ICCJ. Decizia nr. 1535/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 1535/2011
Dosar nr. 4717/1/2011
Şedinţa publică din 2 noiembrie 2011
Asupra plângerii de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I.1.a). La data de 24 ianuarie 2011, sub nr. 52/P/2011, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, plângerea penală formulată de persoana vătămată G.V. prin care a solicitat să se efectueze cercetări faţă de prim ministrul E.B., O.G., ministrul apărării naţionale şi col. L.D., şeful Serviciului de pensii militare şi drepturi sociale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale - Direcţia Financiar-contabilă, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 161, art. 215, art. 246, art. 249, art. 250, art. 317 C. pen.
În motivarea plângerii, persoana vătămată G.V. a arătat că în luna ianuarie 2011 a primit o pensie mai mică decât în luna decembrie 2010 şi toate infracţiunile menţionate mai sus au fost săvârşite cu prilejul recalculării pensiei sale.
b). La data de 24 ianuarie 2011, sub nr. 57/P/2011, a fost înregistrat denunţul formulat de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate prin care s-a sesizat săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) de către G.O., ministrul apărării naţionale, T.C.I., ministrul de interne, G.C.M., directorul Serviciului Român de Informaţii, precum şi de conducătorii caselor de pensii sectoriale ale celor trei instituţii.
În motivarea denunţului s-a arătat că infracţiunea a fost săvârşită cu prilejul recalculării pensiilor pentru foştii militari.
Au fost ataşate următoarele decizii de recalculare a pensiilor: nr. 88946 din 20 decembrie 2010 (S.I.), nr. 89609 din 06 ianuarie 2011 (C.S.F.), 90207 din 20 decembrie 2010 (B.V.), nr. 93148 (B.A.), nr. 87173 din 27 decembrie 2010 (A.S.T.) nr. 88614 din 01 ianuarie 2011 (A.I.S.).
c). La data de 04 februarie 2011, sub nr. 107/P/2011, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică, plângerea prin care persoana vătămată U.T.M. a solicitat să se efectueze cercetări faţă de O.G., ministrul apărării naţionale, general de brigadă M.L., şeful Direcţiei Financiar-contabile din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi col. L.D., şeful Serviciului de pensii militare şi drepturi sociale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale - Direcţia Financiar - Contabilă, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 289 şi art. 246 raportat la art. 2481 C. pen. în diferite forme de participaţie.
În motivarea plângerii persoana vătămată U.T.M. a arătat că, deşi prin hotărârea Curţii de Apel Cluj dată în dosarul nr. 1371/33/2010 s-a dispus suspendarea executării H.G. nr. 735/2010, pensia sa a fost recalculată, astfel că în luna ianuarie 2011 a primit o pensie mai mică decât în luna decembrie 2010.
d). La data de 07 februarie 2011, sub nr. 118/P/2011, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică, plângerea prin care persoana vătămată C.R.I. a solicitat să se efectueze cercetări faţă de O.G., ministrul apărării naţionale şi L.D., şeful Serviciului de pensii militare şi drepturi sociale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale - Direcţia Financiar - Contabilă, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
Persoana vătămată C.R.I. a arătat că, deşi prin sentinţa civilă nr. 4913 din 06 decembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti s-a dispus suspendarea efectelor H.G. nr. 735/2010, procedura de recalculare a pensiei sale a continuat, astfel că în luna ianuarie 2011 a primit o pensie mai mică decât în luna decembrie 2010.
e). La data de 07 februarie 2011, sub nr. 123/P/2011, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică, plângerea prin care persoana vătămată T.L.N. a solicitat să se efectueze cercetări faţă de O.G., ministrul apărării naţionale şi L.D., şeful Serviciului de pensii militare şi drepturi sociale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale - Direcţia Financiar - Contabilă, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
Persoana vătămată T.L.N. a arătat că, deşi prin sentinţa civilă nr. 4913 din 06 decembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti s-a dispus suspendarea efectelor H.G. nr. 735/2010, procedura de recalculare a pensiei sale a continuat, astfel că în luna ianuarie 2011 a primit o pensie mai mică decât în luna decembrie 2010.
