ICCJ. Decizia nr. 4221/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4221/2010
Dosar nr. 5622/99/2009
Şedinţa publică din 25 noiembrie 2010
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 116 din 26 februarie 2010 Tribunalul laşi a hotărât următoarele:
1. Condamnă pe inculpatul B.G., fiul lui V. şi E., pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- „viol", prev. şi ped. de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b)1, alin. (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa principală de 20 (douăzeci) ani închisoare şi la pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 10 ani, precum şi a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen.;
- „incest", prev. şi ped. de art. 203 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 33 lit. b) C. pen., la pedeapsa principală de 7 (şapte) ani închisoare şi la pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 5 ani, precum şi a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen.;
- „rele tratamente aplicate minorului", prev. şi ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.I.L.), la pedeapsa principală de 15 (cincisprezece) ani închisoare şi la pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 10 ani, precum şi a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen.;
- „rele tratamente aplicate minorului", prev. şi ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.C.) la pedeapsa principală de 15 (cincisprezece) ani închisoare şi la pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 10 ani, precum şi a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen.;
- „rele tratamente aplicate minorului", prev. şi ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.G.) la pedeapsa principală de 15 (cincisprezece) ani închisoare şi la pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 10 ani, precum şi a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen.;
- „rele tratamente aplicate minorului", prev. şi ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.P.V.) la pedeapsa principală de 15 (cincisprezece) ani închisoare şi la pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 10 ani, precum şi a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen.;
- „rele tratamente aplicate minorului", prev. şi ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.A.M.) la pedeapsa principală de 15 (cincisprezece) ani închisoare şi la pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 10 ani, precum şi a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen.;
- „rele tratamente aplicate minorului", prev. şi ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.M.G.) la pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 2 ani;
- „rele tratamente aplicate minorului", prev. şi ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.l.A.) la pedeapsa principală de 6 (şase) ani închisoare şi la pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 5 ani, precum şi a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen.;
- „rele tratamente aplicate minorului", prev. şi ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.M.N.) la pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 2 ani.
În baza art. 33 lit. a), b) C. pen. rap. la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, de 20 (douăzeci) ani închisoare, pe care o sporeşte cu 5 (cinci) ani închisoare, pedeapsa finală de executat fiind de 25 (douăzeci şi cinci) ani închisoare.
În baza art. 35 alin. (2), (3) C. pen. aplică inculpatului, alături de pedeapsa principală a închisorii, şi pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 10 ani, precum şi a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen.
Pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive, de la 02 noiembrie 2009 la zi.
2. Condamnă pe inculpata B.A., fiica lui M. şi E., pentru săvârşirea infracţiunilor de:
- „rele tratamente aplicate minorului", prev. şi ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.I.L.), la pedeapsa principală de 12 (doisprezece) ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 5 ani;
- „rele tratamente aplicate minorului", prev. şi ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.C.) la pedeapsa principală de 12 (doisprezece) ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 5 ani;
- „rele tratamente aplicate minorului", prev. şi ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.G.) la pedeapsa principală de 12 (doisprezece) ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 5 ani;
- „rele tratamente aplicate minorului", prev. şi ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.P.V.) la pedeapsa principală de 12 (doisprezece) ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 5 ani;
- „rele tratamente aplicate minorului", prev. şi ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.A.M.) la pedeapsa principală de 12 (doisprezece) ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 5 ani;
- „rele tratamente aplicate minorului", prev. şi ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.M.G.) la pedeapsa principală de 4 (patru) ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 2 ani;
- „rele tratamente aplicate minorului", prev. şi ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.l.A.) la pedeapsa principală de 6 (şase) ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 5 ani;
- „rele tratamente aplicate minorului", prev. şi ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.M.N.) la pedeapsa principală de 4 (patru) ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 2 ani.
În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa principală cea mai grea, de 12 (doisprezece) ani închisoare.
În baza art. 35 alin. (3) C. pen. s-a aplicat inculpatei, alături de pedeapsa principală a închisorii, şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 5 ani.
Pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen.
În baza art. 14, art. 17, art. 346, art. 348 C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat să despăgubească părţile civile minore după cum urmează:
- B.I.L., domiciliată în satul Kogălniceni, com. Al. I. Cuza, jud. laşi, cu câte 15000 lei fiecare;
- B.C., domiciliat în satul Kogălniceni, com. Al. I. Cuza, jud. laşi, cu câte 12000 lei fiecare;
- B.G., domiciliat în satul Kogălniceni, com. Al. I. Cuza, jud. laşi, cu câte 12000 lei fiecare;
- B.P.V., domiciliată în satul Kogălniceni, com. Al. I. Cuza, jud. laşi, cu câte 12000 lei fiecare;
- B.A.M., domiciliată în satul Kogălniceni, com. Al. I. Cuza, jud. laşi, cu câte 12000 lei fiecare;
- B.M.G., domiciliat în satul Kogălniceni, com. Al. I. Cuza, jud. laşi, cu câte 10000 lei fiecare;
- B.I.A., domiciliat în satul Kogălniceni, com. Al. I. Cuza, jud. laşi, cu câte 10000 lei fiecare;
- B.M.N., domiciliată în satul Kogălniceni, com. Al. I. Cuza, jud. laşi, cu câte 10000 lei fiecare, toate sumele cu titlu de daune morale.
În baza art. 191 alin. (1), (2) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat să plătească statului câte 2500 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 3600 lei reprezintă onorariile avocaţilor din oficiu, ce urmează a fi achitată către Baroul laşi din fondurile speciale ale M.J.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Inculpaţii B.G. şi B.A., locuitori ai satului Kogălniceanu, com. Al. I. Cuza, jud. laşi, sunt în vârstă de 36 de ani. Din căsătoria celor doi au rezultat nouă copii, dintre care opt sunt în viaţă şi la vârsta minoratului: B.I.L., B.C., B.G., B.P.V., B.A.M., B.M.G., B.l.A., B.M.N.
Unul dintre copii, B.A.M., a decedat în luna mai 2002, pentru că s-a înecat în timp ce era alăptat de inculpata B.A.
Nici unul dintre cei doi inculpaţi nu a avut o ocupaţie stabilă, dar în sat sunt cunoscuţi ca fiind consumatori frecvenţi şi exageraţi de alcool, pe acest fond, inculpatul B.G. manifestându-se agresiv în sânul familiei, dovedind instabilitate comportamentală concretizată prin ieşiri nervoase, atât la adresa soţiei, cât şi a copiilor. Aceleaşi accese de furie materializate în lovirea copiilor se regăsesc şi în comportamentul inculpatei B.A.
În acest sens, în repetate rânduri, inculpaţii au avut discuţii contradictorii, finalizate deseori prin agresarea fizică a inculpatei B.A.
Nici unul dintre inculpaţi nu se ocupa de creşterea şi de educarea celor opt copii ai lor, de îngrijirea şi de întreţinerea acestora. Banii deţinuţi, fie ca urmare a muncilor desfăşurate ocazional, pe la diferiţi consăteni, fie ca urmare a cumulării alocaţiilor copiilor sau rezultaţi chiar de pe urma muncilor desfăşurate la diferiţi consăteni de copiii mai mari (B.I., B.C., B.G., etc.) erau cheltuiţi, marea lor majoritate, pe băuturi alcoolice, care, odată consumate, le imprimau inculpaţilor un comportament deviant şi deosebit de violent faţă de copii; aceştia erau bătuţi, ameninţaţi, daţi afară din casă, dezbrăcaţi, indiferent de faptul că era noapte sau zi şi indiferent de anotimp, nevoiţi să se ascundă prin căpiţe de fân, în grajd, în pod sau chiar să stea treji, aşteptând ca lucrurile să se liniştească (B.P.V.: „ambii părinţi consumă băuturi alcoolice aproape zilnic, nu se ocupă de noi..se certau, mama fugea de acasă şi dormea prin buruieni de frica tatălui meu"; „..eu şi fraţii mai mari fugeam de acasă şi dormeam prin podurile de la casele vecinilor sau prin beciuri, ultima dată eu dormind în beciul locuinţei soţilor P.G. şi M., în toamna anului 2008, unde am dormit trei zile.."; „mama şi tata mă opresc frecvent să merg la şcoală pentru a sta cu fraţii mei mici"; suntem păruiţi de mama, ambii părinţi ne înjură şi ne vorbesc urât"; „când părinţii se îmbată şi se ceartă, pe noi ne alungă afară din casă şi dormim prin vecini"; pe părinţi nu-i interesa unde dormeam şi ne căutau după câteva zile"; etc; B.A.M.: „părinţii mei consumă frecvent băuturi alcoolice..mama nu face mâncare, nu îi dă piept fratelui mai mic, noi ne facem singuri mâncare..vorbesc foarte urât, se înjură, ne alungă din casă, mama, când se îmbată, ..doarme prin buruieni sau prin grădinile vecinilor"; „am dormit trei zile în podul grajdului lui A.M."; „fugeam de acasă de frica părinţilor"; „furam din locuinţe pentru a mânca"; „când părinţii se îmbată, fără motive ne bat şi ne alungă afară din casă" etc; B.C.: „părinţii .. mai tot timpul sunt beţi, ne alungă de acasă, noi suntem nevoiţi să dormim pe unde apucăm...prin podurile caselor - vecinilor - prin grădini, grajduri pentru animale"; „cerşeam de mâncare deoarece părinţii nu ne dădeau"; „pentru că le ceream de mâncare...părinţii mă băteau foarte tare"; „tata mi-a spart capul şi mi-a rămas o cicatrice la frunte, după ce m-a lovit cu un melesteu..era beat şi motiva că nu am avut grijă de fratele meu mai mic" părinţii nu se ocupau de noi, eram mai tot timpul flămânzi, ne spălam unul pe altul, ne găteam noi"; B.G.: „părinţii ..mai tot timpul sunt beţi, ne bat, ne alungă de acasă, noi fiind obligaţi să dormim pe unde putem..prin podurile caselor.prin glugile de strujeni, prin grajdurile animalelor vecinilor noştri"; „cerşeam de mâncare pe la vecini şi la biserică", „o dată, tatăl meu a fugit după mama cu coasa să o taie", etc).
Dincolo de faptul că relatările minorilor ar putea fi privite ca subiective, având în vedere că se referă la viaţa dusă alături de inculpaţi - părinţii lor, acestea sunt, totuşi, în deplină concordanţă cu alte declaraţii ale altor persoane care fac trimitere la violenţa manifestată pe fondul consumului zilnic de alcool al celor doi, aspecte asupra cărora instanţa a revenit mai jos.
