ICCJ. Decizia nr. 3232/2011. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs

Decizii penale ICCJ 2011

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3232/2011

Dosar nr.5531/97/2009

Şedinţa publică din 23 septembrie 2011

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 57 din 29 martie 2010, Tribunalul Hunedoara, secţia penală, a condamnat pe inculpaţii :

- Z.V.C., fiul lui I. şi S., născut în D., judeţul Vâlcea, domiciliat în L., str. F., judeţul Hunedoara cetăţean român, studii medii, fără ocupaţie, necăsătorit, un copil minor, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, la:

- 3 ani închisoare pentru infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, prevăzută şi pedepsită de art. 42 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 2 ani închisoare pentru infracţiunea de fals informatic, prevăzută şi pedepsită de art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani închisoare pentru infracţiunea de fraudă informatică, prevăzută şi pedepsită de art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani şi 2 luni închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 33 lit. a) şi b) şi 34 lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa de 3 ani şi 2 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 4 luni, astfel că în final acesta va executa pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.

A privat pe inculpat de exerciţiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen.

A dedus din pedeapsa aplicată timpul reţinerii şi arestării preventive, respectiv de la data de 19 august 2009 până la data de 16 februarie 2010.

În baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, dispusă faţă de inculpat prin Decizia penală nr. 146/2010 a Curţii de Apel Alba Iulia.

- Z.V.M., fiul lui I. şi S., născut în D., judeţul Vâlcea, domiciliat în D., Aleea V., judeţul Vâlcea şi fără forme legale în L., str. F., judeţul Hunedoara, cetăţean român, studii medii, fără ocupaţie, căsătorit, un copil minor, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, la:

- 3 ani închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 33 lit. a) şi b) şi 34 lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa de 3 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 4 luni, astfel că în final acesta va executa pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare.

A privat pe inculpat de exerciţiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen.

A dedus din pedeapsa aplicată timpul reţinerii şi arestării preventive, respectiv de la data de 19 august 2009 până la data de 16 februarie 2010.

În baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, dispusă faţă de inculpat prin Decizia penală nr. 146/2010 a Curţii de Apel Alba Iulia.

- Z.S., fiica lui V. şi I., născută în D., judeţul Vâlcea, domiciliată în municipiul L., str. F., judeţul Hunedoara, cetăţean român, studii 10 clase, confecţioner la T.A., căsătorită, fără copii minori, fără antecedente penale, la:

- 2 ani închisoare pentru complicitate la infracţiunea de fraudă informatică, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74, 76 lit. c) C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru complicitate la infracţiunea de înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74, 76 lit. c) C. pen.

În baza art. 33 lit. b) şi 34 lit. b) C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa de 2 ani închisoare.

A privat pe inculpată de exerciţiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen.

În baza art. 81, 82 C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei de mai sus pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

A atras atenţia inculpatei asupra prevederilor art. 83 şi 84 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

A constatat că inculpata a fost reţinută şi arestată preventiv începând cu data de 28 august 2009 şi până la data de 16 februarie 2010.

În baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, dispusă faţă de inculpată prin Decizia penală nr. 146/2010 a Curţii de Apel Alba Iulia.

- C.G., născut în municipiul Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea, domiciliat în comuna D., sat F., judeţul Vâlcea, studii 4 clase, necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, la:

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru complicitate la infracţiunea de fraudă informatică, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74, 76 lit. c) C. pen.;

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru complicitate la infracţiunea de înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74, 76 lit. c) C. pen.;

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de spălare de bani, prevăzută şi pedepsită de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74, 76 lit. c) C. pen.

A constatat că faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta sentinţă sunt concurente cu faptele pentru care a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 173/2007 a Judecătoriei Drăgăşani, definitivă la data de 15 iunie 2007.

În baza art. 85 C. pen., a anulat suspendarea condiţionată cu privire la pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 173/2007 a Judecătoriei Drăgăşani şi a descontopit această pedeapsă în pedepsele componente şi anume:

- 6 luni închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1) şi (3) C. pen. (comisă la data de 22 noiembrie 2005);

- 3 luni închisoare pentru infracţiunea de uz de fals, prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. (comisă în data de 22 noiembrie 2005).

În baza art. 36 alin. (1) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentinţă cu pedepsele aplicate prin Sentinţa penală nr. 173/2007 a Judecătoriei Drăgăşani şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare.

A privat pe inculpat de exerciţiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen.

În baza art. 81, 82 C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei de mai sus pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni.

A atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 şi 84 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

- L.A.C., fiul lui F.A. şi al M., născut în L., judeţul Hunedoara, domiciliat în L., str. Aleea P., judeţul Hunedoara, cetăţean român, studii 11 clase, agent de pază şi intervenţie la SC P.I. SRL Petroşani, necăsătorit, fără copii, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, la:

În baza art. 33 lit. b) şi 34 lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa de 2 ani închisoare.

A privat pe inculpat de exerciţiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen.

În baza art. 81, 82 C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei de mai sus pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

A atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 şi 84 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

A obligat în solidar pe inculpaţii Z.V.C. şi Z.V.M. la plata sumei de 338,64 dolari SUA către partea civilă prin reprezentant legal T.R., cu domiciliul în Bucureşti, B-dul I.M., reprezentând daune materiale.

A obligat în solidar pe inculpaţii Z.V.C. şi Z.V.M. la plata sumei de 150 euro către partea civilă R.M.V.L., cu domiciliul în Bairro Dr. L.M. da S.V. De SA, Portugalia, citat prin afişare la Consiliul Local Deva, reprezentând daune materiale.

A obligat pe inculpatul Z.V.C., în solidar cu inculpatul C.G., la plata următoarelor daune materiale:

- 846 euro către partea civilă K.A., cu domiciliul în Marea Britanie, citat prin afişare la Consiliul Local Deva;

- 205,5 euro către partea civilă C.S., cu domiciliul în Italia, citat prin afişare la Consiliul Local Deva.

A obligat pe inculpatul Z.V.C. la plata sumei de 170 euro către partea civilă F.C., Italia, citat prin afişare la Consiliul Local Deva, reprezentând daune materiale.