La data de 07 februarie 2011 a fost înregistrată o plângere identică depusă de persoana vătămată la Secţia Parchetelor Militare.
f). La data de 08 februarie 2011, sub nr. 130/P/2011, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică, plângerea prin care persoana vătămată R.A.C. a solicitat să se efectueze cercetări faţă de prim ministrul E.B., O.G., ministrul apărării naţionale şi L.D., şeful Serviciului de pensii militare şi drepturi sociale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale - Direcţia Financiar-contabilă, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
Persoana vătămată R.A.C. a arătat că, deşi prin sentinţa civilă nr. 4913 din 06 decembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti s-a dispus suspendarea efectelor H.G. nr. 735/2010, procedura de recalculare a pensiei sale a continuat, astfel că în luna ianuarie 2011 a primit o pensie mai mică decât în luna decembrie 2010.
g.) La data de 14 februarie 2011, sub nr. 135/P/2011, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică, plângerea penală formulată de persoana vătămată P.G. prin care a solicitat să se efectueze cercetări faţă de O.G., ministrul apărării naţionale şi general de brigadă M.L., şeful Direcţiei Financiar - Contabile din Ministerul Apărării Naţionale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 246, art. 249, art. 271, art. 291 şi art. 208 - art. 209 C. pen. Persoana vătămată nu a indicat infracţiunea de fals intelectual, dar din motivarea plângerii rezultă că se referă şi la aceasta.
În motivarea plângerii, persoana vătămată P.G. a arătat că, deşi prin hotărârea Curţii de Apel Cluj dată în dosarul nr. 1371/33/2010 s-a dispus suspendarea executării H.G. nr. 735/2010, pensia sa a fost recalculată, astfel că în luna ianuarie 2011 a primit o pensie mai mică decât în luna decembrie 2010.
Având în vedere că între cele şapte cauze exista legătură şi că reunirea cauzelor s-a impus pentru o bună înfăptuire a justiţiei, prin rezoluţia din 06 aprilie 2011, în temeiul art. 45 raportat la art. 34 şi art. 35 C. proc. pen., cauzele au fost reunite.
2. Prin rezoluţia nr. 52/P/2011 din 6 aprilie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică, în baza dispoziţiilor art. 228 raportat la art. 10 lit. a) şi d) C. proc. pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de E.B. - prim - ministru al Guvernului României, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 215, art. 246, art. 246 raportat la art. 2481, art. 249, art. 250 şi art. 317 C. pen. şi art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004; neînceperea urmăririi penale faţă de G.O. - ministrul apărării naţionale, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 215, art. 246, art. 246 raportat la art. 2481, art. 249, art. 250, art. 289, art. 271, art. 208 - art. 209 şi art. 317 C. pen. şi art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004; neînceperea urmăririi penale faţă de T.C.I. - ministrul de interne, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP); neînceperea urmăririi penale faţă de G.C.M. - directorul Serviciului Român de Informaţii sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP); neînceperea urmăririi penale faţă de col. L.D. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 215, art. 246, art. 246 raportat la art. 2481, art. 249, art. 250, art. 289, art. 291, art. 271, art. 208 - art. 209 şi art. 317 C. pen. şi art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004; neînceperea urmăririi penale faţă de general de brigadă M.L. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 246 raportat la art. 2481, art. 249, art. 271, art. 289, art. 291 şi art. 208 - art. 209 C. pen.; neînceperea urmăririi penale faţă de comisar şef N.P.G., comisar şef poliţie O.M.V. şi maior I.A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Pentru a dispune în acest sens, procurorul de caz a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Prin Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor s-a stabilit că anumite categorii de pensii speciale devin pensii în sensul Legii nr. 19/2000. Prin aceeaşi lege s-au indicat regulile generale de recalculare a pensiilor şi s-a prevăzut că prin hotărâre a guvernului vor fi aprobate metodologiile de recalculare.
Prin H.G. nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, s-a detaliat procedura de recalculare.
