ICCJ. Decizia nr. 1916/2011. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1916/2011
Dosar nr.639/2/2011
Şedinţa publică din 11 mai 2011
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
A. Prin sentinţa penală nr. 848 din data de 06 decembrie 2010 Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a hotărât în baza disp. art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea 143/2000 cu aplic. disp. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) condamnarea inculpaţilor S.F. şi C.V. la pedepse de câte 10 ani închisoare fiecare.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. şi art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 a aplicat fiecărui inculpat pedeapsa complementară, constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani, după executarea pedepselor principale aplicate.
În temeiul disp. art. 71 C. pen. a aplicat inculpaţilor şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei închisorii.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din durata pedepselor pronunţate reţinerea şi arestarea preventivă de la 29 aprilie 2010 la zi.
În baza art. 350 C. proc. pen. a fost menţinută starea de arest a celor doi inculpaţi.
În baza art. 17 alin. (1) şi 18 alin. (1) din Legea 143/2000 s-a dispus confiscarea drogurilor procurate de la inculpat şi ramase în urma analizelor de laborator, cu excepţia contraprobelor, respectiv: - cantitatea de 1,56 grame heroină rămasă în urma analizelor de laborator şi depusa la Inspectoratul General al Poliţiei Române – D.C.J.S.E.O. cu dovada seria H nr. 0002638/11 mai 2010; - cantitatea de 0,26 gr heroina rămasa în urma analizelor de laborator şi depusa la Inspectoratul General al Poliţiei Române – D.C.J.S.E.O. cu dovada seria H nr. 0002631 din 11 mai 2010; - precum şi a sumelor de bani obţinute de cei doi inculpaţi prin vânzarea drogurilor şi anume: 50 lei de la inculpatul S.F. şi 200 lei de la inculpatul C.V.
În temeiul disp. art. 191 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii la câte 5.250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 5000 lei reprezintă cheltuieli judiciare ocazionate de desfăşurarea fazei de urmărire penală.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate şi Terorism - Serviciul Teritorial Bucureşti emis la data de 16 iunie 2010 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului S.F. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi a inculpatei C.V. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
În fapt, s-a reţinut că, în datele de 4 martie 2010 ora 11,30 şi 16,00 şi respectiv 29 aprilie 2010, inculpatul S.F. a vândut unui colaborator al politiei droguri furnizate de către inculpata C.V., precum şi că aceasta din urma, a fost depistată la 29 aprilie 2010, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare deţinând 10 doze de heroina (1,77 grame) destinate comercializări.
Situaţia de fapt expusă în actul de sesizare se întemeiază pe următoarele mijloace de probă: proces verbal de consemnare a denunţului, procese verbale de investigaţii, procese verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, procese verbale de redare a declaraţiilor colaboratorului, proces verbal de percheziţie domiciliară, rapoarte de constatare tehnico ştiinţifică, procese verbale de transcriere a înregistrărilor audio/video.
În cursul cercetării judecătoreşti s-a procedat la ascultarea celor doi inculpaţi, declaraţiile acestora fiind consumate separat şi ataşate la dosarul instanţei ( fila 41-42).
Inculpata C.V. a recunoscut în parte învinuirile aduse, arătând că i-a dat o singură dată droguri inculpatului S.F., respectiv o doză în data de 29 aprilie 2010, în schimbul căreia a primit 50 lei. A mai arătat că S.F. a cumpărat acea doză pentru consum propriu, precum şi aceea că cele 10 doze găsite în urma percheziţiei domiciliare erau destinate vânzării. A negat însă că i-ar fi furnizat droguri inculpatului şi în data de 4 martie 2010.
Inculpatul S.F. a revenit asupra declaraţiilor iniţiale date în faza de urmărire penală, arătând că în toate cele trei ocazii a cumpărat droguri împreună cu aşa - zisul colaborator al politiei, care în realitate este un prieten al său, drogurile cumpărate fiind, de asemenea, consumate împreună.
A mai declarat că, în data de 29 aprilie 2010, a cumpărat trei doze de heroină, din care două de la coinculpata şi una de la un anume „P.", iar în data de 4 martie 2010 a cumpărat două doze tot de la P., nu de la inculpata C.V. Totodată a precizat că drogurile le cumpăra pentru consum, fără a urmării obţinerea vreunui câştig.
