ICCJ. Decizia nr. 2416/2010. Penal. Infracţiuni privind comerţul electronic (Legea nr. 365/2002). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2416/2010
Dosar nr. 51003/3/2009
Şedinţa publică din 18 iunie 2010
Asupra recursului penal de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 122 din 17 februarie 2010 a Tribunalului Bucureşti au fost condamnaţi inculpaţii:
- C.G. (fiul lui D.) la 2 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002; 7 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003; la 2 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002; la 7 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003;
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, sporită cu 1 an, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 8 ani închisoare. S-a menţinut arestarea preventivă şi s-a computat din pedeapsă arestul preventiv de la 10 octombrie 2009 la zi.
Conform art. 117 C. pen. s-a dispus expulzarea inculpatului după executarea pedepsei.
- B.K. (fiul lui D.) la 2 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 25 din Legea 365/2002; 7 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003; la 2 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002; la 7 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, sporită cu 1 an, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 8 ani închisoare. S-a menţinut arestarea preventivă şi s-a computat din pedeapsă arestul preventiv de la 10 octombrie 2009 la zi.
Conform art. 117 C. pen. s-a dispus expulzarea inculpatului după executarea pedepsei.
În baza art. 118 lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpaţi o rolă scotch dublu adeziv, briceag cu lamă de 6 cm., voltmetru, rolă fludor, 4 tuburi de lipici, card uşă de acces în hotel, bucată plastic perforat ce imită un difuzor, cablu de calculator, 2 markere, dispozitiv dreptunghiular de culoare gri, 3 carduri emise de R.B., card emis pe numele N., 13 cărţi de vizită, dispozitiv electronic de formă pătrată, laptop marca H., laptop marca A., memory-stick marca T. - capacitate 2 GB, aparat prevăzut cu cablu de conectare având inscripţia multicard-reader, bandă adezivă, card emis de B.R.D., card emis de R.B. cu o faţă de culoare neagră, card V.E. emis de D.S.K.B., 4 CD-uri cu înscrisuri în limba bulgară, dispozitiv electronic de culoare gri cu acumulator, telefon fără carcasă ce prezintă un orificiu, dispozitiv instalat în zona fantei de introducere a cardurilor la ATM-uri R., ridicate de la inculpaţi.
Conform art. 169 C. proc. pen. s-a dispus restituirea către inculpaţi a autoturismelor mărcile B. şi A. şi a sumelor de bani pentru care nu s-a dispus confiscarea.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut că inculpaţii, cetăţeni bulgari, au intrat în România la 4 octombrie 2009 având asupra lor dispozitive de citire a cardurilor bancare în vederea clonării acestora, achiziţionate în Bulgaria cu suma de 1.000 euro.
La data de 7 octombrie 2009, cei doi inculpaţi au montat dispozitivele de citire a cardurilor la un bancomat B.P. Inculpaţii au rămas în apropierea acestuia supraveghind zona. Angajaţii băncii au sesizat însă imediat prezenţa dispozitivelor de citire pe care le-au demontat.
La data de 8 octombrie 2009, inculpaţii s-au deplasat pe C.V. la un bancomat aparţinând R.B., unde în jurul orei 18,00 au montat cititorul de carduri în fanta de introducere.
La 9 octombrie 2009 cei doi au revenit la bancomat, au supravegheat zona şi au montat şi sursa de energie a cititorului de carduri. Inculpaţii s-au plimbat apoi prin oraş până în jurul orei 19,00 când s-au întors la bancomat pentru a ridica dispozitivul de citire a cardurilor, moment în care au fost imobilizaţi de lucrătorii de poliţie.
S-a efectuat percheziţia camerei de hotel în care au fost cazaţi de unde s-au ridicat obiecte şi dispozitive de citit carduri.
Instanţa fondului reţine că inculpaţii au recunoscut faptele săvârşite în modalitatea în care au fost expuse.
Declaraţiile lor se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
Astfel, din constatările tehnico-ştiinţifice din 19 noiembrie 2009 şi din 14 decembrie 2009, efectuate în cauză rezultă că dispozitivele deţinute şi montate de inculpaţi la cele două bancomate sunt realizate artizanal şi destinate achiziţionării datelor memorate pe banda magnetică a cardurilor. Acestea sunt confecţionate prin prelucrare mecanică a unor bucăţi din material plastic vopsit în culoare gri, având în partea centrală o fantă dreptunghiulară, imitând din punct de vedere ornamental şi funcţional o fantă de bancomat pentru manevrarea cardului bancar. În interiorul dispozitivului este încastrat un cap magnetic cu o pistă pentru citirea cardurilor.