În dosarul nr. 1371/33/2010, prin hotărârea din 28 septembrie 2010, Curtea de Apel Cluj a admis cererile reclamanţilor H.V., S.G., T.S., P.I., B.I., S.M.M. şi M.V. şi a dispus suspendarea executării H.G. nr. 735/2010 până la pronunţarea instanţei de fond. Persoana vătămată nu a fost parte în acest dosar. Persoanele vătămate P.G. şi U.T.M., care au invocat această hotărâre în plângerile penale formulate, nu au fost părţi în acest dosar.
Hotărârea a devenit irevocabilă prin decizia nr. 38 din 07 ianuarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Persoanele vătămate C.R.I., T.L.N. şi R.A.C. au chemat în judecată Guvernul României pentru ca prin hotărârea care se va pronunţa să se dispună suspendarea provizorie a executării prevederilor H.G. nr. 735/2010 până la pronunţarea instanţei de fond. Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, iar prin sentinţa civilă nr. 4913 din 06 decembrie 2010 cererea a fost admisă şi s-a dispus suspendarea H.G. nr. 735/2010 până la pronunţarea instanţei de fond.
În luna ianuarie 2011, persoanele vătămate, foşti militari, au primit pensiile recalculate, cuantumul acestora fiind mai mic decât cel din luna decembrie 2010.
Pentru a dispune în sensul neînceperii urmăririi penale, procurorul a reţinut că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 lit. a) şi d) C. proc. pen. întrucât faptele prevăzute de art. 215, art. 250, art. 289, art. 271, art. 291, art. 208 - art. 209 şi art. 317 C. pen. nu există, iar cu privire la infracţiunile prevăzute de art. 246, art. 249 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 298 NCP) şi art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 nu sunt întrunite elementele constitutive, lipsind intenţia şi elementul material al laturii obiective, respectiv situaţia premisă; infracţiunilor prevăzute de art. 215, art. 250, art. 271, art. 208 - art. 209 şi art. 317 C. pen. le lipsesc principalele elementele constitutive în prezenta speţă: situaţia premisă, elementul material al laturii obiective, intenţia, legătura de cauzalitate, urmarea imediată, astfel că nu se poate reţine că faptele există.
Referitor la infracţiunea prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), a reţinut că fapta nu există întrucât deciziile de recalculare a pensiilor persoanelor vătămate U.T.M. şi P.G. sunt rezultatul aplicării dispoziţiilor legale în vigoare, astfel că nu se poate reţine că vreun funcţionar al Ministerului Apărării Naţionale a falsificat datele referitoare la drepturile persoanelor vătămate.
Pentru că înscrisul menţionat de persoana vătămată P.G. nu poate fi considerat ca fiind fals, nici infracţiunea prevăzută de art. 291 C. pen. nu există.
Cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, s-a reţinut că are ca situaţie premisă aplicarea unei amenzi în condiţiile art. 24 alin. (2) din aceeaşi lege, pentru nerespectarea termenului în care autoritatea publică trebuie să acţioneze pentru a pune în executare hotărârea irevocabilă a instanţei; or, în prezenta cauză, amenda nu a fost aplicată, astfel că situaţia premisă pentru infracţiunea prevăzută la art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 nu există.
În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), s-a reţinut că nu a existat intenţia, astfel cum aceasta este definită de art. 19 C. pen. Prin deciziile nr. 78597 din 31 decembrie 2010 (G.V.), nr. 60717 din 31 decembrie 2010 (U.T.M.), nr. 94534 din 31 decembrie 2010 (C.R.I.), nr. 89753 din 01 ianuarie 2011 (T.L.N.), nr. 94552 din (R.A.C.), nr. 92397 din 31 decembrie 2010 (P.G.), nr. 88946 din 20 decembrie 2010 (S.I.), nr. 89609 din 06 ianuarie 2010 (C.S.F.), nr. 90207 din 20 decembrie 2010 (B.V.), nr. 93148 (B.A.), nr. 87173 din 27 decembrie 2010 (A.S.T.) nr. 88614 din 01 ianuarie 2011 (A.I.S.), pensiile persoanelor vătămate au fost recalculate în temeiul art. 7 din Legea nr. 119/2010 care face trimitere la dispoziţiile Legii nr. 19/2000, în vigoare la acea dată, iar nu în temeiul hotărârii de guvern a cărei aplicare a fost suspendată de instanţă. Mai mult, aplicarea unor prevederi legale nu poate duce la concluzia că a existat o neîndeplinire a atribuţiilor de serviciu sau o îndeplinire defectuoasă, iar funcţionarii au urmărit prejudicierea persoanelor vătămate sau au acceptat vătămarea intereselor acestora.