S-a încercat şi audierea martorului cu identitate protejată, în condiţiile art. 862 C. proc. pen., însă nu s-a putut asigura prezenţa acestui martor, în urma verificărilor efectuate de către parchet rezultând că respectiva persoană nu se mai află la domiciliu de mai mult timp şi nu se cunoaşte unde locuieşte în prezent ( fila 80 d.i), împrejurare faţă de care instanţa a constatat incidente în cauză disp. art. 327 alin. (3) C. proc. pen.
Prima instanţă, verificând întregul material probator administrat în cauză, a reţinut următoarele:
La data de 15 februarie 2010 a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate şi Terorism - Serviciul Teritorial Bucureşti denunţul numitului N.G.C., trimis anterior în judecată pentru trafic de droguri de mare risc, privitor la numita C.M., identificată ulterior în persoana inculpatei C.V., de la care denunţătorul a arătat că îşi procura heroina înainte de a fi arestat, aceasta fiind ajutată şi de alte persoane, printre care şi S.F., zis „P."
Prin ordonanţa nr. 12A din 25 februarie 2010 au fost introduşi în cauză un investigator sub acoperire, un colaborator şi a fost autorizată procurarea de droguri de la persoanele suspecte.
În cauză, Tribunalul Bucureşti a emis autorizaţia nr. 215/A.I./2010 din 1 martie 2010 pentru interceptarea şi înregistrarea de imagini audio/video în mediul ambiental privind activitatea infracţională de trafic de droguri de mare risc desfăşurată de C.V. zisă „M.", N.I., S.F. zis „P." şi de alte persoane care intră în legătură infracţională cu aceştia.
Ca urmare a activităţilor întreprinse de organele de urmărire penală au rezultat următoarele:
1) La data de 04 martie 2010, în jurul orelor 11,30, inculpatul S.F. zis „P." a vândut unui colaborator al poliţiei o doză de heroină (0,16 grame) pentru suma de 70 lei.
Tranzacţia s-a desfăşurat în felul următor:
Colaboratorul s-a întâlnit cu inculpatul S.F. zis „P." în faţa unei spălătorii auto şi i-a dat suma de 70 de lei pentru o doză de heroină.
În continuare, cei doi s-au deplasat pe jos pe str. Invenţiei, sector 3, iar în timp ce colaboratorul a rămas la capătul străzii, inculpatul S.F. zis „P." s-a deplasat singur la imobilul de la nr. 9 unde locuieşte inculpata C.V. zisă „M.".
Inculpatul S.F. zis „P." a bătut la geam, a dat inculpatei C.V. zisă „M." suma de 50 lei din banii primiţi anterior de la colaborator şi a primit de la aceasta o doză de heroină, apoi inculpatul S.F. zis „P." a revenit la locul unde îl aştepta colaboratorul şi a dat acestuia doza de heroină
După ce cei doi s-au despărţit, colaboratorul a plecat şi a dat doza investigatorului, care aştepta în zonă.
Tranzacţia a fost înregistrată audio/video în mediul ambiental în baza autorizaţiei nr. 215/A.I./2010 din 01 martie 2010 emisă de Tribunalul Bucureşti, fiind surprinse atât discuţiile dintre inculpat şi colaborator cu ocazia efectuării tranzacţiei cât şi referirile clare la persoana de la care inculpatul S.F. zis „P." procura drogurile.
Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 917194 din 09 martie 2010, doza procurată de colaborator de la inculpatul S.F. zis „P." conţine 0,16 grame de heroină.
Proba a fost consumată în procesul analizelor de laborator.
2.) La data de 04 martie 2010, în jurul orelor 16,00, inculpatul S.F. zis „P." a vândut unui colaborator al poliţiei o doză de heroină (0,11 grame) pentru suma de 60 lei.
Tranzacţia s-a desfăşurat în felul următor:
Colaboratorul s-a întâlnit cu inculpatul S.F. zis „P." în faţa unei spălătorii auto din sector 3.
În continuare cei doi s-au deplasat pe jos pe str. I., sector 3, unde colaboratorul a dat inculpatului S.F. zis „P." suma de 60 de lei pentru o doză de heroină şi a rămas să aştepte la capătul străzii.
Inculpatul S.F. s-a deplasat singur la imobilul de la nr. 9 unde locuieşte inculpata C.V. zisă „M.", a bătut la geam şi a dat acesteia suma de 50 lei din banii primiţi anterior de la colaborator, primind în schimb o doză de heroină, apoi inculpatul S.F. a revenit la locul unde îl aştepta colaboratorul şi a dat acestuia doza de heroină.