A obligat pe inculpatul Z.V.C., în solidar cu inculpatul L.A.C., la plata sumei de 450 euro către partea civilă W.Y., domiciliat în Germania, citat prin afişare la Consiliul Local Deva, reprezentând daune materiale.

A obligat în solidar pe inculpaţii Z.V.C., Z.V.M. şi L.A.C. la plata următoarelor daune materiale:

- 750 euro către partea civilă E.B., domiciliat în Grecia, citat prin afişare la Consiliul Local Deva;

- 144,96 euro către partea civilă A.R.,. cu domiciliul în Italia, citat prin afişare la Consiliul Local Deva;

- 1440 dolari SUA către partea civilă T.H.K., cu domiciliul în Bulgaria, citat prin afişare la Consiliul Local Deva;

- 200 dolari SUA către partea civilă B.K. (C.T.K.) din Canada, citat prin afişare la Consiliul Local Deva.

A obligat în solidar pe inculpaţii Z.V.C., Z.V.M. şi Z.S. la plata următoarelor daune materiale:

- 180 euro către partea civilă D.M., cu domiciliul în Belgia, citat prin afişare la Consiliul Local Deva;

- 635,50 euro către partea civilă F.M.V., cu domiciliul în Portugalia, citat prin afişare la Consiliul Local Deva.

- 200 euro către partea civilă C.S., cu domiciliul în Italia, citat prin afişare la Consiliul Local Deva;

- 380 euro către partea civilă P.S., domiciliată în Italia, citat prin afişare la Consiliul Local Deva.

A constatat că părţile vătămate C.B., M.A.Q. şi P.I., nu s-au constituit părţi civile în cauză.

A confiscat în favoarea statului, de la fiecare dintre inculpaţii Z.V.C., Z.V.M. şi L.A.C. câte 140 euro (prejudiciul cauzat părţii vătămate C.B., cu domiciliul în Turcia, citat prin afişare la Consiliul Local Deva, în cuantum de 420 euro, iar suma nu a fost folosită pentru despăgubire).

A confiscat în favoarea statului de la fiecare dintre inculpaţii Z.V.C., Z.V.M. şi Z.S. următoarele sume:

- câte 83,33 dolari SUA (prejudiciu cauzat părţii vătămate M.A.Q., din Filipine, citat prin afişare la Consiliul Local Deva, în cuantum de 250 dolari SUA, iar suma nu a fost folosită pentru despăgubire);

- câte 36,66 lire sterline (prejudiciu cauzat părţii vătămate P.I., din Marea Britanie, citat prin afişare la Consiliul Local Deva, în cuantum de 110 lire sterline, iar suma nu a fost folosită pentru despăgubire).

A stabilit în sarcina Ministerului Justiţiei şi în favoarea Baroului Hunedoara Deva plata sumei de 2000 RON onorariu pentru apărătorii desemnaţi din oficiu pentru cei cinci inculpaţi.

A obligat pe inculpatul Z.V.C. la plata sumei de 1400 RON cheltuieli judiciare către stat.

A obligat pe inculpaţii Z.V.M. şi Z.S. la plata a câte 1000 RON cheltuieli judiciare către stat.

A obligat pe inculpaţii L.A.C. şi C.G. la plata a câte 850 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt.

În perioada anilor 2005 - 2007, inculpaţii Z.V.C. şi Z.V.M. au organizat şi desfăşurat activităţi de fraudare a unor cetăţeni străini prin intermediul internetului, obţinând venituri importante din acest tip de acţiuni ilegale. În activitatea infracţională, cei doi au implicat şi pe inculpaţii Z.S., L.A.C. şi C.G.

Activitatea ilicită consta, în esenţă, în postarea de către inculpaţii Z.V.C. şi Z.V.M. de anunţuri de vânzare a unor bunuri pe care în realitate nu le deţineau, prin intermediul unui site specializat în comerţ electronic, conectarea la acest site realizându-se, de regulă, prin folosirea datelor de identificare a altor utilizatori. Aceste informaţii au fost obţinute prin lansarea prin internet de mesaje nedorite către mai mulţi destinatari (mesaje spam) şi determinarea unora dintre aceştia să dezvăluie expeditorului datele personale (metoda phishing). Datele astfel obţinute erau folosite pentru înscrierea neautorizată, cu identitatea persoanei respective, pe site-ul de comerţ on-line.

Prin această metodă se urmărea atât ascunderea propriei identităţi, cât şi câştigarea încrederii victimelor-cetăţeni străini - care erau induse în eroare cu privire la identitatea fizică şi electronică a persoanei cu care încheie contractul.

Ulterior acestor acţiuni, cei doi inculpaţi, astfel cum s-a arătat anterior, postau anunţuri de vânzare de bunuri pe care în realitate nu le deţineau şi determinau victimele să achiziţioneze bunurile şi să efectueze plata preţului fie prin sisteme de transfer rapid de bani, fie prin depuneri în conturi bancare în ambele cazuri pe numele unor beneficiari, complici ai inculpaţilor (L.A.C., C.G. şi Z.S.).

Pe lângă lansarea de oferte dolosive pe site-ul specializat în vânzări on-line, obţinerea în mod fraudulos de date de înregistrare (user-ul şi parola), crearea de conturi cu date false, inculpaţii discutau cu victimele atât prin e-mail cât şi prin intermediul telefoniei mobile, în scopul obţinerii încrederii acestora. Activitatea infracţională era controlată de cei doi şi prin faptul că indicau victimelor numele persoanelor ce urmau să ridice banii, în persoana inculpaţilor Z.S., C.G. şi L.A.C., cărora le puneau la dispoziţie MTCN-ul alocat tranzacţiilor.

Prin aceste metode s-a încercat crearea unui circuit al banilor proveniţi din faptele ilicite care să ascundă adevărata destinaţie şi identitatea autorilor. Activităţile inculpaţilor (Z.V.C., Z.V.M., Z.S., L.A.C. şi C.G.) erau interdependente, iar informaţia circula aproape exclusiv electronic (convorbiri telefonice, mesaje tip SMS sau corespondenţă on-line) şi privea transferurile ce trebuiau efectuate şi confirmarea operaţiunilor frauduloase.