Cu ocazia citirii datelor conţinute pe banda magnetică a cardurilor ridicate de la inculpaţi s-a stabilit că un card de culoare verde inscripţionat S.G. pe numele J.J. găsit asupra inculpatului C.G. este contrafăcut.
Instanţa fondului a reţinut că faptele inculpatului B.K. care la data de 7 octombrie 2009 şi 9 octombrie 2009 a montat dispozitive artizanale de citire a cardurilor la două bancomate ale B.P. şi R.B., constituie 2 infracţiuni prev. de art. 25 din Legea 365/2002 cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. S-a motivat că bancomatul constituie un sistem informatic, datele receptate şi prelucrate fiind protejate prin sisteme de securitate încorporate în dispozitivul de citire a cardurilor.
Încercarea de a obţine date din acest sistem prin utilizarea unui dispozitiv artizanal anume destinat să încalce măsurile de securitate ale sistemului informatic atacat constituie elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003. Prin urmare, instanţa fondului a reţinut că inculpatul B.K. a comis 2 infracţiuni prevăzute de art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003.
Pentru aceleaşi considerente s-au reţinut în sarcina inculpatului C.G., care a comis aceleaşi fapte ca şi coinculpatul B.K., aceleaşi infracţiuni.
La individualizarea pedepselor, instanţa fondului a motivat că au fost avute în vedere modalităţile şi împrejurările concrete de comitere a faptelor, pregătirea minuţioasă, investiţiile făcute de inculpaţi pentru procurarea dispozitivelor artizanale, ceea ce dovedeşte că inculpaţii aveau în vedere o activitate infracţională de durată.
Prin Decizia penală nr. 83 din 14 aprilie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti s-au admis recursurile inculpaţilor C.G. şi B.K. împotriva sentinţei penale nr. 122/2010 a Tribunalului Bucureşti care a fost în parte desfiinţată şi în baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică din infracţiunile prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002 şi art. 42 alin. (1), (2), (3) din legea 161/2003, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. în art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) pentru ambii inculpaţi.
În baza art. 25 din Legea 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) ambii inculpaţi au fost condamnaţi la câte 2 ani închisoare cu aplic. art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 117 C. pen. s-a dispus expulzarea inculpaţilor de pe teritoriul României după executarea pedepselor.
Împotriva deciziei au declarat recursuri inculpaţii, care nu au fost motivate în termenul prevăzut de art. 38510 C. proc. pen.
În concluziile orale din şedinţa publică din 18 iunie 2010, ambii inculpaţi au invocat cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., motiv de casare care se examinează şi din oficiu de către instanţă potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen.
Recursurile inculpaţilor nu sunt fondate.
Instanţa fondului şi apelului au reţinut o situaţie de fapt corespunzătoare probelor administrate. Încadrarea juridică dată faptelor de instanţa apelului nici nu poate fi luată în discuţie, întrucât a influenţat în mod pozitiv situaţia inculpaţilor.
Referitor la pedeapsă, Curtea observă că aceasta este în acord cu criteriile de individualizare prevăzute la art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Sancţiunile sunt situate în limitele prevăzute de legea specială. Nu există nici un motiv pentru reţinerea în favoarea inculpaţilor de circumstanţe atenuante şi pentru reducerea pedepselor sub limita minimă prevăzută de lege.
Instanţa fondului a reţinut corect că inculpaţii prezintă un pericol grav pentru societate prin modul în care au conceput comiterea infracţiunii, pregătindu-se să comită fapte penale în ţară străină.
Din practica Curţii rezultă că infracţiuni de genul celor comise de inculpaţi sunt tot mai frecvente pe teritoriul României, ceea ce impune măsuri de prevenire în sensul art. 52 C. pen.
Aşa fiind, pedepsele aplicate inculpaţilor nu sunt prea severe în raport de prevederile legii.
Prin urmare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. recursurile inculpaţilor vor fi respinse ca nefondate, cu obligarea lor la cheltuieli judiciare către stat.
Se va computa prevenţia din durata pedepselor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii C.G. şi B.K. împotriva Deciziei penale nr. 83 din 14 aprilie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor, durata arestării preventive de la 10 octombrie 2009, la 18 iunie 2010.
Obligă recurenţi inculpaţi la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul interpretului de limbă bulgară se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2295/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 999/2010. Penal → |
|---|