Imaginea vieţii trăite sub umbrela fricii, a lipsurilor, neglijenţei şi violenţei verbale, fizice şi sexuale este confirmată, printre altele, şi de către martorii audiaţi în cauză.
Martora P.M. (filele 43 şi 75 ds. urm. pen. şi 124 ds. fond), vecină cu inculpaţii, audiată în ambele faze procesuale, confirmă susţinerile copiilor familiei B. audiaţi, respectiv faptul că erau nevoiţi să părăsească locuinţa, fiind alungaţi de către inculpaţi, care consumau cantităţi mari de alcool; inculpatul B.G. devenea foarte violent în momentul în care consuma alcool, iar acest lucru se întâmpla indiferent de vremea de afară. Episodul prezentat de martoră, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza de cercetare judecătorească, conturează cu o deosebită claritate necesitatea intervenţiei legale în scopul încetării comportamentelor abuzive şi violente ale părinţilor B.: în iarna anului 2007/2008, după sărbători, afară era foarte frig, era zăpadă şi era într-o noapte, în jurul orelor 24.00, a găsit-o pe partea vătămată B.I. în grajd şi a surprins-o în timp ce mulgea vaca într-o cană şi le dădea fraţilor ei mai mici C. (de 9 ani), şi G. (de 8 ani) să bea. Mai precizează martora că de mai multe ori i-a găsit pe copiii familiei B. dormind în grajd, în beci, în grădină, unde aveau mai multe culcuşuri amenajate, fugăriţi fiind de acasă.
Soţul martorei P.M., respectiv, P.G. (fila 78 ds. urm. pen. şi 125 ds. fond), declară în plus că,personal, a găsit-o de mai multe ori pe minora I.L. dormind în beciul lui, de la aceasta aflând că inculpatul B.G. s-a îmbătat, i-a bătut pe toţi şi i-a alungat de la domiciliu, îi este frică de tatăl ei care este foarte violent.
Gestionarul A.V. (fila 80 ds. urm. pen. şi 126 ds. fond) şi administratorul H.R. (fila 81 ds. urm. pen. şi 127 ds. fond) confirmă faptul că banii de pe alocaţiile copiilor erau cheltuiţi în special pe băuturi alcoolice, achiziţionate mai ales de inculpata B.A. Chiar şi copiii erau trimişi să cumpere vin la sticlă de 2 litri şi tot în perioada în care se primea ajutorul social şi alocaţiile de stat.
Vecinul familiei B., martorul M.M. (filele 85 dos. urm. pen. şi 130 ds. fond), susţine aceleaşi circumstanţe ale traiului zilnic al minorilor, în sensul că aceştia erau violentaţi fizic şi verbal de fiecare dată când inculpaţii consumau alcool (ceea ce se întâmpla aproape zilnic); astfel, victimele erau alungate de acasă, erau bătute, dormeau noaptea, indiferent de condiţiile atmosferice, prin locuinţele vecinilor, prin lanuri de porumb, prin grădini şi prin căpiţe de fân, aspecte percepute în mod direct. A văzut-o pe minora I., ca şi pe ceilalţi copii de altfel, neîngrijiţi, desculţi, cu hainele murdare, cerşind mâncare prin vecini. Martorul mai precizează că a văzut-o pe inculpata B.A. dormind în şanţ, aflată fiind sub influenta băuturilor alcoolice.
Potrivit declaraţiilor martorului S.A. (fila 87 ds. urm. pen.), vecin cu inculpaţii, „soţii B. stau numai cu băutura în cap" şi nu au cum să-şi educe copiii.
Cadrul didactic l.A., fostă învăţătoare a victimei B.I., a precizat că aceasta venea la şcoală cu hainele murdare, purta încălţăminte mai mare decât cea necesară vârstei ei, era flămândă, lipsea de la şcoală nemotivat, spunând că a fost nevoită să stea cu fraţii mai mici casă şi să aibă grijă de ei. Martora cunoştea faptul că părinţii Irinei consumau în mod frecvent băuturi alcoolice, că îşi trimiteau copiii la muncă pentru a face rost de bani; aceştia nu veneau la nici o şedinţă cu părinţii, ci doar la momentul la care se întocmeau dosarele pentru ajutor social, burse, rechizite, dar şi atunci se aflau sub influenţa băuturilor alcoolice; de la I. a aflat că aceasta a dormit prin vecini sau sediul C.A.P., din cauza tatălui care o bătea.
Un alt vecin al familiei B., martorul C.I., a declarat (filele 35 şi 90 ds. urm. pen. şi 132 ds. fond) că Irina fugea de acasă de frica părinţilor care o băteau; mama ei era mai dură cu ea, spune martorul, iar victima era mai tot timpul supărată, piânsă; de altfel, toţi copiii familiei B. fugeau de acasă de frica părinţilor, dormeau prin porumb, beciuri, magazii, glugi; inculpata B.A. a fugit de mai multe ori de acasă, abandonându-şi copiii.
Martorul P.C.P. (fila ds. urm. pen. şi 134 ds. fond), vecin cu locuinţa familiei B., a văzut conflicte fizice între cei doi inculpaţi, pe fondul consumului de băuturi alcoolice. De asemenea, a văzut-o pe inculpata B. aurora dormind în şanţ, ca urmare a consumului exagerat de alcool. Mai cunoaşte martorul şi faptul că minorii B. dormeau prin pod pe la P.G., că mai furau. Nu ştie dacă cei doi inculpaţi îşi insultau copiii sai îi băteau, dar, „copiii nu fugeau de bine".
Un alt consătean de-al inculpaţilor, martorul P.A.A. (filele 94 ds. urm. pen. şi 135 ds. fond) a declarat că, personal, a întrebat-o pe minora I.L. de ce fuge de acasă şi doarme prin podurile caselor părăsite, prin grădinile oamenilor, prin porumb, iar aceasta a spus că face acest lucru de frică, fiind bătută de tatăl său. Şi ceilalţi copii, susţine martorul, dormeau prin poduri, beciuri, pe lanuri, părinţii lor fiind consumatori de alcool.
Martorul T.P., rudă spirituală cu familia B. (prin botezarea minorului B.C.), în declaraţia din faţa instanţei de judecată (fila 192 ds. fond), a precizat că soţii B. sunt consumatori frecvenţi de alcool, că minorii fugeau de acasă, munceau pe la diferiţi consăteni.
Din cele prezentate, rezultă că abuzurile fizice şi psihice ale inculpaţilor asupra părţilor vătămate minore erau cunoscute în sat, atunci când consumau alcool, ceea ce se întâmpla foarte des, aproape zilnic, copiii (victimele din prezenta cauză), erau agresaţi fizic, erau înjuraţi, alungaţi de acasă, înfometaţi, dezbrăcaţi, nevoiţi să trăiască din cerşit şi mila vecinilor sau să doarmă în beci, grajd, pod, în porumb, în grădină, indiferent de anotimp. Imediat după sesizarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului cu privire la abuzurile la care minorii erau supuşi zilnic de părinţii lor, s-a constatat faptul că o parte din părţile vătămate suferă de mai multe afecţiuni, acestea fiind atât consecinţa lipsurilor îndurate, cât şi a frigului, a dezechilibrului nutriţional şi afectiv. Astfel, partea vătămată B.I.L. este încadrată în grad de handicap mediu, în baza certificatului din 07 iulie 2009, astfel cum rezultă din adresa din 23 octombrie 2009 a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului - Centrul de Plasament C.A.R. - fila 99 ds. fond, minora remarcându-se printr-un profil psihologic marcat de tulburări afective şi dificultăţi de adaptare. Din fişa de examinare psihologică din data de 06 noiembrie 2008, rezultă că prezintă simptomatologie posttraumatică (coşmaruri, sentimentul de a sta de pază). Din raportul de evaluare psihologică - fila 207 ds. fond - rezultă că minora adoptă o poziţie de cenzură, oscilează între stări de culpabilitate şi momente în care reacţionează impulsiv, prezintă vulnerabilitate, nehotărâre şi manifestă reacţii ale celui părăsit.
În ceea ce o priveşte pe partea vătămată minoră B.M.N., aceasta a fost dată în plasament Centrului de Plasament S.A. laşi, din cuprinsul sentinţa civilă din 09 octombrie 2009 - fila 103 - ca şi din analiza întregului dosar (nr. 6601/99/2009 al Tribunalului laşi), rezultând faptul că minora a fost internată la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii S.M. laşi, diagnosticată cu anemie carenţială, malnutriţie protein-energetică gravă, rahitism incipient, rinofaringită acută, diaree acută gravă (a se vedea şi filele 106, 107 208 ds. fond).
Din fişele de examinare psihologică şi de evaluare psihosocială rezultă următoarele:
- B.A.M. (filele 126 ds. urm. pen. 164 şi 205 ds. fonf), rămasă la domiciliu, prezintă o simptomatologie fiziologică şi psihică posttraumatică; trăieşte o frică perpetuă de a nu-i fi citite gândurile, prezintă o slabă toleranţă la frustrare şi nu mai suportă suferinţa; prezintă dificultăţi de relationare. În fata asistentului social a susţinut că mama sa, inculpata B.A., manifestă un comportament agresiv, verbal şi fizic (tras de păr,bătută cu băţul, înjurată), atât faţă de minoră cât şi faţă de fratele ei B.l.A.; mai adaugă minora că, banii obţinuţi de sărbători, respectiv în luna decembrie - ianuarie 2010, au fost luaţi de mamă şi cheltuiţi pe băuturi alcoolice; prezintă o capacitate de asimilare a cunoştinţelor dificilă, imaturitate socio-afectivă, instabilitate emoţională, tulburări de vorbire, abilităţi sociale reduse, restricţii în planul structurilor lexico/grafice, conduită necivilizată;
- B.P.V. (filele 129 ds. urm. pen., 165 şi 206 ds. fond), rămasă la domiciliu, trăieşte o frică perpetuă de a nu-i fi citite gândurile, prezintă o slabă toleranţă la frustrare şi nu mai suportă suferinţa; prezintă dificultăţi de relationare. în faţa asistentului social a susţinut că mama sa, inculpata B.A., manifestă un comportament agresiv, verbal şi fizic (tras de păr, bătută cu băţul, înjurată); mai adaugă minora că, banii obţinuţi prin prestarea de munci ocazionale, au fost luaţi de mamă şi cheltuiţi pe băuturi alcoolice; în plus, de foarte multe ori, a fost nevoită să se refugieze la vecini pentru a nu mai fi bătută; prezintă o capacitate de asimilare a cunoştinţelor dificilă, imaturitate socio-afectivă, instabilitate emoţională, tulburări de vorbire, abilităţi sociale reduse, restricţii în planul structurilor lexico/grafice;
- B.M.G. (filele 163, 204, 210 ds. fond) a fost inclus în sistemul de protecţie de la vârsta de 6 luni, când nu a putut conştientiza motivul scoaterii lui din familie, în prezent aflându-se în plasament la asistentul maternal profesionist H.M. Din declaraţiile martorilor şi ale inculpaţilor, rezultă că, la momentul la care avea aproximativ 5 luni, inculpata l-a părăsit, ca de altfel pe toţi copiii pe care îi avea şi a fugit la o soră în partea de vest a ţării o perioadă de aproximativ patru luni; trebuie subliniat că, la momentul părăsirii domiciliului conjugal, B.A. îl alăpta pe minorul M.G.; inculpaţii nu s-au mai interesat de minor;
- B.l.A. (fila 124 ds. urm. pen. şi referatul de anchetă socială) născut la 14 iulie 2007, aflat la domiciliu, astfel cum rezultă din analiza anchetei sociale întocmite în ceea ce-l priveşte (în acest sens a se vedea şi Dosarul de plasament nr. 6605/99/2009 al Tribunalului laşi), a trăit, împreună cu ceilalţi fraţi, într-o familie aflată la limita condiţiilor de sărăcie, cu o dinamică anormală, caracterizată prin cumul de abuz prin neglijare gravă şi violenţă psihică şi fizică; prezintă întârziere în dezvoltarea psiho-motrică şi a limbajului, nu reacţionează când este strigat pe nume, dificultăţi de adaptare, de relaţionare.