S-a reţinut că în concret, activitatea infracţională s-a desfăşurat în felul următor:

1. La data de 16 ianuarie 2006, a fost înregistrată plângerea penală a părţii vătămate W.Y., care a reclamat faptul că, în luna septembrie 2005 a vizitat portalul e., unde l-a contactat pe utilizatorul contului "m.", care oferea spre vânzare telefoane mobile "M.", iar la data de 10 septembrie 2005, a convenit cu utilizatorul contului menţionat să achiziţioneze un telefon la preţul de 150 de euro. Totodată, la data de 12 septembrie 2005, partea vătămată a trimis prin W.U. suma de 150 de euro, iar în ziua următoare a fost contactat prin email de către utilizatorul contului sub pretextul că "din greşeală" i-au fost trimise patru telefoane mobile, motiv pentru care trebuie să mai plătească încă 300 de euro. Utilizatorul contului i-a indicat numărul de telefon. Partea vătămată a trimis încă 300 de euro prin W.U., l-a contactat pe utilizatorul contului la numărul de telefon indicat şi i s-a comunicat că adresa de email i-a fost "sustrasă" şi nu a primit sumele de bani.

De asemenea, partea vătămată a anexat la plângerea formulată copii după documentele W.U. şi a indicat adresa de email precum şi parola de acces, în memoria acestei adrese fiind stocate mesajele ce fac obiectul plângerii. Din header-ele mesajelor primite de partea vătămată rezultă că autorii infracţiunilor au folosit calculatoare conectate la internet ce au alocate următoarele IP-uri: a. (ce este înregistrat pe SC "S.N." SRL din Hunedoara, str. P.), b. (ce este înregistrat pe SC "E.N." SRL Hunedoara, str. T. V.,) şi c. (care este un IP alocat de reţeaua R. prin serviciul de acces internet "C.").Totodată, s-a stabilit că autorii fraudei informatice au folosit adresele de email d. şi f.

În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a constatat că sumele trimise de partea vătămată au fost ridicate de la biroul W.U. din municipiul Petroşani de către inculpatul L.A.C. din municipiul Lupeni.

Din declaraţia inculpatului L.A.C. a rezultat faptul că în primavara anului 2005 a fost interpelat de inculpatul Z.V.C. care, i-a propus, să câştige nişte bani. Concret, ultimul a explicat celui dintâi că are "nişte afaceri" pe internet şi el nu trebuie decât să ridice sume de bani de la sucursalele unor bănci pe care i le va indica. În acest sens, Z.V.C. a pus la dispoziţie inculpatului L. atât numele şi adresa persoanei care trimitea banii cât şi MTCN-ul acesteia. Totodată l-a asigurat că nu vor fi probleme cu organele de poliţie şi au stabilit ca din fiecare sumă trimisă de diverse persoane din străinătate, L.A.C. să primească un procent de 20 % (din sumele mari) respectiv, un procent de 10 % din sume mici (sub 50 de euro).

L.A.C. a primit de la inculpatul Z.V.C. un telefon marca S. pentru a comunica între ei şi pe acest telefon primea mesaje de la inculpat, pe care erau trecute toate datele necesare pentru a putea ridica banii. Ulterior, inculpatul L. a ridicat sume de bani care proveneau din vânzări fictive de telefoane mobile pe internet şi pentru inculpatul Z.V.M., folosind acelaşi sistem indicat mai sus.

La prima ridicare de bani de la R.B. din municipiul Petroşani, L.A.C. a fost însoţit de inculpatul Z.V.C.

Din declaraţia inculpatului L.A.C. coroborată cu documentele prezente la dosar, a rezultat că suma de 450 de euro pe care partea vătămată W.Y. a trimis-o pe numele inculpatului L.A.C. a fost folosită de inculpatul Z.V.C.

Reprezentanţii în România ai site-ului e. au transmis faptul că în urma verificărilor efectuate în bazele de date, contul m. este un cont de acces la platforma e. al unui utilizator legitim al e. şi a fost sustras de persoane neidentificate care l-au folosit ulterior pentru a accesa în mod ilegal platforma e.

Adresa de email a fost folosită de suspecţi pentru a înlocui adresele de email ale titularilor de drepturi ale mai multor conturi de acces la platforma e., după care suspecţii au modificat aceste conturi prin schimbarea adreselor de email.

Din actele puse la dispoziţie autorităţilor judiciare din Germania de partea vătămată W.Y., coroborate cu declaraţiile inculpatului L.A.C., a rezultat faptul că cel care a purtat discuţiile prin email cu partea vătămată, a fost inculpatul Z.V.C., care s-a prezentat ca fiind L.A.C.

De asemenea, inculpatul i-a indicat părţii vătămate şi un număr de telefon pe care aceasta l-a sunat şi, în mod constant, inculpatul l-a asigurat că îi va trimite telefoanele mobile pe care le-a promis, convingând-o să indice numărul de control (MTCN) pentru transferul de bani. După ce partea vătămată a trimis suma de bani, inculpatul i-a spus că adresa de email i-a fost furată şi că îi va trimite noua adresă de email, lucru pe care l-a făcut. Partea vătămată şi inculpatul Z.V.C. (care în continuare s-a prezentat ca fiind L.A.C. din L.), au purtat discuţii pe noua adresă de email, iar inculpatul i-a replicat că nu a primit decât suma de 150 de euro, motiv pentru care partea vătămată i-a ataşat chitanţa de confirmare a plăţii sumei de 300 de euro. Inculpatul Z.V.C. i-a trimis părţii vătămate a doua zi un email, prin care îl anunţa că a anunţat poliţia şi F.B.I. şi i-a solicitat să-i trimită din nou 150 de euro.

Partea vătămată a realizat că este indus în eroare cu privire la bunurile pentru care a plătit deja banii şi se încearcă în continuare înşelarea sa, l-a contactat pe inculpat pe email, spunându-i că nu va trimite banii, iar inculpatul i-a cerut să facă o nouă plată de 300 de euro şi i-a adresat ameninţări. La câteva zile după aceste discuţii pe email, inculpatul i-a comunicat că dacă nu va plăti banii, va pierde şi telefoanele şi banii. Deşi a încercat în mod repetat să îl contacteze pe inculpat prin email şi prin telefonul mobil, partea vătămată nu a mai reuşit să mai poarte discuţii cu inculpatul.