După ce cei doi s-au despărţit colaboratorul a plecat şi a dat doza investigatorului, care aştepta în zonă.
Tranzacţia a fost înregistrată audio/video în mediul ambiental în baza autorizaţiei nr. 215/A.I./2010 din 1 martie 2010 emisă de Tribunalul Bucureşti, fiind surprinse atât discuţiile dintre inculpat şi colaborator cu ocazia efectuării tranzacţiei cât şi măsurile de precauţie pe care inculpatul şi le-a luat în aceste împrejurări.
Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 917193 din 05 martie 2010, doza procurată de colaborator de la inculpatul S.F. zis „P." conţine 0,11 grame de heroină.
Proba a fost consumată în procesul analizelor de laborator.
3.) La data de 29 aprilie 2010, în jurul orelor 14,30, inculpatul S.F. zis „P." a vândut unui colaborator al poliţiei două doze de heroină (0,38 grame) pentru suma de 120 lei.
Tranzacţia s-a desfăşurat în felul următor:
Colaboratorul s-a întâlnit cu inculpatul S.F. zis „P." în faţa spălătoriei auto „La Moşu" de pe str. E., sector 3.
În continuare, cei doi s-au deplasat pe jos pe str. Invenţiei, sector 3, unde colaboratorul a dat inculpatului S.F. zis „P." suma de 120 de lei pentru două doze de heroină şi a rămas să aştepte la capătul străzii.
S-a menţionat faptul că suma de 120 lei a fost formată din bancnote înseriate anterior de poliţişti şi menţionate într-un proces verbal pentru a se putea proba provenienţa drogurilor.
Inculpatul S.F. zis „P." s-a deplasat singur la imobilul de la nr. 9 şi s-a întâlnit cu inculpata C.V. zisă „M." pe stradă. A dat acesteia suma de 100 lei din banii primiţi anterior de la colaborator şi a primit în schimb două doze de heroină, apoi inculpatul S.F. zis „P." a revenit la locul unde îl aştepta colaboratorul şi a dat acestuia cele 2 doze de heroină.
După ce cei doi s-au despărţit colaboratorul a plecat şi a dat dozele investigatorului, care aştepta în zonă.
Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 917755 din 03 mai 2010, dozele procurate de colaborator de la inculpatul S.F. zis „P." conţin 0,38 grame de heroină.
Cantitatea de 0,26 grame de heroină rămasă în urma analizelor de laborator a fost depusă la Inspectoratul General al Poliţiei Române - DCJSEO cu dovada seria H nr. 0002641 din 11 mai 2010.
În continuare, s-a procedat la efectuarea percheziţiei domiciliare la adresa din sector 3, unde inculpata C.V. zisă „M." locuieşte fără forme legale.
Cu această ocazie au fost găsite următoarele: un număr de 10 doze de heroină cu privire la care inculpata nu a dorit să ofere explicaţii, suma de 2.020 lei, din care suma de 95 lei era formată din bancnotele înseriate anterior de poliţişti.
La efectuarea percheziţiei domiciliare a asistat şi apărătorul ales al inculpatei, av. S.N., nefiind formulate obiecţiuni.
Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 917754 din 03 mai 2010, cele 10 doze găsite la locuinţa inculpatei C.V. zisă „M." conţin 1,77 grame de heroină.
Cantitatea de 1,56 grame de heroină rămasă în urma analizelor de laborator a fost depusă la Inspectoratul General al Poliţiei Române - DCJSEO cu dovada seria H nr. 0002638 din 11 mai 2010.
Din întregul material probator administrat în cauză, probe ştiinţifice coroborate cu probe testimoniale şi cu transcrierea înregistrărilor audio - video în mediul ambiental efectuate cu ocazia realizării tranzacţiilor dintre inculpatul S.F. şi colaboratorul A.C., prima instanţă a constatat că rezultă cu certitudine atât existenţa faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, cât şi a vinovăţiei acestora în săvârşirea respectivelor fapte, apreciind totodată că pentru a ajunge la aceasta concluzie au fost avute în vedere toate probele administrate în cauză cu respectarea dreptului la apărare.
De altfel, inculpaţii au recunoscut că au săvârşit activităţi ilicite de trafic de droguri, într-adevăr cu ocazia declaraţiilor date atât în cursul cercetării judecătoreşti, cât şi în faza urmăririi penale, prezentând în mod diferit activitatea desfăşurată, fără însă ca prin aceasta să conteste implicarea lor în operaţiunile de trafic, ci numai o parte din acţiunile comise. Declaraţiile lor vădit nesincere, având drept scop diminuarea răspunderii penale sunt contrazise de celelalte probe administrate în cauză.