Modelul familial adoptat de inculpaţi a generat situaţii de risc iminent pentru fiecare dintre minori, pe termen lung putând determina eşecul personal şi socio-profesional al acestora. Mai mult decât atât, stilul parental deficitar, lipsa surselor de venit, lipsa educaţiei, neaccesarea serviciilor comunitare au determinat, pe lângă disfuncţii în familie şi adoptarea de către copii a unui comportament delincvent sau necesitatea intervenţiei specializate repetate pentru protejarea intereselor acestora. Astfel, părţile vătămate B.C. şi B.G., ca de altfel şi minora B.I., au fost cercetaţi penal pentru mai multe fapte de sustragere,faţă de primii doi luându-se măsura internării în Centrul de Plasament S.S. din loc. Tg. Frumos, laşi. Din analiza referatelor aflate în dosarul de urmărire penală (filele 108 -123), rezultă că minorii au comis mai multe fapte de sustragere din locuinţele vecinilor, din biserică sau din grădiniţă, dar în special produse alimentare. Trebuie menţionat faptul că, în data de 13 decembrie 2006, minorii au fost surprinşi luând un cărucior de haine vechi de la numita D.A.; deasupra acestor haine aflate în căruciorul tras de C. şi I.B. era inculpata B.A. beată (fila 117 ds. urm. pen.).
Aceste referate fac trimitere inclusiv la circumstanţele comiterii faptelor, prin împrejurarea că minorii au fost surprinşi dormind prin grajduri, în luna februarie, pe timp de noapte, că au furat din frigiderele vecinilor parizer, mâncare, zahăr, ulei, mere, brânză de vacă, ouă de pasăre.
În directă legătură cu lipsa oricărui interes pentru creşterea copiilor din partea inculpaţilor, mai trebuie subliniate următoarele aspecte (extrase din referatele de evaluare a inculpaţilor):
- imobilul în care locuieşte familia B. se află într-un stadiu avansat de degradare;
- condiţiile de igienă sunt extrem de precare;
-pereţii imobilului sunt tapetaţi de către inculpatul B.G. cu postere înfăţişând femei dezbrăcate, nuduri;
- inculpata B.A., şi în plină desfăşurare a urmăririi penale, citată fiind să se prezinte pe data de 30 mai 2009 - ora 09.00 la postul de poliţie din localitate pentru audiere, nu şi-a făcut simţită prezenţa decât mai târziu, în jurul orelor 11.00, deoarece, în seara zilei de 29 mai 2009, după orele 19.30, i-a sustras inculpatului, care dormea, suma de 10 lei şi s-a dus să cumpere băuturi alcoolice, s-a îmbătat şi a dormit într-un şanţ până a doua zi de dimineaţă, în jurul orelor 09.30, când s-a întors acasă, unde o aşteptau copiii, inclusiv minora de 3 luni B.M.N., pe care încă o mai alăpta (fila 72 ds. urm. pen.).
I. Cu privire la infracţiunea de „viol":
Din întreg probatoriul administrat în cauză rezultă cu claritate data la care au început a fi comise faptele ce urmează a fi prezentate mai jos, respectiv din ziua de S.P. a anului 2007, respectiv 29 iunie 2007:
În ziua de 29 iunie 2007, în timp ce inculpata B.A. se afla în laşi cu minorul B.C., inculpatul B.G., aflat în stare avansată de ebrietate, a constatat că acasă este doar partea vătămată I.L., ceilalţi copii fiind la joacă, respectiv la bâlci, susţine minora. La un moment dat, a închis uşa la casă, după care a început să o dezbrace până a rămas „goală puşcă", să o mângâie şi a aşezat-o pe pat. Realizând ce urmează a se întâmpla, victima l-a împins pe inculpat, a început să plângă, dar fără efectul de a-l opri din manifestările lui deviante. Între timp, inculpatul a rămas îmbrăcat doar cu tricoul. În acea zi, inculpatul a întreţinut primul raport sexual cu fiica sa I.L., care, la acel moment, avea 13 ani neîmpliniţi şi, susţine victima, era virgină. De altfel, descrierea faptei (fila 16 ds. urm. pen.) de către minoră este sugestivă în acest sens: „am sângerat murdărind pătura". Atât înainte de finalizarea actului sexual,cât şi după, inculpatul a fost agresiv fizic, anihilând împotrivirea fetei sale, cât şi verbal, ameninţând-o că o va omorî pe ea, pe mama ei şi se va omorî şi el dacă spune cuiva ce s-a întâmplat. În faţa instanţei, victima a făcut trimitere la constrângerea morală exercitată de inculpat asupra ei: „de fiecare dată eu eram cuminte pentru că îmi era frică, iar tatăl meu mi-a spus să nu spun la nimeni" - fila 241.
În declaraţia olografă dată în prezenţa asistentului social, victima a afirmat că nu i-a adus la cunoştinţă mamei despre acţiunea inculpatului din acea zi, pentru ca, la data de 11 martie 2009, să precizeze că i-a făcut cunoscut mamei cele petrecute, că aceasta a stat de vorbă cu inculpatul, dar cel din urmă a negat. Pentru existenţa elementelor constitutive ale infracţiunii, este lipsită de relevanţă această circumstanţă, dar ar fi contribuit la conturarea profilului matern al inculpatei B.A.
După acea dată, prin folosirea de violenţe şi ameninţări, inculpatul B.G. a continuat să întreţină raporturi sexuale cu fiica sa, declaraţia minorei fiind elocventă în acest sens: „după terminarea fiecărui raport sexual, ejacula jos, după care ştergea cu piciorul".
Pentru a-şi pregăti condiţiile propice realizării rezoluţiei infracţionale, inculpatul B.G. îşi trimitea soţia la magazin, în timp ce fraţii erau la şcoală sau se aflau prin vecini sau la joacă; altă dată, provoca scandal şi îi alunga pe ceilalţi membri afară din casă.
În faţa instanţei, minora I.L. a precizat că inculpata B.A., mama ei, şi-a dat seama de acţiunile tatălui, întrucât începuse să o ia şi pe fiica sa mare cu ea, respectiv pe victimă, peste tot.