W.Y. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 450 de euro.

2. La data de 18 octombrie 2006, a fost înregistrată plângerea penală a părţii vătămate K.A. împotriva inculpatei Z.S. Din conţinutul plângerii rezultă faptul că partea vătămată a vizitat portalul e. şi l-a contactat pe deţinătorul adresei de email, care oferea spre vânzare telefoane mobile şi întrucât preţul solicitat era bun, a trimis prin W.U. suma de 846 euro pentru a achiziţiona 8 telefoane mobile, însă nu a primit bunurile pentru care a achitat suma de bani.

Din cercetări a rezultat că inculpaţii Z.V.C. şi Z.V.M. i-au indicat iniţial părţii vătămate numele inculpatei Z.S. ca fiind persoana care urma să ridice bani însă, ulterior, i-au indicat numărul de cont deschis la B. - Sucursala Lupeni pe numele inculpatului C.G., cont în care au fost viraţi cei 846 euro.

Din declaraţia inculpatului C.G. a rezultat faptul că, în perioada anilor 2006 - 2007, a locuit circa 6 luni în municipiul Lupeni la domiciliul familiei Z. şi, în această perioadă, inculpatul Z.V.C. l-a rugat să meargă la sediile mai multor bănci şi să ridice sume de bani, care proveneau din străinătate. Pentru ajutorul dat, inculpatul primea 20 % din totalul sumei primite.

Tot la indicaţia inculpatului Z.V.C., inculpatul C.G. şi-a deschis două conturi, unul la B. - Sucursala Lupeni şi altul la B.T. - Sucursala Râmnicu Vîlcea; din banii care intrau în cont, C.G. îşi oprea procentul indicat mai sus, iar restul sumei îl preda inculpatului Z.V.C.

C.G. a mai arătat faptul că el primea de la inculpatul Z.V.C. atât MTCN-ul cât şi numele părţilor vătămate şi se folosea de aceste date în momentul în care mergea la bănci pentru a ridica sumele de bani.

Totodată, a recunoscut faptul că ştia că sumele de bani pe care le ridica proveneau din vânzări fictive de bunuri pe internet, a realizat că această activitate nu este legală, întrucât l-a auzit pe inculpatul Z.V.C. discutând pe internet în limba engleză cu mai multe persoane din diferite ţări şi a văzut la televizor o relatare despre fraudele de pe internet.

Partea vătămată K.A. s-a constituit parte civilă cu suma de 846 euro.

3. La data de 22 mai 2007 a fost înregistrată plângerea părţii vătămate M.A.Q., care a sesizat faptul că în luna mai 2007 a fost interesată să cumpere de pe site-ul de licitaţii publice e. un telefon şi o persoană, care s-a recomandat G.T. i-a transmis o ofertă şi, totodată, i-a solicitat ca plata să fie efectuată prin W.U. către inculpata Z.S. din localitatea Lupeni. Partea vătămată a constatat că deşi vânzătorul i-a transmis un număr de urmărire al coletului pe care îl comandase, în realitate articolul comandat nu a fost expediat.

Partea vătămată a efectuat verificări la W.U. şi i s-a comunicat că banii au fost deja ridicaţi din România de către inculpata Z.S.. Ulterior, aceasta a încercat să corespondeze cu vânzătorii în vederea returnării banilor, însă fără nici un rezultat întrucât aceştia şi-au schimbat adresa de email.

Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit faptul că la data de 02 mai 2007, inculpata Z.S. a ridicat de la B. - Sucursala Lupeni prin W.U. suma de 250 dolari SUA, sumă care a fost trimisă de M.A.Q. din Philippines.

Această sumă de bani provine tot din fraudarea cetăţenilor străini prin postarea de anunţuri false pe internet, anunţ postat de inculpaţii Z.V.C. şi Z.V.M.

Părţii vătămate M.A.Q. i s-a produs un prejudiciu în sumă de 250 dolari SUA, însă aceasta nu s-a constituit parte civilă.

4. La data de 21 septembrie 2007 a fost înregistrată plângerea părţii vătămate P.I. din Marea Britanie, care a sesizat faptul că în data de 05 septembrie 2006 a licitat pe site-ul e. pentru un telefon N. şi, ulterior, a realizat că este vorba de o fraudă, întrucât s-a dovedit că persoana care s-a recomandat ca fiind vânzătorul telefoanelor mobile era o altă persoană.

Din cercetările efectuate s-a stabilit că suma de 110 lire sterline pe care partea vătămată a trimis-o în vederea achiziţionării unui telefon "N." de pe site-ul e., a fost ridicată de inculpata Z.S. iar anunţul postat pe site-ul e., a fost făcut de inculpaţii Z.V.C. şi Z.V.M.

Părţii vătămate P.I. i s-a produs un prejudiciu în sumă de 110 lire sterline, însă aceasta nu s-a constituit parte civilă.

5. D.I.I.C.O.T – B.T. Hunedoara a solicitat autorităţilor judiciare din Belgia audierea prin comisie rogatorie audierea părţii vătămate D.M., întrucât din actele de la dosar a rezultat că acesta a trimis suma de 180 euro prin W.U., iar banii au fost ridicaţi de inculpata Z.S. prin serviciul W.U. de la B.T. - Sucursala Lupeni, fără ca partea vătămată să primească computerul pentru care a licitat.

Partea vătămată a declarat că nu-şi mai aminteşte adresa de email care i-a fost pusă la dispoziţie de vânzător, însă ştie că era formată din 7 sau 8 cifre, iar încercările ei ulterioare de a-l căuta pe vânzător prin intermediul email-ului, au fost zadarnice.

Faptul că suma de 180 de euro a fost ridicată de inculpata Z.S., coroborată cu aspectele ce rezultă din interceptarea convorbirilor telefonice a celor trei inculpaţi, conduce la ideea că inculpaţii Z.V.M. şi Z.V.C. au fost persoanele care au lansat oferta falsă de vânzare a bunului, pe care în realitate nu îl deţineau. De asemenea, este evident că cei doi inculpaţi au accesat, fără drept, sistemul informatic prin încălcarea măsurilor de securitate şi au obţinut datele reale ale unor utilizatori e.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 180 euro.

