ICCJ. Decizia nr. 2958/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2958/2010
Dosar nr. 2589/121/2009
Şedinţa publică din 1 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 154 din data de 16 aprilie 2010 pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia penală, s-au dispus următoarele:
A condamnat pe inculpatul G.A., născut în Galaţi, jud. Galaţi, cu domiciliul în Galaţi, str. N., jud. Galaţi, cetăţenie română, studii gimnaziale, fără ocupaţie, cu antecedente penale, în prezent deţinut la Penitenciarul de Minori şi Tineri T., la o pedeapsă principală de 8 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza. II şi b) C. pen. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale pentru comiterea tentativei la omor calificat prev. de art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) - 175 alin. (1) lit. i) C. pen.
În baza art. 83 C. pen. a dispus revocarea beneficiului suspendării condiţionate pentru pedeapsa rezultantă de 1 an şi 2 luni închisoare aplicată inculpatului G.A. prin Sentinţa penală nr. 903/2007 a Judecătoriei Galaţi (definitivă la 09 iunie 2008) şi a dispus executarea acestei pedepse alături de cea aplicată prin prezenta, în total inculpatul urmând să execute o pedeapsă principală de 9 ani şi 2 luni închisoare plus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.
Conform art. 71 C. pen. a aplicat inculpatului G.A. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen.
A menţinut starea de arest a inculpatului G.A. iar conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a dedus din pedeapsa principală aplicată durata executată de la 23 august 2009 la zi, respectiv 16 aprilie 2010.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) în referire la art. 10 lit. h) C. proc. pen., a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului T.A.I., fiul lui G. şi I., născut în Galaţi, jud. Galaţi, cetăţean român, studii 10 clase, fără ocupaţie, cu domiciliul în Galaţi, str. L., jud. Galaţi, în prezent deţinut la Penitenciarul G., pentru comiterea infracţiunii de lovire prev. de art. 180 alin. (1) C. pen. prin retragerea plângerii prealabile de către partea vătămată B.A.A.
Conform art. 14 C. proc. pen. în referire la art. 998 C. civ. a obligat pe inculpatul G.A. la plata sumei de 20.000 RON cu titlu de daune morale către partea civilă B.A.A. şi suma de 3220,87 RON cu titlu de cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul Judeţean Galaţi.
A respins, ca nefondate celelalte pretenţii civile solicitate în cauză.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul G.A. după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Conform art. 189 şi 191 C. proc. pen., a obligat pe inculpatul G.A. la plata sumei de 600 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu a fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Galaţi.
În baza art. 192 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., a obligat pe partea vătămată B.A. la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanţă a reţinut următoarele:
Fapta inculpatului G.A. care, la data de 15 noiembrie 2008, în loc public, a aplicat lovituri puternice cu o bâtă în zona capului părţii vătămate B.A., cauzându-i grave leziuni traumatice şi punându-i în primejdie viaţa, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) - 175 alin. (1) lit. i) C. pen.
Împotriva sentinţei au declarat apel inculpatul G.A.
În motivele de apel, sentinţa a fost criticată sub următoarele aspecte:
Nemulţumirea faţă de sentinţa apelată se referă la pedeapsa care a fost aplicată şi care este prea mare. Inculpatul că nu a făcut altceva decât să răspundă unei rugăminţi a altui inculpat - T.A.I. - de a aplica o corecţie părţii vătămate. Partea vătămată s-a împăcat şi şi-a retras plângerea faţă de inculpatul T.A.I. şi a rămas în proces doar inculpatul G.A.
Apreciază că faţă de condiţiile concrete în care a fost săvârşită fapta, puteau fi reţinute circumstanţe atenuante judecătoreşti în favoarea inculpatului, astfel cum s-a solicitat în faţa instanţei de fond şi solicită ca, în urma admiterii apelului, să se reţină în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante judecătoreşti, cu consecinţa prevăzută de lege, respectiv coborârea pedepsei sub minimul special, cu menţinerea revocării pedepsei, cu onorariul din fondurile Ministerului Justiţiei.
Prin Decizia penală nr. 35/A din 17 iunie 2010 Curtea de Apel Galaţi, secţia minori şi de familie, a dispus următoarele:
S-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul G.A. (născut în Galaţi, cu domiciliul în Galaţi, str. N., jud. Galaţi, în prezent deţinut în Penitenciarul de Minori şi Tineri T.) împotriva Sentinţei penale nr. 154 din 16 aprilie 2010 a Tribunalului Galaţi.
În baza disp. art. 383 alin. (11) şi art. 350 C. proc. pen. a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului G.A.
În baza disp. art. 383 alin. (2) C. proc. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 23 august 2009 la zi, respectiv 17 iunie 2010.
În baza disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat pe inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat în apel.
Suma de 200 RON reprezentând onorariul avocatului din oficiu în apel pentru inculpat a fost avansată către Baroul Galaţi din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a dispune în acest sens, instanţa de apel a constata că prima instanţă reţinuse în mod corect situaţia de fapt, încadrarea juridică a faptei şi vinovăţia inculpatului pe baza unei analize complete a materialului probator.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, s-a reţinut că, în ziua de 15 noiembrie 2008, în loc public, inculpatul a aplicat o lovitură puternică cu o bâtă în zona capului părţii vătămate B.A.A., cauzându-i leziuni traumatice care i-au pus în primejdie viaţa.
Fapta astfel comisă întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.
S-a constatat că vinovăţia inculpatului sub forma intenţiei a fost corect reţinută de către instanţa de fond.
Împrejurarea că inculpatul G.A. nu a făcut altceva decât să răspundă unei rugăminţi a coinculpatului T.A.I. - de a aplica o corecţie părţii vătămate - nu este de natură să minimalizeze răspunderea penală a acestuia.
Reţinerea dispoziţiilor art. 74 C. pen. nu reprezintă o obligativitate pentru instanţa de judecată. Aplicarea circumstanţelor atenuante se realizează prin raportare la celelalte criterii de individualizare a răspunderii penale prevăzută la art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Având în vedere gravitatea infracţiunii comisă de inculpat, modalităţile şi împrejurările săvârşirii - aşa cum au fost arătate mai sus -, urmarea produsă şi atingerea adusă relaţiilor sociale ce apără viaţa persoanei, precum şi faţă de împrejurarea că inculpatul nu se afla la primul impact cu legea penală, s-a sustras de la urmărirea penală, s-a apreciat că pedeapsa de 8 ani închisoare este legală şi temeinică, neimpunându-se reducerea acesteia.
Împrejurarea că inculpatul G.A. a recunoscut fapta comisă nu impune reţinerea în favoarea sa a circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 lit. c) C. pen., întrucât acest aspect intră în contradicţie cu criteriile concrete de individualizare a răspunderii penale, arătate mai sus.
Împotriva deciziei penale pronunţate de instanţa de apel, a formulat recurs inculpatul G.A., criticând soluţia instanţei de apel, ca fiind nelegală şi netemeinică, invocând în acest sens cazul de casare prev. de art. 38515 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., în sensul că, deşi a recunoscut săvârşirea faptei, nu i-au fost aplicate circumstanţe atenuante.
Examinând legalitatea şi temeinicia soluţia instanţei de apel, din punct de vedere al motivelor de recurs invocate, Înalta Curte constată critica ca fiind nefondată, urmând a respinge recursul formulat ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanţa de apel în mod corect nu a reţinut circumstanţe atenuante în favoarea recurentului şi acestea nu se impun a fi acordate prin prisma motivului de recurs, deoarece recurentul nu este un infractor primar, scopul pedepsei poate fi atins numai prin executarea acesteia în cuantumul aplicat, au fost avute în vedere la aplicarea pedepsei dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), privind individualizarea pedepsei; mai mult chiar, recurentul s-a sustras o perioadă de la urmărirea penală.
Faţă de toate aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat recursul formulat de inculpatul G.A., va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reţinerii şi arestării preventive de la 23 august 2009 la zi şi va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor de judecată către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.A. împotriva Deciziei penale nr. 35/A din 17 iunie 2010 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de minori şi familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 23 august 2009 la 1 septembrie 2010.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 624/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 629/2010. Penal → |
|---|