În legătură cu această faptă, trebuie menţionate următoarele:
- din declaraţia olografă a victimei rezultă şi faptul că inculpatul a întreţinut cu fiica sa I.L. şi raporturi sexuale orale, aspect reţinut şi prin actul de sesizare a instanţei; dar, indiferent dacă au avut loc şi astfel de comportamente sexuale deviante, cert este faptul că, şi în acest caz, inculpatul s-a folosit cel puţin de ascendentul dat atât de gradul de rudenie, cât şi de frica imprimată în fiecare dintre copii pe parcursul a ani de zile, dacă nu chiar de violentă fizică;
- victima a susţinut că, la momentul în care tatăl ei întreţinea primul raport sexual cu ea, în casă a intrat martorul T.P.: „nanul meu - susţine minora - care ne-a văzut dezbrăcaţi, ne-a întrebat ce facem, iar tata i-a răspuns că se freacă, după care a plecat şi i-a spus altui veci, C.I."; deşi martorul a negat acest aspect, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei, o serie de alte declaraţii vin în sprijinul afirmaţiei victimei. Astfel: martorul C.l. (fila 35 ds. urm. pen.) precizează că, în anul 2007, vecinii lui P.A., P.G. şi alţii discutau despre faptul că T.P. Ie-a spus că B.G. a fost prins de el având relaţii sexuale cu fiica sa I.L.; martorul P.A.A. (fila 41 ds. urm. pen. şi 135 ds. fond) a declarat că, într-o zi, în jurul amiezii, a venit lângă el pe banca din faţa casei T.P. care era speriat şi i-a spus că a văzut ceva ce nu poate crede, respectiv că I-a surprins pe inc. B.G. în timp ce „trăia" cu fiica sa I.L. în cameră pe pat; martora P.M. a declarat (fila 43 ds. urm. pen.) faptul că fratele ei, C.I., i-a povestit ei şi soţului ei P.G. cum T.P. I-a surprins pe inculpat cum întreţinea relaţii cu fiica sa I. şi, în plus, numitul T.P. a povestit în stradă, de faţă cu martora, şi cu alte persoane aceiaşi „descoperire"; mai mult, însăşi victima I.L. i-a povestit cele întâmplate; martorul P.G. susţine aceleaşi aspecte; martorul P.C. (fila 47 ds. urm. pen.) precizează cum C.I. a povestit cum a fost prins inculpatul în timp ce întreţinea relaţii sexuale cu minora I.L.;
- minora B.P.V., în cursul urmăririi penale (fila 56), a precizat că inc. B.A. îi reproşa inculpatului B.G. că „a trăit" cu I.; inculpatul o trimitea pe soţia sa la magazin, pe ceilalţi copii îi dădea afară din casă, rămânând doar cu I., dar, după un timp, I., în astfel de situaţii, îşi lua fraţii şi fugea de acasă; pe părinţi nu-i interesa unde dormeau şi îi căuta după câteva zile;
- minora B.A.M. a precizat că, în ultima perioadă, părinţii se ceartă des din cauza surorii lor I.L., dar „nu prea înţelege ce spun";
- minorul B.C., a declarat în ambele faze procesuale, că el cunoaşte faptul că inculpatul întreţinea raporturi sexuale cu sora lor I.L., care i-a spus ce se întâmplă, dar a vorbit numai cu fraţii ei, fiind ameninţată de tată cu moartea dacă spune; mai precizează minorul că sora sa I. era mai tot timpul supărată, plângea din cauză că tatăl lor abuza de ea;
- minorul B.G. (doar în cursul urmăririi penale, întrucât în faza de cercetare judecătorească a încercat să contureze imaginea unei familii normale - a se vedea încheierea din data de 02 noiembrie 2009 - fila 140 verso, din care rezultă, în contradicţie cu întreg materialul probator administrat, că minorul, cu o anumită doză de ilaritate, a precizat că părinţii lui nu au consumat niciodată alcool, că a avut tort de ziua lui, că au avut tot timpul ce mânca şi erau îngrijiţi) a declarat că ştie că inculpatul întreţinea relaţii sexuale cu sora sa Irina de mai mult timp, iar aceasta le povestea doar lor, fraţilor, prin ce trece, fiind ameninţată cu moartea de tatăl lor; mai precizează minorul, în aceeaşi fază procesual că personal l-a văzut pe inculpat dezbrăcându-se în pielea goală şi intrând în pat lângă I., unde a întreţinut relaţii sexuale; „îl vedeam pe tatăl meu când dădea din fund, fiind deasupra surorii mele; de asemenea, în alte rânduri dădea perdelele pe geam şi încuia uşa pentru a nu fi văzut când o viola pe sora mea; sora mea plângea când tatăl meu făcea acest lucru";
- martorii: P.M. a mai precizat că soţul ei P.G. a intrat în casă la B.G. pentru a-l lua la muncă, ocazie cu care l-a găsit pe acesta doar în chiloţi, în pielea goală, lângă pat, iar sub plapumă a văzut-o pe I., ce era îmbrăcată în pijamale; împrejurarea este relatată şi de martorul P.G.; martorii mai afirmă că însăşi I. Ie-a spus că fuge de acasă întrucât tatăl ei „trăieşte cu ea"; de asemenea, a precizat că l-a întrebat pe inculpat dacă este adevărat ce se zvoneşte, iar acesta a spus că „dacă va ajunge la puşcărie tot va scăpa el şi le va omorî pe fiica sa mare şi pe soţie";
-martorii A.V., H.R., V.C., Ş.I., M.M., S.A., l.A., R.B., P.C., P.A.A. au auzit prin sat despre ce a păţit I.L., respectiv despre faptul că tatăl ei, încă de la vârsta de 12 ani, a întreţinut cu ea relaţii sexuale;
- în declaraţia olografă dată în data de 14 mai 2009 - fila 132 ds. urm. pen. - inculpatul B.G. a declarat că i-a cerut victimei să se dezbrace, dar nu a vrut, a început să plângă, după care a împins-o pe pat, a dezbrăcat-o de pantaloni şi chiloţi şi a întreţinut un raport sexual normal; recunoaşte inculpatul că i-a cerut victimei să nu spună la nimeni ce s-a întâmplat, dar soţia sa a aflat, ceea ce I-a determinat pe el să le bată pe amândouă;începând de atunci, de fiecare dată când nu era nimeni acasă, a întreţinut raporturi sexuale cu fiica sa, deşi aceasta nu era de acord; tot în această declaraţie, inculpatul recunoaşte faptul că minorii lui fugeau de acasă;
- în ceea ce priveşte raportul de constatare medico-legală din 06 noiembrie 2008 al I.M.L. laşi, din care rezultă că minora B.I.L. prezintă o deflorare incompletă, mai veche de 5 - 7 zile, neputându-se preciza de când anume datează, că pe corp nu prezintă semne de violenţă, trebuie menţionat faptul că examinarea victimei a avut loc la data de 05 noiembrie 2008 (la mai bine de un an după primul raport sexual întreţinu) şi, în plus, aşa cum rezultă şi din declaraţia victimei dată în instanţă, constrângerea exercitată asupra ei era una morală, în special: „de fiecare dată eu eram cuminte pentru că îmi era frică de tatăl meu";
- din raportul de primă expertiză medico-legală psihiatrică din 27 noiembrie 2008 al I.M.L lasi - filele 27 - 29 ds. urm. pen. - rezultă că minora B.I. prezintă dezvoltare dizarmonică a personalităţii în context negativ familial şi socio-economic, are tulburări în sfera emoţională şi afectivă specifice dezvăluirii incestului; ceea e domină manifestările psihologice sunt anxietatea, culpabilizarea sa, ambivalenţa afectivă faţă de tată, incertitudinea şi insecuritatea faţă de viitorul său, evitarea povestirii incestului în care a fost antrenată;
- fişele de evaluare psihosocială aflate la dosar subliniază poziţia de cenzură, oscilarea între stări de culpabilitate şi momente în care reacţionează impulsiv, vulnerabilitate, nehotărâre, parcurgerea unui moment de criză şi manifestarea reacţiei celui părăsit; s-a remarcat printr-un profil psihologic marcat de tulburări afective şi dificultăţi de adaptare; prezintă simptomatologie post traumatică (coşmaruri, amintirea celor petrecute, sentimentul de a sta de pază, infantilism, angoasă faţă de viaţa reală).
Inculpaţii au adoptat o poziţie procesuală necorespunzătoare, neasumându-şi responsabilitatea faptelor, încercând să ascundă situaţia familială deosebit de grea creată şi dând dovadă de lipsă de empatie faţă de copiii lor. Practic, aceştia au adoptat o atitudine de autovictimizare.
Pe întreg parcursul procesului penal, inculpaţii au desfăşurat o activitate de denaturare a realităţii, de creare a unei imagini de părinţi responsabili care-şi educă pe principii morale copiii. În declaraţia olografă dată la data de 05 noiembrie 2008, minora B.I. a precizat că inculpatul a ameninţat-o chiar în acea dimineaţă să nu spună nimic: „tatăl meu a observat că poliţia se interesează de aceste aspecte şi m-a ameninţat din nou să nu spun nimic chiar şi în dimineaţa zilei de 05 noiembrie 2008".
La data de 10 noiembrie 2008, în prima declaraţie dată, inculpata B.A. a negat faptul că în familia lor ar exista vreo problemă de natură comportamentală sau de altă natură, precizând că minora Irina a întreţinut relaţii sexuale nu cu tatăl ei ci cu un băiat pe nume Ş. Este adevărat că minora a dormit câteva zile la familia Ş., fiind colegă cu sora celui menţionat, dar nu există probe care să dovedească netemeinicia celor deja administrate şi existente şi care conturează situaţia de fapt mai sus expusă.
Inculpatul B.G. a dat declaraţie, pentru prima dată, în ziua de 17 noiembrie 2008, când a precizat că susţinerile fiicei sale I. şi ale martorilor sunt mincinoase, pentru ca, în data de 14 mai 2009 să revină, după cum am arătat mai sus. La data de 4 iunie 2009 a precizat că nu-şi menţine declaraţia anterioară, că în realitate nu se face vinovat de nici o faptă penală şi, ca şi soţia sa, a încercat să acrediteze ideea că, în realitate, fiica sa a întreţinut relaţii sexuale cu mai mulţi băieţi din sat.
În ceea ce priveşte infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului, inc. B.G. a negat consumul de alcool, ca şi faptul că ar fi achiziţionat băuturi alcoolice personal sau prin intermediul copiilor. Precizează inculpatul că, singura vinovată de faptul că minorii plecau de acasă şi stăteau prin podurile caselor vecinilor, prin grajduri, lanuri de porumb, beciuri, este minora I.L. care îi lua cu ea peste tot. Nu îşi explică de ce minorii au declarat că au fost agresaţi fizic sau că nu aveau ce mânca, întrucât ei le asigurau, cu greu, tot ceea ce aveau nevoie (cu privire la această susţinere este suficient ca instanţa să facă trimitere la declaraţiile administratorilor audiaţi, din care rezultă că inculpaţii au cumpărat doar băuturi alcoolice, personal sau prin intermediul minorilor, precum şi la declaraţiile martorilor audiaţi în cauză din care rezultă că minorii erau înfometaţi, că furau de mâncare, că mai mâncau prin vecini, etc).
Inculpata B.A. s-a prevalat de disp. art. 70 alin. (2) C. proc. pen. şi nu a dat declaraţii în cauză în cursul urmăririi penale.
Audiat fiind în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul B.G. - fila 120 - a negat orice agresiune sexuală sau fizică exercitată împotriva părţilor vătămate minore, admiţând, însă, că minorii se ascundeau şi fugeau de acasă, fie că era zi sau noapte fie că era vară sau iarnă, că dormeau în căpiţe de fân, prin podul casei, şi toate acestea doar pentru că se luau după minora I. care îi căra după ea peste tot; a continuat să susţină, în mod mincinos, că el, împreună cu soţia lui, le asigurau strictul necesar şi că le dădeau bani să-şi cumpere dulciuri. Edificatoare sunt, în acest sens, declaraţiile minorilor C.I., G.A.M., care precizează că ei nu cunosc banii. Precizează că posterele de pe pereţi, înfăţişând femei goale, nuduri, sau doar cu sânii dezgoliţi, au fost lipite de el.
În cursul cercetării judecătoreşti, inculpata B.A. a acceptat să dea declaraţie, recunoscând că -fila 121 - nu s-a preocupat de creşterea şi educarea celor opt copii în viaţă la acest moment. Recunoaşte faptul că minorii dormeau prin grajduri, poduri ale caselor consătenilor, dar toate acestea se întâmplau din cauza I., care „îi lua şi îi lăsa acolo ca să nu spună unde era ea plecată". Mai precizează inculpata că, deşi mai lovea copiii din când în când, totuşi le asigura hrana de zi cu zi de care aveau nevoie. Nu înţelege de ce Irina a făcut plângere, nu este adevărat că soţul ei a întreţinut relaţii sexuale cu minora, nu ştie de unde a pornit zvonul.
Inculpata recunoaşte şi împrejurarea că, pe data de 30 mai 2009, nu s-a putut prezenta la postul de poliţie din localitate la ora 09.00, întrucât cu o seară înainte băuse, se îmbătase şi adormise, negând orice efect asupra minorei de 3 luni la acea vreme M.N., pe care o alăpta, faptul că aceasta mâncase cu o seară înainte fiind suficient din punctul inculpatei de vedere.