6. Au mai fost audiate prin comisie rogatorie de către autorităţile judiciare din Portugalia, părţile vătămare R.M.V.L. şi F.M.P.V.

Din declaraţia părţii vătămate R.M.V.L. rezultă că în luna august 2006, a observat că pe portalul e. se ofereau spre vânzare telefoane mobile "N." în valoare de 150 de euro de către o persoană de naţionalitate română. Partea vătămată a depus suma de 150 euro într-un cont W.U., iar după circa 4 - 5 zile, l-a contactat pe vânzător pe email, întrucât nu a primit telefonul mobil, iar acesta i-a spus că s-a produs o întârziere cu comenzile şi, din greşeală, a expediat două telefoane, motiv pentru care, partea vătămată trebuia să mai depună 150 de euro pentru telefonul mobil în plus.

Partea vătămată a început să aibă suspiciuni cu privire la vânzătorul telefoanelor, motiv pentru care a contactat serviciul e., iar după aceea l-a informat pe vânzător despre acest aspect, moment în care nu a mai primit nici un semnal din partea vânzătorului. De asemenea, partea vătămată a declarat că la început nu a suspectat nici o neregulă în anunţul de vânzare postat pe e., întrucât a verificat caracteristicile vânzătorului şi a constatat că sunt în regulă, dar mai târziu a aflat că cei care au postat anunţurile au modificat caracteristicile reale ale vânzătorului.

Şi în acest caz oferta falsă de vânzare a fost lansată de inculpaţii Z.V.C. şi Z.V.M.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 150 de euro.

7. Din declaraţia părţii vătămate F.M.P.V. rezultă că la data de 11 mai 2006, a fost contactat prin email de către o persoană care avea de vânzare cinci telefoane mobile în valoare de 600 euro, iar vânzătorul i-a explicat cum să procedeze pentru a achiziţiona aceste bunuri. În acest sens, partea vătămată a depus suma de 600 de euro la agenţia băncii M. B., iar banii au fost transferaţi prin W.U. la B.T. - Sucursala Lupeni şi au fost ridicaţi de inculpata Z.S.

Partea vătămată nu a primit bunurile pentru care a achitat suma de bani, motiv pentru care se constituie parte civilă cu suma de 635,50 de euro, reprezentând suma trimisă prin W.U. (600 euro), precum şi taxele de 35,50 de euro.

Declaraţia părţii vătămate este confirmată şi de declaraţia martorului F.R.C.R. care a arătat faptul că partea vătămată F.M.P.V. a purtat corespondenţă pe email cu vânzătorul şi că acesta din urmă i-a spus la un moment dat că a expediat 12 telefoane mobile în loc de 6 şi a mai solicitat încă 600 de euro, însă partea vătămată a realizat că tranzacţia nu este în regulă şi a refuzat să mai trimită altă sumă de bani.

Suma de 600 euro a fost folosită de inculpaţii Z.V.C., Z.V.M. şi Z.S.

8. Prin cererea de comisie rogatorie formulată de D.I.I.C.O.T. - B.T. Hunedoara, autorităţile judiciare elene au audiat pe partea vătămată E.B., care a declarat că în cursul anului 2005, a văzut un anunţ postat pe e., prin care o persoană vindea telefoane mobile, a trimis un email la adresa la care era postată, email în care a arătat că este interesat să achiziţioneze şase telefoane.

Partea vătămată a trimis suma de 600 de euro prin W.U. la trei date diferite şi, întrucât nu a primit telefoanele, l-a sunat pe vânzător pentru a-l întreba despre acest fapt, însă persoana care a efectuat tranzacţia şi-a schimbat de trei ori adresa de email, a susţinut că este partener al vânzătorului şi doreşte o altă sumă de bani.

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că sumele de bani trimise de partea vătămată prin W.U. au fost ridicate de inculpatul L.A.C. care, după ce şi-a oprit procentul de 20 % din fiecare sumă primită, a înmânat banii inculpaţilor Z.V.C. şi Z.V.M.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 750 de euro, reprezentând atât banii trimişi pentru a achiziţiona telefoanele mobile cât şi cheltuielile ocazionate cu transferul sumelor de bani.

9. Prin cererea de comisie rogatorie formulată de D.I.I.C.O.T. - B.T. Hunedoara, autorităţile judiciare italiene au audiat pe părţile vătămate A.R., C.S., F.C., P.S., B.F. şi C.S.

Din declaraţia părţii vătămate A.R. rezultă faptul că în luna august 2005, a participat pe e. la o licitaţie în vederea cumpărării unui telefon mobil marca S., a solicitat achiziţionarea unui telefon mobil şi la câteva zile a trimis prin mandat poştal suma de 144,96 euro avându-l ca beneficiar pe inculpatul L.A.C., iar această sumă a fost retrasă de inculpat prin serviciul M. de la B. - Sucursala Lupeni.

Întrucât partea vătămată nu a primit telefonul mobil, a realizat că este victima unei fraude şi l-a contactat pe email pe vânzător, iar acesta i-a răspuns că telefonul mobil achiziţionat va sosi în curând, lucru care nu s-a întâmplat nici până în prezent.

Din declaraţiile inculpatului L.A.C. rezultă faptul că inculpaţii Z.V.M. şi Z.V.C. au fost persoanele care au beneficiat de banii trimişi de partea vătămată şi care i-au arătat modul în care trebuie completate formularele M.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 144,96 euro.

10. Din declaraţia părţii vătămate C.S. (audiată de asemenea de autorităţile judiciare din Italia prin intermediul comisiei rogatorii) rezultă că în data de 20 decembrie 2005 a trimis suma de 200 de euro prin serviciul M., sumă care reprezenta costul unui telefon marca "N.", telefon pentru care a licitat pe portalul e. Suma de 200 de euro a fost ridicată de inculpata Z.S. şi partea vătămată nu a primit niciodată telefonul pentru care a plătit aceşti banii, deşi a încercat în repetate rânduri să ia legătura prin email cu vânzătorul.

Şi în această situaţie suma de bani ridicată de inculpata Z.S. a fost folosită de cei doi inculpaţi Z.V.M. şi Z.V.C., din interceptările convorbirilor telefonice ale inculpaţilor, dar şi din declaraţia inculpatului Z.V.M., care a recunoscut că mama sa, inculpata Z.S. a ridicat în repetate rânduri de la sucursalele mai multor bănci din Petroşani şi Lupeni, sume de bani ce au fost trimise prin serviciile M. şi W.U. şi care proveneau din înşelarea părţilor vătămate.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 200 de euro.