Pentru acelaşi motiv, şi anume că aplicarea unor prevederi legale nu poate duce la concluzia că a existat o neîndeplinire a atribuţiilor de serviciu sau o îndeplinire defectuoasă, reţinând că nu există elementul material al laturii obiective pentru infracţiunea prevăzută de art. 249 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 298 NCP) s-a dispus neînceperea urmăririi penale şi pentru această faptă.
Totodată, având în vedere că încadrarea juridică trebuie stabilită de organele judiciare şi că indicarea dispoziţiilor art. 161 C. pen. nu este susţinută de descrierea faptei în plângerea formulată de persoana vătămată G.V., s-a apreciat că nu este necesară sesizarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cu privire la această faptă.
3. Plângerea petiţionarului U.T.M., formulată conform art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin rezoluţia nr. 3587/1131/11/2/2011 din 10 mai 2011 a procurorului şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
II. Nemulţumit de soluţiile adoptate la nivelul Ministerului Public, petiţionarul U.T.M. s-a adresat cu plângere la instanţă, conform prevederilor art. 278/1 C. proc. pen.
În considerentele plângerii, petiţionarul a reiterat criticile invocate în plângerile anterioare, susţinând, în esenţă, că rezoluţiile emise în cauză sunt nelegale şi netemeinice, întrucât organele de urmărire penală au refuzat să efectueze o anchetă efectivă, necercetând faptele reclamate, în caz contrar ar fi constatat abuzurile săvârşite de intimaţi prin recalcularea pensiilor militare după expirarea termenului prevăzut de legea specială ce reglementa această operaţiune.
În concluzie, petiţionarul a solicitat admiterea plângerii, desfiinţarea celor două rezoluţii şi trimiterea cauzei la parchet în vederea începerii urmăririi penale.
Totodată, la termenul din 19 octombrie 2011, petentul a precizat că plângerea sa, în raport de calitatea pe care a avut-o, îi vizează doar pe intimaţii ce au legătură cu Ministerul Apărării Naţionale, respectiv O.G., L.M. şi L.D.
Examinând actele premergătoare efectuate în cauză şi a înscrisurilor depuse la dosar, în limitele date de precizarea petentului referitor la obiectul plângerii, CURTEA constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente.
În cadrul Ministerului Apărării Naţionale, procesul de recalculare a pensiilor militare de stat s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în M.Of. al României nr. 441 din 30 iunie 2010, ale H.G. nr. 735/2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în M.Of. al României nr. 527 din 28 iulie 2010, precum şi cu dispoziţiile Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M 101/2010 privind aplicarea în Ministerul Apărării Naţionale a H.G. nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicat în M.Of. al României nr. 606 din 26 august 2010.
Potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 119/2010, termenul de recalculare a fost de 5 luni de la data intrării în vigoare a H.G. prin care s-a elaborat metodologia de recalculare a pensiilor.
După pronunţarea hotărârii de suspendare a H.G. nr. 735/2010 de către Tribunalul Cluj, Ministerul Apărării Naţionale s-a adresat, solicitând punctul de vedere avizat, Secretariatului General al Guvernului şi Ministerului Justiţiei. Prin răspunsurile comunicate cu nr. 20/26432 din 09 decembrie 2010, respectiv 2954 din 10 ianuarie 2011, ambele instituţii au comunicat că efectele hotărârii judecătoreşti în cauză se referă numai la părţile din dosar, dintre care nu face parte petentul U.I.T.M.
Faţă de numărul foarte mare al solicitărilor de recalculare şi din cauza complexităţii procedurilor de stabilire a pensiei recalculate (identificarea şi extragerea dosarelor, analizarea documentelor existente în acestea, introducerea în aplicaţie a grupelor de muncă, verificarea modului de introducere a datelor şi calculul efectiv, vizarea pentru control financiar preventiv propriu şi aprobarea deciziilor), până la 31 decembrie 2010, procesul de recalculare a pensiilor speciale nu a putut fi finalizat decât pentru o parte dintre solicitanţi, pentru mai mult de jumătate recalcularea efectuându-se în temeiul art. 5 alin. (4) din Legea nr. 119/2010, respectiv pe baza salariului mediu brut pe economie aferent perioadelor de activitate, urmând ca, pe măsura procesării adeverinţelor de venit, în ordinea înregistrării acestora, pensionarii să primească drepturile cuvenite, retroactiv, începând cu 01 ianuarie 2011.
Ulterior, prin intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 1 din 28 ianuarie 2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în M.Of. al României nr. 81 din 31 ianuarie 2011, s-a abrogat H.G. nr. 735/2010, stabilindu-se expres în sarcina instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în cadrul cărora beneficiarul şi-a desfăşurat activitatea a obligaţiei identificării şi transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii.
Aşadar, în raport de modul şi împrejurările concrete în care a decurs efectiv procedura recalculării pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în baza metodologiei stabilite prin H.G. nr. 735/2010 care ulterior a şi fost abrogată, nu se poate reţine că ministrul apărării naţionale, G.O. sau intimaţii general de brigadă M.L. - şef al Direcţiei Financiar - Contabile din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi col. L.D., şeful Serviciului de pensii militare şi drepturi sociale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale - Direcţia Financiar - Contabilă, se fac vinovaţi de săvârşirea vreunei fapte penale, respectiv a infracţiunilor prev. de art. 215, art. 246, art. 246 raportat la art. 2481, art. 249, art. 250, art. 289, art. 271, art. 208 - art. 209 şi art. 317 C. pen. şi art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamate a fi săvârşite de aceştia.
În concret, intimaţii nu au făcut altceva decât să se conformeze dispoziţiilor stabilite de lege şi alte acte normative, dispunând în sensul organizării procedurii de recalculare a pensiilor pentru un număr impresionant de foste cadre militare (circa 80 000), prin procesarea adeverinţelor de venituri obţinute de acestea într-o perioadă îndelungată (1947-2010). Mai mult, chestiunea efectelor hotărârii judecătoreşti de suspendare a H.G. nr. 735/2010 a generat multiple controverse în rândul practicienilor, dovadă în acest sens fiind chiar punctele de vedere exprimate de Ministerul Justiţiei şi Secretariatul de Stat al Guvernului care nu au îmbrăţişat punctul de vedere privind efectul erga omnes al acestei hotărâri. Ca atare, nu se poate imputa intimaţilor că au acţionat abuziv şi nu au stopat procesul de recalculare a pensiilor, în condiţiile în care decizia ICCJ care a tranşat acest aspect a fost pronunţată abia la 7 ianuarie 2011, fiind motivată şi publicată ulterior acestei date.
În consecinţă, CURTEA constată că procurorul de caz a apreciat în mod corespunzător materialului aflat la dosarul cauzei că faptele reclamate în sarcina intimaţilor nu există sau nu întrunesc elementele constitutive ale respectivelor infracţiuni, întrucât din verificările efectuate nu rezultă nici un indiciu în legătură cu exercitarea abuzivă a atribuţiilor de serviciu de către intimaţi în scopul prejudicierii intereselor patrimoniale ale petentului.
Ca atare, constatând că rezoluţia procurorului prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale este legală şi temeinică, în partea privind pe intimaţii O.G., L.M. şi L.D., ÎNALTA CURTE, văzând şi prevederile art. 278/1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., va respinge ca nefondată plângerea formulată şi, pe cale de consecinţă, va menţine rezoluţia atacată, urmând ca, în conformitate cu dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petentul să fie obligat la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petiţionarul U.I.T.M. împotriva rezoluţiei nr. 52/P/2011 din 6 aprilie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Menţine rezoluţia atacată.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 02 noiembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1544/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 153/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