Legat de consumul de alcool, recunoaşte că mai bea, dar minimalizează efectele unei astfel de preocupări, după cum s-a mai arătat.
Apărările inculpaţilor sunt nefondate şi sunt infirmate categoric de celelalte mijloace de probă administrate în cauză. Astfel, s-a probat indubitabil că fiecăruia din cei opt copii minori ai inculpaţilor, prin lovirile şi violenţele repetate exercitate asupra acestora, prin neasigurarea hranei, nerespectarea programului de alăptare şi regimului corespunzător, inculpata B.A. consumând excesiv băuturi alcoolice şi în astfel de perioade, prin neasigurarea îmbrăcămintei, a condiţiilor corespunzătoare de locuit, nu numai că i s-a creat o stare de pericol grav pentru dezvoltarea fizică, intelectuală şi morală a acestuia, dar faptele inculpaţilor, cu privire la anumiţi copii, au materializat această stare de primejdie gravă. Astfel:
- din punct de vedere fizic, partea vătămată B.I.L. este încadrată în grad de handicap mediu, în baza certificatului din 07 iulie 2009, astfel cum rezultă din adresa din 23 octombrie 2009 a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului - Centrul de Plasament C.A.R. - fila 99 ds. fond; partea vătămată minoră B.M.N., a fost internată la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii S.M. laşi, diagnosticată cu anemie carenţială, malnutriţieprotein - energetică gravă, rahitism incipient, rinofaringită acută, diaree acută gravă (a se vedea şi filele 106, 107 208 ds. fond); nu mai puţin adevărat este faptul că martorii audiaţi în cauză au declarat că toţi copiii erau bătuţi şi înfometaţi;
- din punct de vedere intelectual, din fişele de examinare psihologică şi de evaluare psihologică rezultă că minorii prezintă întârziere în dezvoltarea mintală şi a limbajului pe fondul substimulării şi privării senzoriale şi informaţionale, prezintă dificultăţi de adaptare, nervozitate, instabilitate afectivă, o stare de furie fără motiv. Astfel, B.A.M. (filele 126 ds. urm. pen. 164 şi 205 ds. fond), rămasă la domiciliu, prezintă o simptomatologie fiziologică şi psihică posttraumatică; trăieşte o frică perpetuă de a nu-i fi citite gândurile, prezintă o slabă toleranţă la frustrare şi nu mai suportă suferinţa; prezintă dificultăţi de relaţionare; prezintă o capacitate de asimilare a cunoştinţelor dificilă, imaturitate socio-afectivă, instabilitate emoţională, tulburări de vorbire, abilităţi sociale reduse, restricţii în planul structurilor lexico/grafice, conduită necivilizată; B.P.V. (filele 129 ds. urm. pen., 165 şi 206 ds. fond), rămasă la domiciliu, trăieşte o frică perpetuă de a nu-i fi citite gândurile, prezintă o slabă toleranţă la frustrare şi nu mai suportă suferinţa; prezintă dificultăţi de relaţionare; prezintă o capacitate de asimilare a cunoştinţelor dificilă, imaturitate socio-afectivă, instabilitate emoţională, tulburări de vorbire, abilităţi sociale reduse, restricţii în planul structurilor lexico/grafice; B.M.G. (filele 163, 204, 210 ds. fond) a fost inclus în sistemul de protecţie de la vârsta de 6 luni, când nu a putut conştientiza motivul scoaterii lui din familie, în prezent aflându-se în plasament la asistentul maternal profesionist H.M. Din declaraţiile martorilor şi ale inculpaţilor, rezultă că, la momentul la care avea aproximativ 5 luni, inculpata l-a părăsit, aspect recunoscut şi de către aceasta, ca de altfel pe toţi copiii pe care îi avea şi a fugit la o soră în partea de vest a ţării o perioadă de aproximativ patru luni; trebuie subliniat că, la momentul părăsirii domiciliului conjugal, B.A. îl alăpta pe minorul M.G.; inculpaţii nu s-au mai interesat de minor; B.I.A. (fila 124 ds. urm. pen. şi referatul de anchetă socială), aflat la domiciliu, astfel cum rezultă din analiza anchetei sociale întocmite în ceea ce-l priveşte (în acest sens a se vedea şi Dosarul de plasament nr. 6605/99/2009 al Tribunalului laşi), prezintă întârziere în dezvoltarea psiho-motrică şi a limbajului, nu reacţionează când este strigat pe nume, dificultăţi de adaptare, de relaţionare; partea vătămată B.I.L. este încadrată în grad de handicap mediu, în baza certificatului din 07 iulie 2009, astfel cum rezultă din adresa din 23 octombrie 2009 a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului - Centrul de Plasament C.A.R. - fila 99 ds. fond, minora remarcându-se printr-un profil psihologic marcat de tulburări afective şi dificultăţi de adaptare. Din fişa de examinare psihologică din data de 06 noiembrie 2008, rezultă că prezintă simptomatologie posttraumatică (coşmaruri, sentimentul de a sta de pază). Din raportul de evaluare psihologică - fila 207 ds. fond - rezultă că minora adoptă o poziţie de cenzură, oscilează între stări de culpabilitate şi momente în care reacţionează impulsiv, prezintă vulnerabilitate, nehotărâre şi manifestă reacţii ale celui părăsit; partea vătămată minoră B.M.N., a fost dată în plasament Centrului de Plasament S.A. laşi, din cuprinsul sentinţei civile nr. 1543 din 09 octombrie 2009 - fila 103 - ca şi din analiza întregului dosar (nr. 6601/99/2009 al Tribunalului laşi), rezultând faptul că minora prezintă, pe lângă diagnostice de natură fizică şi întârziere în dezvoltarea psihomotorie; minorilor B.C. şi B.G., Ie-a fost afectată integritatea psiho-emoţională a acestora, dezechilibrele existente în familie pe mai multe planuri conducând la comiterea din partea acestora de fapte prevăzute de legea penală, respectiv furturi, în special, de alimente şi îmbrăcăminte;
- din punct de vedere moral, prin agresiunile sexuale exercitate asupra minorei I.L. (de săvârşirea cărora au luat cunoştinţă şi fraţii ei minori, C. şi G., fie în mod direct, fie indirect), prin faptul că inculpatul B.G. a tapetat holul locuinţei cu imagini având caracter erotic pronunţat, ne mai ţinând cont de normele de morală, prin faptul că minorii (respectiv, cei ce puteau înţelege) au auzit vorbindu-se prin sat de comportamentele sexuale deviante ale tatălui lor faţă de sora lor I., prin faptul că minorii furau alimente de la vecini sau dormeau iarna în beciuri ale oamenilor, în culcuşuri făcute din lână şi furau lapte direct de la vacă pentru a mânca, se conturează tocmai o atingere gravă adusă dezvoltării morale a victimelor minore sub pragul acceptabil şi tolerabil în cadrul unei comunităţi.
În ceea ce priveşte agresiunile sexuale exercitate asupra minorei I.L., declaraţiile acesteia, coroborate cu declaraţiile celorlalţi fraţi, cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, cu fişele de examinare şi evaluare psihologică, au probat dincolo de orice dubiu faptul că inculpatul şi-a agresat sexual fiica cea mare. în drept s-a reţinut că:
I. Faptele inculpatului B.G. care, pe parcursul unei lungi perioade de timp, prin folosirea de violenţe în mod repetat, exercitate asupra fiecăruia dintre cei opt minori, respectiv asupra lui B.I.L., B.C., B.G., B.P.V., B.A.M., B.M.G., B.l.A., B.M.N., prin neasigurarea hranei, a îmbrăcămintei, a condiţiilor corespunzătoare de locuit, a pus în primejdie gravă dezvoltarea fizică, intelectuală şi morală a acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de „rele tratamente aplicate minorului", prev. de art. 306 C. pen., existând, în această cauză, opt de astfel de infracţiuni, aflate într-un concurs real, prev. de art. 33 lit. a) C. pen.
II. Faptele inculpatei B.A. care, pe parcursul unei lungi perioade de timp, prin folosirea de violenţe în mod repetat, exercitate asupra fiecăruia dintre cei opt minori, respectiv asupra lui B.I.L., B.C., B.G., B.P.V., B.A.M., B.M.G., B.l.A., B.M.N., prin neasigurarea hranei, a îmbrăcămintei, a condiţiilor corespunzătoare de locuit, a pus în primejdie gravă dezvoltarea fizică, intelectuală şi morală a acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de „rele tratamente aplicate minorului", prev. de art. 306 C. pen., existând, în această cauză, opt de astfel de infracţiuni, aflate într-un concurs real, prev. de art. 33 lit. a) C. pen.
III. Faptele inculpatului B.G. care, începând cu data de 29 iunie 2007 - ziua de S.P. - a întreţinut, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, relaţii sexuale, prin constrângere, cu fiica sa B.I.L., în vârstă de 12 ani la acea vreme, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de:
- „viol exercitat asupra unui membru al familiei ce nu a împlinit 15 ani", prev. de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b)1, alin. (3) C. pen.;
- „incest", prev. de art. 203 C. pen., ambele în formă continuată, prev. de art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Se reţine săvârşirea de către inculpat şi a infracţiunii de „incest" întrucât victima este rudă în linie directă cu inculpatul. De altfel, prin actul de sesizare, s-a reţinut şi săvârşirea acestei infracţiuni.
În plus, s-a avut în vedere şi Decizia în interesul Legii nr. 17 din 10 martie 2008 a I.C.C.J. - Secţiile Unite, obligatorie, ce relevă, în considerentele sale, faptul că, în măsura în care victima violului este "membru al familiei" în accepţiunea art. 197 alin. (2) lit. b)1, cu referire la art. 1491 C. pen., iar această situaţie este determinată de rudenie în linie directă, se impune ca, într-un atare caz, fapta să fie încadrată şi în infracţiunea de incest prevăzută de art. 203 C. pen.
Procedându-se în acest mod, se răspunde cerinţelor specifice de încadrare juridică în cazul concursului ideal de infracţiuni reglementat în art. 33 lit. b) C. pen.
Concluzionând, întreaga activitate infracţională a inculpatului B.G. se prezintă într-o pluralitate de infracţiuni, sub forma atât a concursului real, cât şi a concursului ideal de infracţiuni, prev. de art. 33 lit. a), b) C. pen.
Faţă de aspectele de fapt şi de drept expuse s-a dispus condamnarea inculpaţilor.
La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost stabilite şi, ulterior, a pedepsei ce le va fi aplicată şi a modului ei de executare, instanţa a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv, dispoziţiile generale ale C. pen., limitele de pedeapsă fixate în parte specială pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor, gradul de pericol social al faptelor săvârşite, persoanele infractorilor, precum şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Gradul de pericol social concret al faptelor comise de către inculpaţi este unul foarte ridicat, având în vedere atingerea importantă adusă valorilor sociale ocrotite de legea penală, modul şi mijloacele de săvârşire a faptelor, aşa cum au fost descrise mai sus, împrejurările în care faptele au fost comise şi, nu în ultimul rând, urmările produse, respectiv, încălcarea libertăţii sexuale şi a integrităţii corporale, a bazelor morale pe care este clădită familia, atingerea gravă adusă dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a fiecăreia dintre cele opt victime minore.
Dacă textul incriminator al art. 306 C. pen. face trimitere, pentru a fi incident în cauză, doar la crearea unei stări de pericol pentru una din cele trei componente, respectiv, pentru dezvoltarea fizică, intelectuală sau morală a minorului, în speţa de faţă, aşa cum am arătat mai sus, prin faptele inculpaţilor nu numai că s-a creat o stare de pericol, pentru fiecare dintre acestea, dar, faptele chiar au avut urmări dintre cele mai serioase şi mai grave, în planul dezvoltării intelectuale, fizice sau morale a fiecăruia dintre cei opt minori. Dacă mai subliniem şi vârsta părţilor vătămate, lipsurile îndurate, chinurile suferite, intensitatea şi frecvenţa foarte mare a acestora, toate acestea constituie împrejurări care imprimă faptelor de „rele tratamente aplicate minorului" un caracter grav, în sensul art. 75 alin. (2) C. pen.
În ceea ce priveşte infracţiunile de viol şi incest, pentru comiterea cărora a fost cercetat doar inculpatul B.G., trebuie precizat faptul că acesta nu a ţinut cont de circumstanţe, de împrejurarea că a fost surprins de către martorul T.P., continuând să comită astfel de fapte reprobabile, de faptul că a fost văzut de către copii, a se vedea declaraţia minorului B.G. în acest sens.
La rândul lor, inculpaţii prezintă un pericol social foarte ridicat, fapt dovedit de modalitatea şi împrejurările în care au comis infracţiunile şi de atitudinea acestora necorespunzătoare de după comiterea faptelor, negând orice agresiune fizică asupra minorilor, orice agresiune sexuală (în cazul inc. B.G.), motivând fuga şi frica celor opt copii minori ai lor prin aceea că fiica mai mare, I.L., îi lua cu ea pentru a nu le spune părinţilor unde a plecat.
De asemenea, nu poate fi omisă declaraţia minorului B.C., potrivit căreia „tata mi-a spart capul şi mi-a rămas o cicatrice la frunte, după ce m-a lovit cu un melesteu era beat şi motiva că nu am avut grijă de fratele meu mai mic", după cum trebuie făcut trimitere şi la împrejurarea că un alt copil al inculpaţilor a decedat în timp ce era alăptat.
Aceste aspecte conturează foarte clar consecvenţa inculpaţilor în exercitarea actelor de violenţă deosebită asupra membrilor familiei şi, mai ales, lipsa lor de corijare.
Potrivit referatului de evaluare psiho-socială întocmit de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul laşi (filele 238 - 240 ds. instanţă), inculpata B.A., pe parcursul interviului, a încercat să demonstreze interes pentru creşterea copiilor la modul declarativ, dar atitudinea concretă faţă de copiii aflaţi de faţă a arătat contrariul (copiii erau îmbrăcaţi în haine extrem de uzate şi murdare, condiţiile din locuinţă erau insalubre). Chiar dacă fiica mai mare urma să plece la şcoală, la momentul interviului, inculpata se pregătea să meargă în sat; privarea fetei mari de educaţie a devenit o obişnuinţă din partea inculpatei, s-a mai subliniat prin referat. Singura modalitate de a face educaţie, cunoscută de inculpată, se referă la aplicarea de corecţii fizice repetate. Şi prin acest referat a fost subliniată indiferenţa faţă de intoxicarea copiilor cu alcool prin alăptare, precum şi lipsa oricărei preocupări pentru asigurarea unui minim de hrană şi îmbrăcăminte.
O dată în plus, inculpata a avut, cu ocazia interviului, o atitudine de respingere şi blamare faţă de victima I.L., fără a-şi asuma vreo responsabilitate pentru evoluţia acesteia; a încercat să transfere vina asupra minorei.
Inculpata şi-a neglijat total îndatoririle de mamă, a exercitat abuzuri asupra fiecăruia din cei opt copii ai săi,împreună cu soţul ei. A manifestat o atitudine lipsită de regret şi empatie faţă de minora I., ca, de altfel, faţă de toţi ceilalţi copii.
Din referatul de evaluare psiho-socială întocmit de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul laşi (filele 235 - 237 ds. instanţă), rezultă că inculpatul B.G. în copilărie a fost agresat de tatăl lui, model pe care l-a internalizat şi l-a aplicat, mai târziu, în propria familie. Semnificativă în acest sens este opinia sa cu privire la ce anume ar schimba dacă ar avea posibilitatea, şi anume „i-ar bate mai bine pe copii ca să se înveţe minte". Inculpatul s-a complăcut într-un stil de viaţă cu un contact sumar cu munca, marcat de consum de alcool şi promiscuitate.
Pe parcursul interviului a dat dovadă de duplicitate şi viclenie, pozând în victima împrejurărilor şi, în special, a fiicei lui, L. Atitudinea faţă de victimă nu are nici o nuanţă paternă. A construit o imagine „extrem de negativă" minorei, nu se consideră responsabil de evoluţia fiicei sale sau a celorlalţi copii, dar regretă faptul că nu se află lângă copiii săi!
Pe parcursul interviului s-a constatat o complicitate tacită între cei doi inculpaţi, ambii având un discurs de blamare a minorei I.L. Nu manifestă sentimente de jenă sau empatie faţă de victimă, ci doar de teamă faţă de consecinţele juridice. Se concluzionează prin referat că nu au fost identificaţi factori pozitivi în cazul inculpatului.
Toate aceste date reflectă, o dată în plus, periculozitatea socială extrem de ridicată a inculpaţilor, ca şi faptul că, atât acuzaţiile, cât şi derularea prezentului proces penal nu şi-au pus amprenta asupra evoluţiei lor.
În funcţie de aceste criterii, cât şi de dispoziţiile părţii generale ale C. pen., precum şi de limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială, ţinând cont şi de întreaga situaţie de fapt reţinută în sarcina inculpaţilor, instanţa a aplicat acestora câte o pedeapsă principală cu închisoarea orientată înspre maximul special prevăzut de lege, exceptând infracţiunile de rele tratamente aplicate minorilor M.G., I.A. şi M.N., date fiind vârstele acestora, precum şi momentele la care instituţiile statului au intervenit în ceea ce-i priveşte. S-a dat eficienţă şi disp. art. 78 C. pen., ca urmare a reţinerii disp. prev. de art. 75 alin. (2) C. pen.
Alăturat de fiecare pedeapsă principală, instanţa, în temeiul art. 65 alin. (2) C. pen., a aplicat inculpaţilor şi pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d) şi e) C. pen. şi a degradării militare în cazul inculpatului B.G. (care are stagiul militar satisfăcut), prev. de art. 67 C. pen. La individualizarea, în această modalitate, a fiecăreia dintre pedepsele complementare, instanţa a avut în vedere tocmai perseverenţa comportamentului deosebit de violent al inculpaţilor, asupra fiecăreia dintre cele opt victime minore, atitudinea lor în familie, relevată de probele menţionate mai sus, apreciind că aceştia sunt incompatibili cu calitatea de tutore sau curator. Modalitatea de săvârşire a faptelor pledează inclusiv pentru interzicerea drepturilor părinteşti, activitatea infracţională fiind îndreptată asupra propriilor copii, ceea ce denotă un comportament deosebit de nedemn, incompatibil cu autoritatea părintească. Din datele existente la dosar, rezultă că inculpatul B.G. este militar în rezervă, fiind incidente disp. imperative ale art. 67 alin. (2) C. pen., instanţa apreciind că se impune, pentru identitate de raţiune şi eficientizarea disp. art. 67 alin. (3) C. pen., prin raportare la pedepsele aplicate pentru infracţiunea de incest comisă.
Având în vedere că infracţiunile ce formează obiectul prezentei judecăţi au fost comise, după cum s-a arătat mai sus, atât în concurs ideal, cât şi în concurs real, în cazul inculpatului B.G., sau numai în concurs real, în cazul inculpatei B.A., s-a făcut şi aplicarea acestor dispoziţii, respectiv s-a aplicat pedeapsa principală cu închisoarea cea mai grea, ce a fost sporită cu 5 (cinci) ani închisoare, în cazul inculpatului B.G., având în vedere gravitatea fiecăreia dintre infracţiunile comise, perseverenţa în încălcarea relaţiilor sociale ce ocrotesc familia, precum şi lipsa oricărui resentiment cu privire la faptele comise şi a oricărei evoluţii date de derularea procesului de faţă, în direcţia reintegrării sale sociale.
De asemenea, în baza art. 35 alin. (2), (3) C. pen. s-a aplicat inculpaţilor, alături de pedeapsa principală a închisorii, şi pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen. (în cazul ambilor inculpaţi), precum şi a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen. (în cazul inc. B.G.).
Pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 C. pen. s-a interzis inculpaţilor exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., existând identitate de raţiune în ceea ce priveşte aplicarea pedepsei accesorii şi aplicarea pedepsei complementare a interzicerii aceloraşi drepturi, astfel că, motivele care au determinat şi au impus aplicarea disp. art. 65 C. pen. sunt aceleaşi cu cele care reclamă incidenţa art. 71 C. pen.
Constatând că temeiurile ce au stat la baza luării, şi ulterior menţinerii stării de arest preventiv a inculpatului B.G. nu s-au modificat, ci, din contră, s-au consolidat, mai ales că s-a dispus condamnarea acestuia, în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., instanţa a menţinut această măsură preventivă.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive, respectiv de la 02 noiembrie 2009 la zi.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, la termenul din data de 30 noiembrie 2009, părţile civile, prin apărător, au precizat că înţeleg să solicite suma de 10000 lei daune morale pentru minora B.I. şi câte 1000 lei pentru fiecare dintre celelalte părţi vătămate, cu acelaşi titlu (fila 171).
În ceea ce priveşte prejudiciul moral, este cunoscut faptul că acesta este rezultatul lezării unui drept nepatrimonial şi, deşi s-a considerat că este imposibilă o reparare pecuniară a acestuia, invocându-se caracterul arbitrar al acestei reparaţii, neputându-se stabili nici un fel de echivalenţă între durerea morală şi o anumită sumă de bani, totuşi prezenţa acestuia ca parte componentă a prejudiciului în ansamblu, potrivit disp. art. 998, 999 C. civ., şi-a găsit o aplicare constantă în practica judiciară.
Despăgubirile acordate pentru prejudicii izvorâte din fapte ilicite trebuie să reprezinte întotdeauna o acoperire integrală şi nu se stabilesc în raport cu posibilităţile materiale ale inculpatului sau ale victimei. Esenţială este stabilirea concordanţei dintre întinderea prejudiciului moral şi cuantumul despăgubirii, nefiind admisă nici o diferenţă în plus, şi nici o diferenţă în minus.
În cazul lezării relaţiilor sociale referitoare la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei, la desfăşurarea vieţii sexuale a persoanei cu respectarea normelor morale şi fără a pune în pericol, sub aspect biologic, specia umană, la convieţuirea socială în cadrul familiei, relaţiilor care implică grijă faţă de dezvoltarea fizică, intelectuală şi morală a minorului, pentru cuantificarea prejudiciului moral nu se poate apela la probe materiale, judecătorul fiind singurul care, în raport cu consecinţele, pe oricare plan, suferite de părţile civile, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală, care să compenseze dezechilibrele morale, dificultăţile în adaptare, lipsa de stimuli intelectuali şi afectivi, carenţele de la nivelul gândirii şi limbajului, gradul de deficienţă mintală la care au fost aduse, unele reversibile, altele nu, astfel cum rezultă din fişele de evaluare psihologică.
Astfel, este de reţinut că această cuantificare nu este supusă unor criterii legale de determinare. în acest caz, cuantumul daunelor morale se stabileşte, prin apreciere, urmare a aplicării de către instanţa de judecată a criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de părţile civile în plan psihic, importanţa valorilor lezate şi măsura în care li s-a adus atingere, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care a fost afectată situaţia familială şi socială a părţilor civile. Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului moral efectiv produs părţilor civile.
În cauză, instanţa a fost în măsură să aplice aceste criterii, urmare a faptului că a fost produs acel minim de argumente şi indicii din care să rezulte măsura afectării drepturilor nepatrimoniale prin acţiunile continue exercitate de către inculpat, de natură a duce la evaluarea echitabilă a despăgubirilor ce ar urma să compenseze prejudiciul moral şi a apreciat, în cauză fiind posibil, dată fiind vârsta părţilor civile şi obligaţia pe care o are în raport cu disp. art. 17 alin. (3) C. proc. pen., că sumele solicitate nu reprezintă o apreciere echitabilă, corespunzătoare prejudiciului moral efectiv produs fiecăreia dintre părţile civile.
Sunt evidente consecinţele negative suferite de părţile civile în plan psihic, traumele psihice suferite, sechelele posttraumatice care afectează negativ participarea părţilor civile la viaţa socială şi de familie şi la care instanţa a făcut referire de mai multe ori în cuprinsul prezentei hotărâri.
Faţă de cele arătate instanţa a apreciat că, alături de pedeapsa aplicată fiecăruia dintre inculpaţi pentru faptele abominabile comise, sumele de:
- 15000 lei pentru B.I.L.;
- câte 12000 lei pentru B.C., B.G., B.P.V., B.A.M.;
- câte 10000 lei pentru B.M.G., B.l.A. şi B.M.N., apar ca necesare şi echitabile pentru acoperirea prejudiciului moral suferit de fiecare dintre părţile civile minore.
În consecinţă, în baza art. 14, art. 17, art. 346, art. 348 C. proc. pen. fiecare inculpat a fost obligat să plătească părţilor civile minore sumele mai sus menţionate cu titlu de daune morale pentru fiecare dintre acestea.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel în termen inculpatul B.G., invocând nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii.
Motivându-şi apelul, inculpatul a susţinut că nu a comis infracţiunea de viol asupra fiicei sale I.L. şi că aceasta a fost influenţată de diverşi cetăţeni să facă afirmaţii mincinoase şi acuzatoare la adresa sa.
A mai precizat că a muncit cu ziua la săteni pentru a aduce cele necesare copiilor, că îşi iubeşte familia şi că se bucura de fiecare dată când i se mai năştea un copil.
Inculpatul a mai arătat că minora I.L. a stat o perioadă la vecinul P., în timp ce soţia acestuia era internată în spital, că a întreţinut relaţii intime cu acest vecin iar el îi dădea bani pentru discotecă.
Conţinutul declaraţiilor date de soţii P. şi prin care este acuzat de întreţinerea unor relaţii intime cu fiica sa îl explică prin aceea că familia P. îi datora o sumă de bani, iar pe de altă parte, imobilul în care familia sa locuieşte este construit pe un teren aparţinând soţilor P.
A solicitat admiterea apelului promovat, desfiinţarea sentinţei pronunţate şi pe fond, în urma rejudecării,,să se dispună achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.
În subsidiar a solicitat reducerea cuantumului pedepselor aplicate.
Prin Decizia penală nr. 132 din 17 august 2010 a Curţii de Apel laşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul B.G., fiul lui V. şi E., împotriva sentinţei penale nr. 116 din 26 februarie 2010 pronunţată de Tribunalul laşi în Dosarul nr. 5622/99/2010, sentinţă penală pe care o menţine.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului B.G., deţinut în Penitenciarul laşi, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus arestarea preventivă a inculpatului de la 26 februarie 2010, la zi.
A fost obligat apelantul să plătească statului suma de 800 RON cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 500 RON onorariu apărătorilor din oficiu, suportat din fondurile statului.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel, verificând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, dar şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, potrivit dispoziţiilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen. a constatat că sentinţa pronunţată este legală şi temeinică.
În considerentele deciziei s-a reţinut că inculpatul B.G. s-a căsătorit cu inculpata B.A., fostă V. la data de 19 ianuarie 1994, iar din convieţuirea lor au rezultat nouă copii şi anume: B.I.L.; B.C.; B.G.; B.P.V.; B.A.M.; B.A.M., - în prezent decedat în luna mai 2002; B.M.G.; B.l.A. şi B.M.N.
Probele administrate în cursul urmăririi penale şi reconfirmate în faza cercetării judecătoreşti au dovedit împrejurarea că în perioada 29 iunie 2007 - 23 octombrie 2008 inculpatul B.G. în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale a întreţinut prin constrângere acte sexuale cu fiica sa B.I.L. care la acea vreme avea vârsta de 12 ani şi 11 luni.
La data săvârşirii primului act sexual inculpatul B.G. se afla în stare de ebrietate, soţia sa era plecată de acasă, iar copiii se jucau afară; în acel context a chemat partea vătămată în casă, a închis uşa de la cameră pe dinăuntru şi i-a cerut minorei I.L. să se dezbrace.
Minora a realizat ce urmează să se întâmple (întrucât probele relevă că toţi copiii stăteau în aceeaşi cameră cu părinţii) şi a refuzat să se conformeze. Atunci inculpatul i-a aplicat lovituri, a dezbrăcat-o de toate hainele, a trântit-o pe pat şi folosind forţa fizică a întreţinut cu aceasta un act sexual.
După această dată, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale inculpatul B.G. a întreţinut cu minora B.I.L., fiica sa, acte sexuale, ultimul consumându-se la data de 23 octombrie 2008.
Că aşa s-au petrecut faptele, rezultă din declaraţiile constante ale părţii vătămate B.I.L., din raportul de constatare medico-legală din 06 noiembrie 2008 întocmit de I.M.L. laşi şi care concluzionează că minora B.I.L. a prezentat la data examinării o deflorare incompletă, care este mai veche de 5-7 zile, timp după care, din punct de vedere medico-legal nu se mai poate preciza de când anume datează.
Comisia medico-legală pentru minori a examinat pe partea vătămată B.I.L. şi a concluzionat la data de 27 noiembrie 2008 că aceasta prezintă dezvoltare dizarmonica a personalităţii în context negativ familial şi socio-economic.
Minora are tulburări în sfera emoţională şi afectivă specifice dezvăluirii incestului.
Susţinerile părţii vătămate se coroborează şi cu depoziţiile martorilor audiaţi în cauză şi al căror conţinut a fost amplu analizat de instanţa de fond.
Astfel, martorul T.P., în cursul urmăririi penale a declarat că martorul C.D. i-ar fi povestit că mergând într-o zi în vizită la familia B., când a intrat în casă l-a surprins pe inculpat în timp ce întreţinea relaţii intime cu fiica sa I.L.
Chiar minora - parte vătămată a relatat că în vara anului 2007, în timp ce tatăl său întreţinea cu ea acte sexuale, într-o zi pe la prânz, a intrat în cameră naşul său de botez T.P.; acesta fiind şocat de ceea de văzuse l-a întrebat pe inculpat ce face şi a plecat.
Deşi acest martor nu a recunoscut pe parcursul cercetărilor că a perceput în mod nemijlocit această scenă, vecinul său C.I. a declarat că T.P. i-a povestit acest aspect, fiind şocat.
Şi martorul P.A.A. a declarat în cursul urmăririi penale şi în instanţă că numitul T.P. i-a povestit că intrând într-o zi pe la prânz în casa inculpatului l-a surprins pe acesta în timp ce întreţinea acte sexuale cu fiica sa I.L.
Minora B.I.L. a afirmat şi faţă de vecinii săi P.M. şi P.G. că este nevoită să fugă de acasă deoarece tatăl său o obligă să întreţină cu el acte sexuale.
Martorul P.G. l-a întrebat pe inculpat despre realitatea relaţiei dintre el şi fiică, spunându-i că şi prin sat se discută acest aspect iar el a răspuns că dacă va ajunge la puşcărie, tot va scăpa şi atunci va omorî atât pe soţie cât şi pe fiica mai mare, pe L.l.
Şi fraţii părţii vătămate B.C. şi B.G. au declarat că ştiau despre relaţiile pe care tatăl lor le întreţinea cu I.L.; minora B.G. chiar l-a surprins odată pe inculpat într-o asemenea ipostază.
În cursul urmăririi penale, printr-o declaraţie olografă aflată la filele 132-133 dosar urmărire penală şi dată în prezenţa martorului asistent C.F., inculpatul a recunoscut că începând cu luna iulie 2007 şi până în noiembrie 2008 întreţinut acte sexuale cu fiica sa I.L., fără acordul acesteia. Inculpatul a mai precizat că minora i-ar fi relatat mamei sale ce i s-a întâmplat iar când soţia a încercat să discute cu el această problemă a negat realitatea celor afirmate de minoră şi Ie-a bătut pe amândouă.
După această declaraţie, inculpatul a negat săvârşirea faptelor pe tot parcursul procesului penal.
Tot în cursul urmăririi penale, inculpatul a fost supus testului poligraf iar din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 14 mai 2009 aflat la filele 102-104 rezultă că pentru răspunsurile numitului B.G., la întrebările relevante cauzei, au fost evidenţiate reacţii specifice comportamentului simulat.
S-a mai menţionat în aceleaşi concluzii că în cadrul discuţiilor post-test, B.G. a recunoscut comiterea faptei.
Coroborând toate aceste date, instanţa de apel a constatat că în mod corect prima instanţă a reţinut vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunilor de viol şi incest, fapte aflate în concurs ideal şi prevăzute de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b)1, alin. (3) şi cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); art. 203 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi cu referire la art. 33 lit. b) C. pen.
Pedepsele aplicare au fost dozate corespunzător, prima instanţă având în vedere la stabilirea lor toate criteriile prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi motivând amplu şi convingător necesitatea orientării cuantumului acestora spre maximul special în scopul realizării reeducării inculpatului şi pentru prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni - art. 52 C. pen.
Aşa fiind, cererea inculpatului de a se dispune achitarea sau măcar reducerea cuantumului pedepselor aplicate apare ca nejustificată.
S-a constatat că şi infracţiunile de rele tratamente aplicate celor 8 copii minori, prev. de art. 306 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) C. pen. şi cu referire la art. 33 lit. a) C. pen. au fost în mod corect reţinute în sarcina inculpatului-apelant.
Acelaşi material probator administrat în cursul urmăririi penale şi reconfirmat în faza cercetării judecătoreşti relevă că atât inculpatul cât şi soţia sa erau mari consumatori de băuturi alcoolice şi pe acest fond se manifestau agresiv în sânul familiei; inculpatul avea instabilitate comportamentală concretizată în ieşiri nervoase atât la adresa soţiei cât şi a copiilor. Banii obţinuţi din muncile ocazionale prestate la unii consăteni, precum şi alocaţiile celor opt copii erau folosiţi, în cea mai mare parte, pentru cumpărarea de băuturi alcoolice.
După consumarea alcoolului atât inculpatul cât şi soţia sa deveneau deosebit de agresivi, atât unul faţă de celălalt, cât şi faţă de minori; micuţii erau bătuţi, traşi de păr, daţi afară din casă dezbrăcaţi, murdari şi flămânzi indiferent de timpul zilei sau al nopţii şi fără a se ţine cont de anotimp.
Aşa se explică împrejurarea că aceştia îşi căutau culcuşuri prin căpiţele cu fân, prin lanurile de porumb, prin podurile, grajdurile ori beciurile unor vecini.
Martorii au relatat că părţile vătămate fugeau de acasă de frica părinţilor şi pentru a se hrăni cereau alimente de la vecini, mergeau la biserică pentru pomană, iar uneori chiar ajungeau să fure.
Martora P.M. - vecină a inculpatului a relatat că într-o noapte din iarna 2007/2008 a surprins-o pe minora I.L. la ea în grajd, în jurul orelor 24,00, în timp ce mulgea lapte de la vacă într-o cănită şi le dădea fraţilor mai mici care o însoţeau, C. şi G., să bea.
Aceste aspecte au fost relatate, atât în faza de urmărire penală, cât şi pe parcursul cercetării judecătoreşti de către martorii: P.M., P.G., A.V., H.R., M.M., S.A., C.I., P.C.P. şi T.P.
Datele relatate de către martori se coroborează cu cele menţionate în fişele de examinare psihologică întocmite părţilor vătămate şi cu cele inserate în referatul de anchetă socială.
Aşa s-a constatat că o parte dintre părţile vătămate sufereau de mai multe afecţiuni, acestea fiind consecinţa lipsurilor îndurate, cât şi a frigului, a dezechilibrului nutriţional şi afectiv.
Potrivit certificatului din 07 iulie 2009, partea vătămată B.I.L. a fost încadrată în grad de handicap mediu, minora remarcându-se printr-un profil psihologic marcat de tulburări afective şi dificultăţi de adaptare.
Fişa de examinare psihologică întocmită la data de 06 noiembrie 2008 a menţionat că sus-numita prezenta simptomatologie posttraumatică: coşmaruri, sentimentul de a sta de pază, adoptând o poziţie de cenzură, oscilând între stări de culpabilitate şi momente în care reacţionează impulsiv, prezentând vulnerabilitate şi adoptând reacţii ale celui părăsit.
Partea vătămată B.M.N. a fost internată la Spitalul Clinic pentru Copii S.M. din laşi, fiind diagnosticată cu anemie carenţială, malnutriţie protein-energetică gravă, rahitism incipient, rinofaringită acută şi diaree acută gravă.
Minora parte vătămată B.A.M. a prezentat la data examinării o simptomatologie fiziologică şi psihică posttraumatică; s-a mai consemnat în referatul întocmit că sus-numita trăieşte o frică perpetuă de a nu-i fi citite gândurile, prezintă o slabă toleranţă la frustrare, nu mai suportă suferinţa şi prezintă dificultăţi de relaţionare.
Referatul de examinare psihologică şi evaluare psihosocială întocmit pentru minora parte vătămată B.P.V. relevă că aceasta trăieşte o frică perpetuă de a nu-i fi citite gândurile, prezintă o slabă toleranţă la frustrare, nu mai suportă suferinţa, prezintă dificultăţi de relaţionare.
S-a reţinut că important de subliniat este faptul că la data examinării, minorele A.M. şi P.V. se aflau la domiciliu; cu toate acestea, în fata asistentului social au susţinut că mama lor B.A. manifestă un comportament agresiv, verbal şi fizic (tras de păr, bătut cu băţul, înjurat) atât faţă de ele cât şi faţă de partea vătămată B.l.A. Au mai arătat minorele că banii obţinuţi de ele de sărbători - Crăciun, Anul Nou - au fost luaţi de mamă şi cheltuiţi pe băuturi alcoolice.
Minorul parte vătămată B.M.G. a fost părăsit de mama sa când avea vârsta de 5 luni şi era alăptat; mama a plecat la o soră a sa în partea de vest a ţării, unde a rămas timp de 4 luni; minorul a fost dat în plasament la asistent maternal profesionist, unde se află şi în prezent. Minorul parte vătămată B.l.A. rămas la domiciliu, a trăit împreună cu ceilalţi fraţi într-o familie aflată la limita sărăciei, cu o dinamică anormală, caracterizată prin cumul de abuzuri, prin neglijare gravă şi prin violenţă fizică şi psihică; s-a mai consemnat în referatul întocmit că minorul prezintă întârziere în dezvoltarea psiho-motrică şi a limbajului, dificultăţi de adaptare, de relaţionare şi nu reacţionează când este strigat pe nume.
Părţile vătămate B.C. şi B.G. au fost cercetaţi penal pentru săvârşirea unor fapte de sustragere din locuinţele vecinilor, din biserică şi din grădiniţa comunală de unde şi-au însuşit în special produse alimentare, obiecte de îmbrăcăminte şi jucării.
Faţă de aceşti doi minori a fost luată măsura internării în Centrul de Plasament S.S. din localitatea Târgu-Frumos, jud. laşi.
Din referatul de anchetă socială mai rezultă că imobilul în care locuieşte familia B. se află într-un stadiu avansat de degradare, condiţiile de igienă sunt extrem de precare iar pereţii interiori au fost tapetaţi de inculpatul B.G. cu postere înfăţişând femei dezbrăcate şi nuduri.
Faţă de această situaţie de fapt, s-a apreciat că în mod corect prima instanţă a reţinut în sarcina inculpatului B.G. săvârşirea a opt infracţiuni de rele tratamente aplicate minorului - câte părţi vătămate există în cauză.
Pedepsele aplicate au fost corect individualizate, în raport cu fiecare parte vătămată şi cu tratamentul ce i-a fost aplicat de inculpat, unele fiind stabilite chiar la nivelul maximului special.
Instanţa de apel a apreciat că doar păstrate la acest nivel pedepsele aplicate inculpatului îşi pot atinge scopul prev. de art. 52 C. pen., situaţie faţă de care, cererea inculpatului de reducere a pedepselor aplicate apare ca nejustificată.
S-a mai reţinut că temeiurile care au impus luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat şi nici nu au dispărut, ci dimpotrivă s-au consolidat prin probele administrate în faza cercetării judecătoreşti, astfel că în baza art. 350 raportat la art. 383 C. proc. pen. se impune a se menţine starea de arest a inculpatului şi a se deduce din pedeapsa ce urmează a fi executată şi arestarea preventivă cuprinsă între 26 februarie 2010 - 17 august 2010.
Împotriva deciziei instanţei de apel, a declarat recurs inculpatul B.G.
Examinând recursul inculpatului, în raport cu dispoziţiile legale referitoare la condiţiile exercitării căii de atac, Înalta Curte constată că recursul este tardiv, pentru considerentele următoare:
Potrivit art. 3853 C. proc. pen., termenul de recurs este de 10 zile şi curge de la pronunţare dacă legea nu dispune altfel, dispoziţiile art. 363 - 365 C. proc. pen., privind data de la care curge termenul, repunerea în termen şi declararea peste termen a căii de atac a apelului, aplicându-se corespunzător.
Conform art. 363 alin. (3) C. proc. pen., la care face trimitere art. 3853 C. proc. pen., pentru partea care a lipsit atât la dezbateri, cât şi de la pronunţare, termenul de declarare a recursului curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.
Din examinarea actelor dosarului (fila 120 dosar apel) rezultă că recurentului inculpat, aflat în stare de deţinere, i s-a comunicat, în conformitate cu disp. art. 360 alin. (2) C. proc. pen., copia dispozitivului deciziei instanţei de apel la 20 august 2010, dată de la care a început să curgă termenul de recurs.
Or, recurentul inculpat a declarat recurs la 6 septembrie 2010 (fila 3 dosar recurs), depăşind termenul legal de 10 zile, prevăzut de lege.
În consecinţă, pentru considerentele expuse şi ca urmare a admiterii excepţiei de tardivitate, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza I C. proc. pen., va respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul B.G. împotriva Deciziei penale nr. 132 din 17 august 2010 a Curţii de Apel laşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi a arestării preventive de la 02 noiembrie 2009 la 25 noiembrie 2010.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul B.G. împotriva Deciziei penale nr. 132 din 17 august 2010 a Curţii de Apel laşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive de la 02 noiembrie 2009 la 25 noiembrie 2010.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4146/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3387/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