Astfel, din actele dosarului a rezultat fără nici un dubiu că heroina a fost procurată de inculpatul S.F. zis „P." de la inculpata C.V. zisă M. cu 50 lei fiecare doză, oprindu-şi pentru sine diferenţa de bani drept „comision" (procesele verbale întocmite de investigator, procesele verbale de consemnare a declaraţiilor colaboratorului, înregistrările audio/video în mediul ambiental, toate acestea coroborate cu împrejurarea că o parte din banii marcaţi cu care colaboratorul a procurat la data de 29 aprilie 2010 cele două doze de heroină de la inculpatul S.F. zis „P." au fost găsiţi în locuinţa inculpatei C.V. zisă M.).
Sub aspectul încadrării juridice s-a constatat că faptele comise de inculpatul S.F. zis „P.", care: la data de 04 martie 2010, în jurul orelor 11,30, a vândut unui colaborator al poliţiei o doză de heroină (0,16 grame) pentru suma de 70 lei; la data de 04 martie 2010, în jurul orelor 16,00, a vândut unui colaborator al poliţiei o doză de heroină (0,11 grame) pentru suma de 60 lei; la data de 29 aprilie 2010, în jurul orelor 14,30, a vândut unui colaborator al poliţiei 2 doze de heroină (0,38 grame) pentru suma de 120 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP);
Faptele comise de inculpata C.V. zisă M., care: la data de 04 martie 2010, în jurul orelor 1130, a furnizat învinuitului S.F. zis „P." o doză de heroină (0,16 grame) pentru suma de 50 lei; la data de 04 martie 2010, în jurul orelor 16,00, a furnizat învinuitului S.F. zis „P." o doză de heroină (0,11 grame) pentru suma de 50 lei; la data de 29 aprilie 2010, în jurul orelor 1430, a furnizat învinuitului S.F. zis „P." două doze de heroină (0,38 grame) pentru suma de 100 lei; la data de 29 aprilie 2010, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare s-a constatat că a mai deţinut 10 doze de heroină (1,77 grame) în vederea comercializării, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
Pentru a reţine incidenţa dispoziţiilor art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) în cazul ambilor inculpaţi s-a avut în vedere, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul S.F., că acesta a fost anterior condamnat la o pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1200 din 13 august 2004 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti pentru furt calificat, fiind arestat la 12 aprilie 2005 şi eliberat la 13 iunie 2008, iar în ceea ce o priveşte pe inculpata C.V. aceasta a fost condamnată la o pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală 1578 din 26 septembrie 2001 a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti pentru trafic de droguri de mare risc, fiind arestată la 10 aprilie 2001 şi eliberată la 22 noiembrie 2005. Faţă de aceste date, prima instanţă a constatat că faptele deduse judecaţii au fost comise de către inculpaţi după executarea pedepselor anterioare.
Sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor s-a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), pedepsele aplicate să reflecte, prin considerarea tuturor elementelor legale, respectiv pericolul social al faptelor, împrejurările în care au fost comise şi datele ce caracterizează persoana inculpaţilor, cerinţa legală de a fi un mijloc de reeducare a persoanei condamnate aşa cum stipulează art. 52 C. pen.
În baza pericolul social concret al faptelor comise ce se desprinde din circumstanţele reale ale cauzei, prima instanţă a mai reţinut şi datele ce-i caracterizează pe inculpaţi, ambii recidivişti, împrejurarea că inculpatul S.F. lucra ca muncitor necalificat, precum şi aceea că inculpata C.V. a dat naştere unui copil pe parcursul prezentului proces penal.
În raport de toate aceste date, de cantitatea de drog traficată de cei doi inculpaţi, prima instanţă a apreciat că nu se impune aplicarea unor pedepse mai mari de 10 ani închisoare chiar dacă prin poziţia lor procesuală inculpaţii nu au dorit să coopereze pe deplin cu organele judiciare, în vederea stabilirii vinovăţiei lor. Inculpaţii, bucurându-se de prezumţia de nevinovăţie, nu sunt obligaţi să-şi recunoască vinovăţia, sarcina probării ei revenind organelor de urmărire penală, inculpaţii având chiar dreptul de a combate probele tăcute de acuzare.
B. Împotriva acestei sentinţe au declarat apel, în termen legal, inculpaţii S.F. şi C.V., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi solicitând admiterea apelurilor, desfiinţarea hotărârii primei instanţe şi rejudecând, în fond, reindividualizarea pedepsei prin reţinerea circumstanţelor atenuante judiciare.
În motivarea orală a apelului inculpatul S.F., prin apărătorul din oficiu, a arătat că se impune reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74, alin. (1), lit. a) şi c) C. proc. pen., faţă de împrejurarea că a recunoscut consumul de droguri, că are o vârsta tânără, că avea un serviciu, un domiciliu stabil, precum şi în raport de cantitatea extrem de mică de droguri, procurată în vederea consumului propriu. Mai mult, inculpatul S.F., personal, arată că a recunoscut că a cumpărat droguri, dar nu a avut reprezentarea că este trafic de droguri dacă cumpără împreună cu cineva pentru a consuma împreună.
Apelanta-inculpată C.V., prin apărătorul din oficiu, a invocat în favoarea sa circumstanţele personale favorabile, în sensul că a recunoscut comiterea faptelor, a avut o atitudine cooperantă şi că are un minor în întreţinere în vârstă de 7 luni, care se află împreună cu ea la Spitalul Penitenciar Rahova.
Prin Decizia penală nr. 53 din 18 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-au respins, ca nefondate,apelurile declarate de inculpaţii S.F. şi C.V. împotriva sentinţei penale nr. 848/F din data de 6 decembrie 2010 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, menţinându-se arestarea preventivă a inculpaţilor.
C. Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpaţii, aducând critici prin prisma cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. şi solicitând, în esenţă, reducerea cuantumului pedepselor sub minimul special prevăzut de lege ca efect al reţinerii circumstanţei atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.
Examinând Decizia recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursurile declarate în cauză sunt nefondate.
Astfel, Înalta Curte apreciază că în cauză nu se impune reţinerea circumstanţei atenuante prev. art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., aşa cum au solicitat inculpaţii, întrucât, pe de o parte, atitudinea de recunoaştere a faptei nu atrage automat reţinerea circumstanţei atenuante prev. art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., ci poate fi avută în vedere la dozarea pedepsei, aşa cum este cazul în speţă, pedeapsa fiind orientată la minimul social prevăzut de lege; pe de altă parte, chiar dacă s-ar reţine această circumstanţă atenuantă, coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie, întrucât există concurs cu starea de recidivă în care se află ambii inculpaţii, în plus aceştia săvârşind fapta în formă continuată, iar în trecut au fost condamnaţi pentru fapte grave, inculpata C.V. dovedind chiar perseverenţă infracţională şi specializare în săvârşirea aceleaşi infracţiuni, de trafic de droguri.
Totodată, Înalta Curte apreciază că prima instanţă a făcut o corectă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), ţinând cont atât de gradul de pericol social în concret al faptelor săvârşite de inculpaţi dar şi de circumstanţele personale ale acestora - ambii recidivişti, inculpatul S.F. lucra ca muncitor necalificat, iar inculpata C.V. a dat naştere unui copil pe parcursul prezentului proces penal. Prin raportare la condiţiile generale de individualizare a răspunderii penale reglementate de dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), Înalta Curte constată că pedepsele aplicate, de câte 10 ani închisoare, au fost just dimensionate şi sunt apte să răspundă scopului pedepsei prev. de art. 52 C. pen.
În raport de cele arătate, Înalta Curte apreciază critica formulată de inculpaţii S.F. şi C.V. privind greşita individualizare a pedepselor, ca neîntemeiată, deoarece în cauză au fost evaluate în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară, iar pedeapsa privativă de libertate, în cuantum de câte 10 ani închisoare, asigură realizarea funcţiilor educativă şi de exemplaritate, dând posibilitatea reintegrării sociale viitoare a acestora.
Ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţi, constatând că pedepsele aplicate sunt bine dozate şi nu se justifică modificarea acestora, întrucât, prin cuantumul şi modalitatea de executare, sunt apte să asigure reeducarea inculpaţilor, prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni dar şi o constrângere corespunzătoare încălcării legii penale.
Conform dispoziţiilor art. 385/16 alin. (2) C. proc. pen. se va computa durata arestării preventive, la zi, iar în baza dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii - inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIV.
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii S.F. şi C.V. împotriva deciziei penale nr. 53 din 18 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpaţilor, durata reţinerii şi arestării preventive de la 29 aprilie 2010 la 11 mai 2011.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 300 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1912/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 192/2011. Penal. Nerespectarea obligaţiilor... → |
|---|
