. a pus la dispoziţia inculpaţilor G.L., Ş.Ş., I.C.Ş., P.D. şi T.C.I., autoturismul S. cu numere de înmatriculare în Italia, precum şi codurile pin de la un număr de 49 carduri falsificate, deţinute de cei cinci, carduri cu care au extras diferite sume de bani de la bancomate din oraşele Slatina şi Piteşti, fiind prinşi în flagrant de organele de urmărire penală şi, în timp ce încercau să fugă de la locul faptei, au avariat un autoturism al organelor de poliţie.

Prin referatul din data de 14 aprilie 2009 s-a solicitat instanţei, efectuarea unor percheziţii domiciliare la domiciliile sau alte locaţii ale inculpaţilor, dispusă prin încheierea Tribunalului Gorj nr. 15 din 14 aprilie 2009 (Dosar nr. 15/P/2009 - autorizaţiile nr. 45, 46, 50, 51, 52, 53 din 14 aprilie 2009).

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare, corporale şi auto au fost identificate şi ridicate mai multe bunuri şi înscrisuri, printre care autoturismele F.B., de culoare albastră, şi S., înmatriculat în Italia, cât şi suma totală de 25.883 RON şi 60 euro.

După analizarea dosarului cauzei, văzând şi dispoziţiile legale cu privire la măsurile asiguratorii, s-a constatat că este necesară indisponibilizarea acestor bunuri, până la soluţionarea cauzei.

Astfel, prin art. 59 din Legea nr. 161/2003, se prevede în mod obligatoriu luarea măsurilor asiguratorii prevăzute de art. 118 C. pen., pentru a garanta ducerea la îndeplinire a confiscării speciale.

Pentru executarea măsurii sechestrului asigurator asupra bunurilor, se delegă lucrătorii de poliţie: subcomisar C.D. şi subinspector D.L., din cadrul S.C.C.O. Gorj, care vor proceda la instituirea sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor - rezultate ale infracţiunii.

Sumele de bani ridicate de la inculpaţi, aşa cum au fost consemnate în procesele-verbale de efectuare a percheziţiilor domiciliare, corporale şi auto din 14 aprilie 2009, se vor depune la casieria D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, urmând a se proceda în conformitate cu dispoziţiile art. 110, art. 163, art. 165 alin. (2) C. pen.

Prin sentinţa pronunţată de prima instanţă s-a luat act că partea vătămată B.C.R. nu se constituie, dispunându-se confiscarea de la inculpatul P.D. suma de 5648 lei, de la inculpatul Ş.Ş. suma de 2069 lei, de la inculpatul G.L. suma de 85 lei, de la inculpatul I.C.Ş. suma de 31 lei, precum şi suporturilor optice tip CD/DVD, carduri de memorie, cititor carduri, dispozitiv electronic gură de bancomat, fante de bancomat, telefoane mobile şi cartele telefonice, carduri bancare folosite de inculpaţi în activitatea infracţională, bunuri ce se află la camera de corpuri delicte, fiind menţinută măsura asiguratorie a sechestrului cu privire la autoturismele F.B. şi S., ce au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor, sigilate şi depuse în parcul auto al I.P.J. Dolj, precum şi cu privire la suma de 17.200 lei ridicată de la I.C.Ş.

În considerentele sentinţei, prima instanţă nu a motivat menţinerea măsurii asiguratorie cu privire la autoturismele menţionate, ci doar a precizat că acestea au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor.

În considerentele deciziei pronunţate, instanţa de apel a analizat numai critica de nelegalitate invocată de apelantul inculpat I.C. cu privire la greşita aplicare a dispoziţiilor art. 163 C. proc. pen.

În conţinutul dispoziţiilor art. 163 alin. (1) C. proc. pen. referitoare la măsurile asigurătorii, legiuitorul a prevăzut că „Măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanţa de judecată şi constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile şi imobile, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii".

Prevederile art. 118 alin. (1) C. pen. privind confiscarea specială stipulează că „Sunt supuse confiscării speciale: a) bunurile produce prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală; b) bunurile care au fost folosite, în orice mod, la săvârşirea unei infracţiuni, dacă sunt ale infractorului sau dacă, aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor. Această măsură nu poate fi dispusă în cazul infracţiunilor săvârşite prin presă; c) bunurile produse, modificate sau adaptate în scopul săvârşirii unei infracţiuni, dacă au fost utilizate la comiterea acesteia şi dacă sunt ale infractorului. Când bunurile aparţin altei persoane confiscarea se dispune dacă producerea, modificarea sau adaptarea a fost efectuată de proprietar ori de infractor cu ştiinţa proprietarului; d) bunurile care au fost date pentru a determina săvârşirea unei fapte sau pentru a răsplăti pe făptuitor; e) bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia; f) bunurile a căror deţinere este interzisă de lege".

Înalta Curte, verificând critica formulată de recurentul inculpat S.M.C. cu privire la greşita menţinere a măsurii asigurătorii a sechestrului dispusă asupra autoturismului marca F.B. de culoare albastră, precum şi la nerestituirea sumei de bani ce i-a fost reţinută, în contextul concret al cauzei, precum şi de conţinutul dispoziţiilor legale mai sus arătate, constată că aceasta este fondată, având în vedere că în cauză, pe de-o parte, partea vătămată B.C.R. nu s-a constituit parte civilă în cauză, iar pe de altă parte măsura de siguranţă a confiscării speciale a autoturismului sau a vreunei sume de bani nu a fost dispusă faţă de inculpatul S.M.C.

Aşadar, Înalta Curte consideră că, în cauză, în mod greşit a fost menţinută măsura asiguratorie a sechestrului dispusă asupra autoturismului marca F.B. de culoare albastră, sigilat şi depus în parcul auto al I.P.J. Dolj în vederea confiscării, aparţinând inculpatului S.M.C., atâta timp cât partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, iar faţă de inculpatul S.M.C. nu a fost dispusă măsura de siguranţă a confiscării speciale nici a autoturismului şi nici a vreunei sume de bani.

Astfel, condiţiile prevăzute de instituire a măsurilor asigurătorii prevăzute de art. 163 alin. (1) C. proc. pen., ce prevăd că acestea se iau în vederea confiscării speciale sau asigurării reparării pagubei produse prin infracţiune ori pentru garantarea executării amenzii pedepsei au fost corect aplicate numai la luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra autoturismului mai sus arătat, precum şi a sumei de 1000 RON, în cursul urmăririi penale, întrucât au fost dispuse în vederea confiscării, potrivit ordonanţei procurorului.

Or, în cursul judecăţii, atât prima instanţă, cât şi instanţa de apel, în limitele efectului devolutiv al apelului exercitat de către inculpatul S.M.C., în condiţiile art. 371 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., nu a aplicat măsura confiscării speciale asupra autoturismului ce aparţinea inculpatului S.M.C. şi respectiv nici nu a verificat condiţiile confiscării speciale, care, de altfel nici nu se impunea, întrucât, aşa cum a rezultat din situaţia de fapt stabilită de instanţe, autoturismul a fost folosit pentru transportul inculpaţilor, atât în străinătate, cât şi în ţară, acesta neservind la realizarea laturii obiective a vreuneia din infracţiunile comise de inculpat şi nici nu s-a dovedit că ar fi fost fabricat, pregătit ori adaptat în scopul realizării laturii obiective a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului şi anume care vizau mijloace electronice de plată, confecţionarea şi deţinerea de echipamente hardware şi software folosite la falsificarea instrumentelor de plată electronice, accesare fără drept de sisteme informatice, prin încălcarea măsurilor de securitate, în scopul obţinerii de date informatice, transfer neautorizat prin aceste procedee, de date din sisteme informatice, deţinere de programe informatice adaptate în scopul săvârşirii infracţiunilor menţionate, aşa încât menţinerea măsurii sechestrului asupra autoturismului nu era justificată, fiind făcută o greşită aplicare a legii şi în consecinţă este incident cazul de casare prevăzut de art. 385⁹pct. 17¹ C. proc. pen.

Totodată, Înalta Curte constată că, deşi, prin ordonanţa dată de procuror s-a dispus şi indisponibilizarea, în vederea confiscării a sumei de 1000 RON aparţinând inculpatului S.M.C., sumă ce a fost depusă la Casieria D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, în cauză, instanţele nedispunând măsura confiscării speciale a sumei menţionate ce aparţinea inculpatului S.M.C., au omis să se pronunţe asupra restituirii sumei arătate, în condiţiile art. 169 C. proc. pen.

Astfel, măsura indisponibilizării luată corect iniţial, în temeiul art. 163 C. proc. pen., nu mai avea nicio justificare în condiţiile nedispunerii măsurii confiscării speciale, ceea ce avea drept consecinţă restituirea sumei arătate, aşa încât şi sub acest aspect a fost făcută o greşită aplicare a legii, fiind incident acelaşi caz de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17¹ C. proc. pen.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385¹⁵pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursul declarat de recurentul inculpat S.M.C. împotriva Deciziei penale nr. 69 din 12 martie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Se va casa Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 301 din 25 noiembrie 2009 a Tribunalului Gorj, secţia penală, numai cu privire la greşita menţinere a măsurii asigurătorii a sechestrului dispusă asupra autoturismului marca F.B. de culoare albastră, sigilat şi depus în parcul auto al I.P.J. Dolj, în vederea confiscării şi la nerestituirea sumei de 1.000 RON depusă la Casieria D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală.

Se va înlătura măsura sechestrului asigurător dispusă asupra autoturismului sus-menţionat.

Se va dispune restituirea autoturismului marca F.B. de culoare albastră, şi a sumei de 1000 RON, către inculpatul S.M.C.

Se vor menţine celelalte dispoziţii, fiind date cu respectarea legii.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul M.J.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de recurentul inculpat S.M.C. împotriva Deciziei penale nr. 69 din 12 martie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Casează Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 301 din 25 noiembrie 2009 a Tribunalului Gorj, secţia penală, numai cu privire la greşita menţinere a măsurii asigurătorii a sechestrului dispusă asupra autoturismului marca F.B. de culoare albastră, sigilat şi depus în parcul auto al I.P.J. Dolj, în vederea confiscării şi la nerestituirea sumei de 1.000 RON depusă la Casieria D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală.

Înlătura măsura sechestrului asigurător dispusă asupra autoturismului sus-menţionat.

Dispune restituirea autoturismului marca F.B. de culoare albastră, şi a sumei de 1000 RON, către inculpatul S.M.C.

Menţine celelalte dispoziţii.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul M.J.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 27 mai 2010.

← ICCJ. Decizia nr. 2041/2010. Penal		ICCJ. Decizia nr. 4294/2010. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 2094/2010. Penal. Infracţiuni privind comerţul electronic (Legea nr. 365/2002). Recurs

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2094/2010. Penal. Infracţiuni privind comerţul electronic (Legea nr. 365/2002). Recurs