11. În data de 18 ianuarie 2006, partea vătămată P.S. a intenţionat să achiziţioneze 5 telefoane mobile marca N. prin reţeaua internet, mai precis de pe portalul e., a trimis un email vânzătorului şi au stabilit să se achite un avans de 200 de euro prin W.U.

După ce a confirmat expedierea sumei, vânzătorul i-a comunicat părţii vătămate că din greşeală i-a trimis un număr mai mare de telefoane şi pentru a fi făcută expedierea bunurilor este necesar să mai trimită încă 180 de euro prin serviciul M., lucru pe care partea vătămată l-a făcut. Ulterior, partea vătămată l-a căutat din nou pe vânzător pentru a-i confirma plata, însă acesta a invocat din nou o greşeală în expediere a bunurilor şi a solicitat mai mulţi bani, moment în care partea vătămată a realizat că este victima unei fraude. Această convingere i-a fost întărită şi de faptul că oferta de vânzare a fost ştearsă de pe portalul e.

Din datele de la dosar rezultă că suma de 380 de euro a fost ridicată de inculpata Z.S. şi este evident că şi în acest caz banii au fost folosiţi de inculpaţii Z.V.M. şi Z.C.V.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 380 de euro.

12. Partea vătămată C.S. a declarat faptul că la sfârşitul anului 2006 a văzut un anunţ pe site-ul de licitaţii e., prin care se oferea la vânzare un telefon mobil şi a achitat suma de 205,5 euro într-un cont curent al cărui titular era un cetăţean român cu domiciliul în România şi a constatat că nu i s-a trimis telefonul pe care l-a achiziţionat.

Din datele de la dosar rezultă că suma de 205,5 euro a fost virată în contul curent al inculpatului C.G. de la B. - Sucursala Lupeni.

Din declaraţia inculpatului C.G. a rezultat faptul că persoana care a postat anunţul cu date fictive pe site-ul de licitaţii e., este inculpatul Z.V.C., inculpat care, de altfel, îi transmitea MTCN-ul tranzacţiei şi care, îl şi însoţea uneori, când ridica sumele de bani. De asemenea, inculpatul C.G. îşi oprea un comision de 20 % din suma care intra în cont, după care, restul banilor, îi preda inculpatului Z.V.C.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 205,5 euro.

13. În luna noiembrie 2005, partea vătămată F.C. a vizat portalul e. şi a luat hotărârea să achiziţioneze un telefon mobil marca N., pentru suma de 170 de euro. Partea vătămată a avut un schimb de mesaje prin intermediul site-ului cu vânzătorul şi s-a stabilit să transfere suma cerută prin M. în contul indicat de vânzător. După ce a efectuat transferul sumei de bani, partea vătămată i-a comunicat acest fapt vânzătorului, iar acesta din urmă i-a răspuns că i-a expediat 2 telefoane mobile în loc de unul şi trebuie să mai efectueze un transfer de 170 de euro. Cetăţeanul italian i-a răspuns vânzătorului că va efectua transferul banilor în momentul sosirii pachetului, iar după câteva zile, a constatat că licitaţia postată pe site-ul e. de acea persoană avea scris "utilizator ce nu mai este înregistrat" şi a realizat că a fost victima unei fraude.

Din datele de la dosar rezultă că suma de 170 de euro a fost ridicată de inculpatul Z.C.V. de la B. - Sucursala Lupeni.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 170 de euro.

14. În data de 30 august 2005 şi respectiv 02 septembrie 2005, partea vătămată T.H.K. din Bulgaria a trimis sume de bani, respectiv 864 dolari SUA şi 576 dolari SUA inculpatului L.A.C.

Din declaraţia părţii vătămate rezultă că acesta a dorit să achiziţioneze telefoane mobile la un preţ bun de pe portalul e., a luat legătura pe internet cu numitul "C." şi au stabilit achitarea sumei solicitate în două rate.

Partea vătămată a efectuat primul transfer de 864 dolari SUA şi imediat după primirea sumei, numitul "C." i-a comunicat că pentru a face livrarea telefoanelor mobile trebuie să achite şi restul sumei de bani. În acest context, partea vătămată a efectuat şi al doilea transfer în valoare de 576 dolari SUA însă după această operaţiune, vânzătorul nu i-a mai răspuns la telefoane şi nu a putut lua legătura cu el nici pe internet. Ulterior, vânzătorul l-a sunat şi i-a spus că sunt probleme cu comanda, respectiv că banii sunt mai puţini decât telefoanele trimise, solicitându-i să mai efectueze un transfer de 500 dolari SUA.

Partea vătămată a realizat că a fost victima unei fraude şi că nu va primi bunurile pentru care a trimis banii, motiv pentru care a depus plângere penală şi ulterior s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.440 dolari SUA.

Din actele de la dosar a rezultat că sumele de bani trimise de partea vătămată au fost ridicate de inculpatul L.A.C., la solicitarea inculpaţilor Z.V.C. şi Z.V.M.

15. Partea vătămată B.K. (C.T.K.) din Canada a fost audiat de autorităţile judiciare din Canada cu privire la faptul că în data de 28 octombrie 2005 a trimis prin serviciul W.U. suma de 200 dolari SUA pe numele inculpatului L.A.C.

Din declaraţia părţii vătămate rezultă că în luna octombrie 2005, a vizitat site-ul e. şi a intenţionat să achiziţioneze un telefon N., însă după ce a achitat contravaloarea telefonului prin serviciul W.U., nu a mai putut contacta vânzătorul, deşi i-a trimis aproximativ 10 mesaje pe email, solicitându-i să-i restituie suma de 200 dolari SUA.

Având în vedere că suma de bani a fost ridicată de inculpatul L.A.C., este evident că cei doi inculpaţi Z.V.C. şi Z.V.M. sunt persoanele care au lansat oferta mincinoasă pe e. şi care, din momentul în care au primit suma de bani, şi-au schimbat adresele de email, pentru a numai putea fi contactaţi.

