ICCJ. Decizia nr. 1156/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1156/2011
Dosar nr.7336/2/2010
Şedinţa publică din 23 martie 201.
Asupra recursului penal de faţă ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin sentinţa penală nr. 404/F din 26 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petiţionara S.P.F. împotriva rezoluţiei nr. 1297/P/2010 din 26 mai 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Pentru a se pronunţa astfel prima instanţă a reţinut că prin rezoluţia nr. 1297/P/2010 din 26 mai 2010 s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimata S.R.O. – notar public sub aspectul comiterii infracţiunilor prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 215 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 249 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 298 NCP), art. 194 C. pen., art. 250 C. pen. şi art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi faţă de intimatul R.C. – executor judecătoresc sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)
Împotriva acestei ordonanţe a formulat plângere petiţionara, care a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluţia nr. 1341/II-2/2010 din 14 iulie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Curtea de Apel Bucureşti a constatat că din actele premergătoare efectuate în cauză nu rezultă indicii în sensul comiterii de către intimaţi a infracţiunilor reclamate.
Împotriva sentinţei penale nr. 404/F din 26 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a declarat recurs petiţionara S.P.F., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 2781 alin. (10) C. proc. pen. astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010 hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. (8) este definitivă.
Conform art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 hotărârile pronunţate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
Din interpretarea per a contrario a dispoziţiilor legale invocate rezultă că hotărârile pronunţate după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 sunt supuse căilor de atac prevăzute de legea nouă.
Aşa cum s-a arătat anterior, prin Legea nr. 202/2010 au fost modificate dispoziţiile art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., în sensul că hotărârile pronunţate de judecător potrivit alin. (8) al aceluiaşi articol sunt definitive.
În cauză, hotărârea recurată a fost pronunţată după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 şi, pe cale de consecinţă, recursul declarat împotriva acesteia este inadmisibil în raport cu prevederile legale invocate.
Astfel, Înalta Curte în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. va respinge ca inadmisibil recursul, iar conform dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligată petiţionara la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionara S.P.F. împotriva sentinţei penale nr. 404/F din 26 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 martie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 1154/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1159/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
---|