ICCJ. Decizia nr. 2357/2010. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2357/2010
Dosar nr. 5072/1/2010
Şedinţa publică din 15 iunie 2010
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Judecătoria Buftea, secţia penală, prin sentinţa penală nr. 124 din 10 aprilie 2009 i-a condamnat printre alţii pe inculpaţii:
- D.D., la 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (2)1 lit. a) şi b) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c) şi art. 75 alin. (2) C. pen. şi
- M.M., la 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 211 alin. (2) şi alin. (2)1 lit. a) şi b) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), art. 74 alin. (1) lit. c), art. 75 alin. (2) şi art. 80 C. pen. şi 2 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 271 alin. (4) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen., art. 75 alin. (2) C. pen. şi art. 80 C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele au fost contopite şi s-a dispus ca inculpatul M.M. să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare.
Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia nr. 208/A din 31 martie 2010, a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpaţi.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, având de soluţionat recursurile declarate de inculpaţi, prin încheierea de şedinţă din 26 mai 2010, din oficiu în temeiul art. 3002 rap. la art. 160b C. proc. pen. a verificat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării şi a menţinut-o.
A amânat cauza pentru ca inculpaţii să-şi angajeze apărători.
Împotriva încheierii au declarat recurs inculpaţii D.D. şi M.M. fără ca să-şi motiveze recursurile.
Înalta Curte constată că recursurile sunt inadmisibile.
Potrivit art. 141 alin. (1) C. proc. pen. încheierea dată în primă instanţă şi în apel prin care se dispune luarea unei măsuri preventive, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive precum şi împotriva încheierii prin care se dispune menţinerea arestării preventive, poate fi atacată separat cu recurs de procuror sau inculpat în termen de 24 de ore de la pronunţare pentru cei prezenţi şi de la comunicate pentru cei lipsă.
Din dispoziţiile de mai sus rezultă că legiuitorul nu a prevăzut calea de atac a recursului, împotriva încheierilor pronunţate de instanţele de recurs, prin care este luată, revocată, înlocuită sau menţinută măsura preventivă.
Având în vedere şi dispoziţiile art. 3851 alin. (2) C. proc. pen., potrivit căruia încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinţa sau Decizia recurată, cu excepţia cazului când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs, rezultă că legiuitorul nu a prevăzut recursul împotriva încheierii de natura celei din speţă, astfel că în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., recursurile urmează a fi respinse ca inadmisibile.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de inculpaţii D.D. şi M.M. împotriva încheierii din 26 mai 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. 2356.01/94/2008 (1074/2010).
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 15 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2338/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2299/2010. Penal → |
|---|