Părţii vătămate B.K. i s-a cauzat un prejudiciu de 200 dolari SUA, sumă cu care s-a constituit parte civilă în cauză.

16. Din datele de la dosar a rezultat faptul că în data de 06 octombrie 2005, partea vătămată C.B. din Turcia a trimis suma de 420 euro pe numele inculpatului L.A.C. pentru achiziţionarea a două telefoane N.

Deşi s-a solicitat prin comisie rogatorie audierea sus-numitului în calitate de parte vătămată sau parte civilă, din procesul-verbal întocmit de organele de poliţie din cadrul poliţiei Marmaris a rezultat că numitul C.B. nu mai locuieşte în prezent la adresa indicată, şi nu se poate afla noul domiciliu.

Din formularul de expediere a sumelor de bani, precum şi din copia actelor trimise din Turcia, a rezultat însă, fără nici un dubiu, că în data de 06 octombrie 2005, cetăţeanul turc a trimis prin serviciul M. suma de 420 de euro către inculpatul L.A.C., sumă care de altfel a şi fost ridicată de către acesta pentru inculpaţii Z.V.M. şi Z.V.C.

Numitul C.B. nu s-a constituit parte civilă.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel în termenul legal inculpaţii Z.V.C., Z.S., Z.V.M. şi L.A.C., aducându-i critici de nelegalitate şi netemeinicie.

Prin apelurile formulate, inculpaţii Z.V.C. şi Z.V.M. au solicitat, în principal, achitarea în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen. pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., precum şi în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru celelalte infracţiuni reţinute în sarcina lor, iar în subsidiar reindividualizarea pedepselor aplicate sub aspectul cuantumului şi modalităţii de executare.

Prin apelul formulat inculpatul L.A.C. a solicitat, în principal, achitarea sa conform dispoziţiilor art. 10 lit. e) C. proc. pen., iar pe latură civilă obligarea sa la plata sumei de 353 euro şi 328 dolari SUA reprezentând sumele de bani de care a beneficiat efectiv (20% din sumele ridicate).

În susţinerea orală a apelului, inculpata Z.S. a solicitat în principal, achitarea, în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 74, 76 C. pen.

Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, prin Decizia penală nr. 108/A din 9 noiembrie 2010 a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii Z.V.C., Z.S., Z.V.M. şi L.A.C. împotriva Sentinţei penale nr. 57 din 29 martie 2010 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, secţia penală.

A menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara dispusă faţă de apelanţii Z.V.M., Z.V.C. şi Z.S. prin Decizia penală nr. 146/2010 a Curţii de Apel Alba Iulia.

A obligat apelanţii la plata sumei de câte 300 RON în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare.

S-a dispus ca suma de 1.100 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu să se înainteze din fondul Ministerului Justiţiei în contul Baroului Alba.

În motivarea deciziei de mai sus, prima instanţă de control judiciar a reţinut următoarele:

Prima instanţă a interpretat just probele administrate în cauză, stabilind în mod corect starea de fapt dedusă judecăţii şi dispoziţiile legale aplicabile.

Curtea a apreciat că în cauză există probe certe care confirmă vinovăţia inculpaţilor Z.V.C. şi Z.V.M. la comiterea faptelor reţinute în sarcina lor, soluţia de condamnare fiind justă.

S-a mai arătat de asemenea că în mod corect instanţa de fond a reţinut forma agravată a infracţiunii de acces fără drept la un sistem informatic şi că infracţiunea de fals informatic prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003 a fost corect încadrată din punct de vedere juridic.

S-a mai reţinut că din actele dosarului rezultă că inculpaţii au fost ajutaţi în desfăşurarea activităţii infracţionale de inculpaţii Z.S., L.A.C. şi C.G. care ridicau sumele de bani expediate de persoanele induse în eroare, faptele acestora fiind corect încadrate în dispoziţiile art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi ale art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Cu privire la criticile de netemeinicie aduse de inculpaţii apelanţi Z.V.C., Z.V.M. şi Z.S. împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond, Curtea a reţinut că prima instanţă a realizat o justă evaluare a gradului de pericol social prezentat în concret de faptele inculpaţilor, aplicând sancţiuni corect individualizate prin prisma criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

Totodată s-a mai reţinut că latura civilă a cauzei a fost corect soluţionată de instanţa de fond.

Împotriva acestei din urmă decizii au declarat recursuri inculpaţii : Z.V.C., Z.S., Z.V.M. şi L.A.C., reiterând motivele formulate în faţa instanţei de apel.

Criticile aduse nu sunt fondate.

Analizând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate conform art. 385⁶ alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte reţine că recursurile declarate în cauză nu sunt fondate urmând a fi respinse ca atare, pentru considerentele ce urmează.

Înalta Curte apreciază că situaţia de fapt a fost corect stabilită în urma coroborării tuturor probelor administrate atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptelor corespunde situaţiei de fapt reţinute, în mod corect stabilind instanţa de fond că în cauză sunt întrunite condiţiile tragerii la răspundere penală a inculpaţilor sub aspectul infracţiunilor reţinute în sarcina acestora.

Pe baza probelor administrate în cauză, în esenţă se reţine că în perioada 2005 - 2007 inculpaţii Z.V.C. şi Z.V.M. s-au logat în mod neautorizat, prin încălcarea măsurilor de securitate, pe site-ul e., iar în scopul obţinerii de beneficii materiale au indus în eroare mai multe persoane vătămate determinându-le să transfere diverse sume de bani prin sistemele M.G. şi W.U., în schimbul achiziţionării unor bunuri care în realitate nu existau.

În mod corect a reţinut instanţa de fond că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor de acces fără drept la un sistem informatic, prevăzută de art. 42 alin. (3) din Legea nr. 161/2003; fals informatic, prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003, fraudă informatică, prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen., reţinută în sarcina inculpatului Z.V.C.

În mod corect a reţinut instanţa de fond că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor de acces fără drept la un sistem informatic (art. 42 alin. (3) din Legea nr. 161/2003); fals informatic (art. 48 din Legea nr. 161/2003); fraudă informatică (art. 49 din Legea nr. 161/2003) şi înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen., reţinute în sarcina inculpatului Z.V.M.

De asemenea, în mod corect a reţinut instanţa de fond că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor de fraudă informatică (prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003) şi înşelăciune (prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen.) în forma complicităţii reţinute în sarcina inculpaţilor Z.S. şi L.A.C.

Probele administrate în cauză dovedesc, mai presus de orice dubiu, că inculpaţii se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor ce li se reţin în sarcină, în mod corect instanţa de fond, dispunând condamnarea acestora, neexistând elemente care să facă posibilă adoptarea unei soluţii contrare celei stabilite de instanţele inferioare, în sensul achitării inculpaţilor, aşa cum în mod netemeinic susţine apărarea.

Sub aspectul pretinsei erori grave de fapt, este de menţionat că prezentarea şi analizarea probelor aşa cum au rezultat din mijloacele de probă administrate nu sunt în contradicţie totală sau vădit deformate pentru a ne regăsi în cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 18 C. proc. pen.

Deşi inculpaţii Z.V.C. şi Z.V.M., prin apărători îşi susţin nevinovăţia, se constată că în faţa instanţei de fond au recunoscut modul în care au acţionat, prin punerea în vânzare a unor bunuri fictive, după ce în prealabil au obţinut de pe internet conturile şi parolele unor useri legitimi ai site-lui e.

Declaraţiile prin care inculpaţii au recunoscut comiterea faptelor se coroborează cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate autorizat, care ilustrează cu claritate preocupările inculpaţilor în domeniu precum şi cu declaraţiile coinculpaţilor L.A.C. şi C.G. care au relatat modalitatea în care au fost racolaţi de inculpaţi în vederea ridicării sumelor de bani expediate de părţile vătămate induse în eroare.

Faptul că inculpaţii nu postau ofertele de vânzare de pe propriul calculator precum şi împrejurarea că nu au indicat numele persoanelor vătămate, ci au apelat la interpuşi pentru primirea contravalorii bunurilor postate fictiv pe net, denotă o ingeniozitate deosebită în desfăşurarea activităţii, având drept scop acoperirea oricăror urme ale infracţiunilor.

Activităţile de ajutor acordat inculpaţilor Z.V.C. şi Z.V.M. de către coinculpaţii Z.S. şi L.A.C. au constat în aceea că aceşti din urmă inculpaţi ridicau sumele de bani expediate de persoanele induse în eroare.

Deşi inculpata Z.S. a susţinut că nu cunoştea activitatea infracţională desfăşurată de fiii săi, iar banii pe care i-a ridicat erau expediaţi de diverse rude din străinătate stabilite în Spania şi Italia, apărările sale nu pot fi primite, din actele depuse la dosar rezultând că aceasta a ridicat sume de bani expediate din Philippines (parte vătămată M.A.Q.), din Marea Britanie (parte vătămată P.I.), din Belgia (parte vătămată D.M.).

Nu poate fi primită favorabil nici solicitarea de achitare formulată de inculpatul L.A.C. Acesta a acceptat să înlesnească activitatea desfăşurată de inculpaţii Z. fiind de acord să ridice sumele de bani expediate de diverse părţi vătămate din străinătate, în schimbul unui procent de 10 - 20% din sume.

Faptul că a stopat orice activitate când a aflat despre prinderea unor tineri din Sibiu care acţionau în mod similar nu sunt exoneratoare de răspundere, în condiţiile în care acest inculpat a declarat că a văzut personal când dintr-un internet cafe inculpatul Z.C. trimitea emailuri către diverse persoane şi comunica telefonic şi pe messenger în limba engleză. Totodată a relatat că acelaşi inculpat i-a comunicat că se ocupă cu vânzări de telefoane, existând astfel suficiente indicii din care rezultă activitatea ilicită desfăşurată de inculpaţii Z., activitate la care inculpatul L.A.C. şi-a adus aportul, în schimbul obţinerii unor sume de bani.

Pedepsele aplicate inculpaţilor au fost corect individualizate atât sub aspectul cuantumului cât şi a modalităţii de executare, instanţa de fond având în vedere la individualizarea pedepsei toate criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei reglementate de dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi anume gradul de pericol social concret al faptelor comise, limitele speciale ale pedepselor, modalitatea şi împrejurările comiterii faptelor.

Înalta Curte apreciază că nu se justifică reducerea pedepselor aplicate acestea fiind deja orientate spre minimul prevăzut de lege şi nici reţinerea circumstanţelor atenuante în favoarea inculpaţilor, o pedeapsă într-un cuantum mai redus nefiind de natură să asigure realizarea scopului preventiv şi coercitiv prevăzut de art. 52 C. pen.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor instanţele au avut în vedere complexitatea activităţii infracţionale desfăşurate de inculpaţi şi numărul mare al părţilor vătămate induse în eroare şi cuantumul prejudiciilor cauzate precum şi perspectivele medii de reintegrare în societate a inculpaţilor, relevate de referatele de evaluare întocmite în cauză de Serviciu de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Faţă de implicarea inculpaţilor Z.V.C. şi Z.V.M. în coordonarea activităţii infracţionale, de perioada îndelungată de timp în care au acţionat, modul de săvârşire a faptelor şi scopul urmărit, Înalta Curte apreciază că nu se impune schimbarea modalităţii de executare a pedepselor, neexistând garanţii suficiente că simpla pronunţare a condamnării ar constitui un avertisment pentru inculpaţi şi chiar fără executarea pedepsei, aceştia nu ar mai săvârşi alte infracţiuni.

În cauză nu pot fi identificate date care să facă posibilă reducerea pedepselor aplicate inculpaţilor sau schimbarea modalităţii de executare, faptele comise de inculpaţi prezentând un grad ridicat de pericol social ce impun aplicarea unor pedepse cu executare în regim de detenţie pentru inculpaţii Z.V.C. şi Z.V.M.

Faţă de considerentele arătate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă ca nefondate recursurile declarate în cauză.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii Z.V.C., Z.S., Z.V.M. şi L.A.C. împotriva Deciziei penale nr. 108/A din 9 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 septembrie 2011.

Procesat de GGC - AA

#Inselaciune. Jurisprudenta

← ICCJ. Decizia nr. 3229/2011. Penal		ICCJ. Decizia nr. 3241/2011. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 3232/2011. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3232/2011. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs