ICCJ. Decizia nr. 3245/2011. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3245/2011
Dosar nr.16937/3/2008
Şedinţa publică din 26 septembrie 2011
Asupra recursurilor penale de faţă;
În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Sentinţa nr. 458/F din 28 aprilie 2009 pronunţată de în Dosarul nr. 16937/3/2008 a condamnat pe inculpaţii:
1) L.D.R. - în baza art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. b) C. pen. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzută de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi 74 lit. a) şi 76 lit. d) C. pen. l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de un an închisoare.
În baza art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74 lit. a) şi 76 lit. d) C. pen. l-a mai condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. b) şi c) C. pen.
2) T.S. - în baza art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. b) C. pen. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi 74 lit. a) şi 76 lit. d) C. pen. a mai condamnat pe inculpat la pedeapsa de un an închisoare.
În baza art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74 lit. a) şi 76 lit. d) C. pen. a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. b) şi c) C. pen.
3) B.V.E. - în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen. raportat la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, a fost achitat pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003.
În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 lit. d) C. pen. a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi 76 lit. d) C. pen. a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi 76 lit. e) C. pen. a fost condamnat la pedeapsa de o lună închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare.
În baza art. 81 C. pen. a suspendat condiţionat executarea pedepsei de 6 luni închisoare pe un termen de încercare de 2 ani şi 6 luni conform art. 82 C. pen.
A atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen. ce privesc revocarea suspendării condiţionate a pedepsei.
4) B.D.T. - în baza art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. b) C. pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 18 din Legea nr. 508/2004 a condamnat pe inculpat la pedeapsa de un an închisoare.
În baza art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 18 din Legea nr. 508/2004 a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004 a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza art. 861 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 7 ani conform art. 862 C. pen.
Pe durata termenului de încercare, a dispus că inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere prevăzute de art. 863 C. pen.:
- să se prezinte (în prima zi de marţi corespunzătoare fiecărei luni) la serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor;
- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu reşedinţă/locuinţă;
- să comunice/justifice informaţi de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. ce privesc revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
5) I.D. - în baza art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. b) la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. d) C. pen. a condamnat pe inculpat la pedeapsa de un an închisoare.
În baza art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74 lit. a) şi 76 lit. d) C. pen. a mai condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
A făcut aplicare art. 71 - 64 lit. b) şi c) C. pen.
6) A.E.I. - în baza prev. art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi 76 lit. b) a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi 76 lit. d) C. pen. a mai condamnat pe inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza art. 861 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 7 ani conform art. 862 C. pen.
Pe durata termenului de încercare, a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, prevăzute de art. 863 C. pen.:
- să se prezinte (în prima zi de marţi corespunzătoare fiecărei luni) la serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor;
- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu/reşedinţă/locuinţă;
- să comunice/justifice informaţi de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
A atras atenţia inculpatului asupra art. 864 C. pen. ce priveşte revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
7) L.A.M. - în baza prevederilor art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art.74 lit. a) şi 76 lit. b) a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) raportat la art. 18 din Legea nr. 508/2004 a mai condamnat pe inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) raportat la art. 18 din Legea nr. 508/2004 l-a mai condamnat pe inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza art. 861 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 7 ani conform art. 862 C. pen.
Pe durata termenului de încercare, a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, prevăzute de art. 863 C. pen.:
- să se prezinte (în prima zi de marţi corespunzătoare fiecărei luni) la serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor;
- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu/reşedinţă/locuinţă.
- să comunice/justifice informaţi de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. ce privesc revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
8) P.A. - în baza prevederilor art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 a mai condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În baza art. 83 C. pen. a revocat pe lângă fiecare din pedepsele aplicate în cauză pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 366/2006 a Tribunalului Constanţa, definitivă prin Decizia penală nr. 200/P/2006 a Curţii de Apel Constanţa, pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendare condiţionată aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., pedeapsă pe care o cumulează cu fiecare dintre pedepsele aplicate în cauză.
În baza prevederilor art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. b) şi c) C. pen.
9) R.A. - în baza prevederilor art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 şi 37 lit. b) C. pen. a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 7 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi 37 lit. b) C. pen. a mai condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 7 ani închisoare.
În baza prevederilor art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi 37 lit. b) C. pen. l-a mai condamnat pe inculpat la pedeapsa de 7 ani închisoare.
În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În baza prevederilor art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. b) şi c) C. pen.
10) I.R.I. - în baza prevederilor art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. b) a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza prevederilor art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) şi 76 lit. d) C. pen. a condamnat pe inculpat la pedeapsa de un an închisoare.
În baza art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74 lit. a) şi 76 lit. d) C. pen. a mai condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi 76 lit. e) C. pen. l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza prevederilor art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. b) şi c) C. pen.
11) T.R. - în baza prevederilor art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art.74 lit. a) şi 76 lit. b) a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) şi 76 lit. d) C. pen. a mai condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. a), 76 lit. d) C. pen. a condamnat pe inculpat la pedeapsa de un an închisoare.
În baza prevederilor art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. b) şi c) C. pen.
12) C.S. - în baza prevederilor art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art.74 lit. a) şi 76 lit. b) a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza prevederilor art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. a), 76 lit. d) C. pen. a condamnat pe inculpat la pedeapsa de un an închisoare.
În baza art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), 76 lit. d) C. pen. a mai condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. e) C. pen. a mai condamnat pe inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza prevederilor art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. b) şi c) C. pen.
13) E.M. - în baza prevederilor art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. b) a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) şi 76 lit. d) C. pen. a mai condamnat pe inculpat la pedeapsa de un an închisoare.
În baza art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) şi 76 lit. d) C. pen. a mai condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza prevederilor art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. b) şi c) C. pen.
14) Z.S.V. - în baza art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. b) a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) şi 76 lit. d) C. pen. a condamnat pe inculpat la pedeapsa de un an închisoare.
În baza art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) şi 76 lit. d) C. pen. a mai condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza prevederilor art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. b) şi c) C. pen.
15) C.C. - în baza art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. b) a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) şi 76 lit. d) C. pen. a condamnat pe inculpat la pedeapsa de un an închisoare.
În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) şi 76 lit. d) C. pen. a mai condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza prevederilor art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. b) şi c) C. pen.
16) S.L.N. - în baza prevederilor art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. b) a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevederilor de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) şi 76 lit. d) C. pen. a condamnat pe inculpat la pedeapsa de un an închisoare.
În baza art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) şi 76 lit. d) C. pen. a mai condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza prevederilor art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) şi c) C. pen. conform art. 65 C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. b) şi c) C. pen.
În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat pe inculpaţi la plata despăgubirilor civile către părţile civile:
- 6.550 dolari SUA (în echivalentul în lei la data executării) către W.U., prin A.O., Representative Office in Bucharest, B.B.P., şos. B.P., obligaţia fiind solidară pentru toţi cei 16 inculpaţi, cu dobânda legală aferentă de la data rămânerii definitive a hotărârii la completa achitare a debitului;
- 17.753,37 dolari SUA către F.S. Bank (prin J.B., SUA) - Ambasada SUA în Bucureşti, Biroul ataşatului legal str. T.A. - (în echivalentul în lei la data executării), obligaţia fiind solidară pentru inculpaţi L.D.R., T.S., B.V.E. şi E.M., cu dobânda legală aferentă de la data rămânerii definitive a hotărârii la completa achitare a debitului;
- 279 dolari SUA către partea civilă E.D.K. - Ambasada SUA în Bucureşti, Biroul ataşatului legal str. T.A. - (în echivalentul în lei la data executării), sumă la care este obligat inculpatul I.D.;
- 12.000 RON către partea civilă P.C.I. - Bucureşti, şos. C. şi 30.900 RON către partea civilă F.O. - Bucureşti, str. V.A., reşedinţa în Bucureşti, str. C.V.I., sector 2, sume la care este obligat inculpatul B.D.T.
A luat act că, B.R.D. şi B.N. nu s-au constituit părţi civile în prezenta cauză.
În baza art. 118 lit. e) C. pen. a confiscat de la inculpatul B.D.T. suma de 20 RON.
În baza art. 357 pct. 2 lit. e) C. proc. pen., a dispus restituirea unor bunuri ridicate ca urmare a percheziţiilor domiciliare efectuate la inculpaţi, astfel:
- HDD-WCA-HL-6096511, aparţinând - conform facturii fiscale - numitului E.D.;
- Laptop marca T. Notebook, aparţinând - conform facturii - numitului B.N.;
- Laptop marca F.S., aparţinând numitei L.V.;
A lut act că prin încheierile de şedinţă din 15 septembrie 2008 şi respectiv 10 noiembrie 2008 conform art. 168 C. proc. pen., s-au restituit firmei M.E. 200 S.R.L. şi numitului B.A.H. un laptop marca A. şi respectiv suma de 3.810 RON.
În baza art. 118 lit. b) C. pen. a confiscat un telefon mobil marca N. model 8800, aparţinând inculpatului L.D.R.
În baza art. 357 lit. f) C. proc. pen., a dispus distrugerea datelor/programelor informatice folosite la comiterea phishing-ului informatic identificate în soft-urile HDD-urilor ridicate din domiciliile inculpaţilor şi a programelor de transmitere automată de mesaje telefonice prin internet şi a două dispozitive artizanale folosite la copierea unor date de pe bancomate.
A constatat că inculpaţi au fost reţinuţi/arestaţi preventiv după cum urmează: I.D., B.D.T., L.D.R. - 13 noiembrie 2007 - 24 aprilie 2008; C.S., A.E.I., L.A.M., I.R.I. - 13 noiembrie 2007 - 29 august 2008; P.A. - 13 noiembrie 2007 - 24 decembrie 2008; T.S. şi B.V.E. - 28 noiembrie 2007 -24 aprilie 2008; R.A. - 13 noiembrie 2007 - 11 martie 2009.
În baza art. 191 C. proc. pen. a obligat pe inculpaţi la câte 1.500 RON fiecare cheltuieli judiciare statului.
A obligat pe inculpaţi în solidar la plata sumei de 140 RON către martorul P.E.A. (cheltuieli deplasare instanţă).
Onorariul avocat oficiu, pentru inculpaţii C.C. şi Z.S.V., s-a avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din 7 mai 2008 au fost trimişi în judecată inculpaţii: P.A., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 25 din Legea nr. 365/2002 toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; R.A., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; L.D.R., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 48 din Lege nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; T.S., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; B.V.E., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 25 din Legea nr. 365/2002 toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; B.D.T., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), şi art. 18 din Legea nr. 508/2004, art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 18 din Legea nr. 508/2004, art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 18 din Legea nr. 500/2004 toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; I.D. „zis S.", pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; A.E.I., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 25 din Legea nr. 365/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; L.A.M., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 şi art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) raportat art. 18 din Legea nr. 508/2004, art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) raportat la art. 18 din Legea nr. 508/2004, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; I.R.I., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 25 din Legea nr. 365/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; T.R., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; C.S., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 25 din Legea nr. 365/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; E.M., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; Z.S.V., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; C.C., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 26 raportat la art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 26 raportat la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; S.L.N., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 26 raportat la art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În actul de sesizare, s-a reţinut că situaţie de fapt, aceea că, pe parcursul anului 2007, o parte dintre inculpaţi, au constituit/iniţiat un grup criminal organizat, având ca principal scop crearea unor filiere prin intermediul cărora să comită infracţiuni informatice şi respectiv operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică; urcarea sistematică pe internet de pagini web falsificate aparţinând unor instituţii financiare, urmată de transmiterea unui număr nedeterminat de e-mailuri cu scopul obţinerii de informaţii în mod fraudulos de la clienţii acestor instituţii; încasarea din sistemele informatice utilizate pentru realizarea operaţiunilor de plata on-line de date informatice necorespunzătoare adevărului, de sume de bani provenite din transferuri financiare din conturile aferente unor instrumente de plată electronică; montarea şi punerea în funcţiune a unui dispozitiv confecţionat artizanal în scopul colectării de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică necesare falsificării acestora.
Pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi nemijlocit în cursul judecăţii, Tribunalul a reţinut următoarele:
În luna martie 2007, organele de poliţie s-au sesizat din oficiu, cu privire la faptul că, pe raza Municipiului Constanţa, îşi desfăşoară activitatea o grupare infracţională care efectuează operaţiuni financiare în mod fraudulos cu utilizare a unor instrumente de plată electronică contrafăcute ori a datelor de identificare, pentru generarea unor transferuri financiare ce sunt ulterior încasate prin sistemul de plăţi W.U. A rezultat din primele cercetări că datele aferente transferurilor financiare frauduloase precum şi datele necesare reinscripţionării unor clone erau obţinute prin acte materiale tipice falsului informatic (PHISHING), ce aveau drept ţintă instituţii financiare, precum şi clienţii acestora. În acest context a rezultat că, după realizarea clonelor unor pagini web ale unor instituţii bancare, precum B.A., W.M., C.M., N.B.I., găzduite pe diverse servere, sunt transmise cu utilizarea unor aplicaţii, un număr substanţial de mesaje e-mail către diverşi utilizatori, o parte din ei clienţi ai acestor instituţii financiare.
Astfel, mesajele e-mail transmise, conţineau un avertisment sau o înştiinţare cu privire la anularea sau restricţionarea accesului clientului respectiv la contul bancar. Pentru restabilirea situaţiei create clientul era invitat să urmeze un link şi să completeze un formular cu toate datele de stare civilă inclusiv numărul card şi codul PIN şi odată validat acest formular, el se transmitea automat într-o adresă de e-mail creată special în acest scop.
Datele de identificare relative la instrumentele de plată electronică astfel colectate, erau utilizate fie pentru efectuarea de operaţiuni on-line, constând în cumpărarea unor servicii de hosting, nume de domeniu, servicii de telefonie, produse ori transfer financiar W.U., fie erau utilizate pentru falsificarea unor carduri, în scopul realizării de operaţiuni de retragere de numerar de la bancomate.
Activitatea de interceptare a convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi, a pus în evidenţă modul de realizare al operaţiunii frauduloase de creare a transferului bănesc, dar şi transmiterea prin SMS a numărului de control al transferului de bani, identitatea expeditorului, precum şi numele destinatarului (parte dintre aceştia fiind fie inculpaţii, fie martorii din acte).
În actul de sesizare, s-a reţinut pentru inculpaţii I.R.I., R.A., I.D., L.A.M., B.D.T., T.R., Z.S.V., că au transmis şi au primit datele mai multor transferuri financiare, o parte din sume fiind ridicate de I.D., o parte de persoanele racolate în acest scop, respectiv C.C., T.A., M.C., S.V., P.E.A., B.S.N.
Inculpaţii I.R.I., I.D., T.R., B.D.T. şi Z.S.V., în cea mai mare parte a activităţii desfăşurate, au generat transferurile frauduloase, parte dintre sume fiind ridicate personal, reţine instanţa de fond.
Inculpatul I.R.I. a generat transferuri financiare din cărţi de credit atât în folos propriu, cât şi pentru inculpaţii R.A., Z.S.V. şi L.A.M., sumele de bani fiind ridicate de R.A. şi prietena acestuia, G.G., ori de către martorul S.V.
Toate aceste transferuri, au fost evidenţiate ca urmare a expertizelor efectuate în mijloacele electronice care au evidenţiat în concret datele generării şi ridicării transferurilor, M.T.C.N., suma ridicată, destinatarul, precum şi expeditorul.
În actul de inculpare, sunt menţionate 43 de asemenea transferuri, printre destinatari figurând inculpaţii Z.S.V., L.A.M. şi R.A., iar ca expeditori M.U., R.H., E.F. şi alţii, menţionează Tribunalul.
Din ansamblul probator administrat în cauză, a rezultat totodată că, datele transferurilor au fost transmise în cele mai multe ocazii prin telefon, concluzie ce se impune în raport de consemnările cuprinse în interceptările de convorbiri telefonice.
Astfel, de remarcat că, în intervalul de timp cuprins între 8 septembrie - 11 octombrie 2007, au existat nenumărate convorbiri telefonice între inculpaţii I.R.I., B.D.T., R.A., I.D., Z.S.V., T.R.
Discuţiile purtate între inculpaţi priveau, în principal, informaţii privind:
- pagina de „scam", mai exact schema de generare a transferurilor W.U.;
- indicaţii privind efectuarea activităţilor necesare colectării de date de identificare ale unor cărţi de credit prin phishing, având drept ţintă instituţia financiară B.A. (9 septembrie 2007 indicaţiile fiind date de inculpatul I.R.I.);
- confirmări privind generarea tranzacţiilor dar şi retragerea banilor proveniţi din transferurile generate şi modul de împărţire al acestora (9 septembrie 2007 I.R.I. şi I.D.);
- discuţii privind procentul de împărţire a banilor, dar şi anumite măsuri de siguranţă luate în activitatea de la Constanţa (I.R.I. şi B.D.T.).
- discuţii privind modul de ridicare a unor sume de bani între I.R.I. şi R.A. prin folosirea postului telefonic înregistrat pe numele tatălui prietenei inculpatului R.A., numita G.G.
În acelaşi sens şi cu acelaşi scop, respectiv acela de colectare a unor date de identificare ale unor cărţi de credit, precum şi generarea şi încasarea frauduloasă de bani din transferuri W.U., sunt o serie de discuţii telefonice purtate de I.D. cu C.C., T.R. şi Z.S.V., din care rezultă, se menţionează în rechizitoriu, că se generau tranzacţii frauduloase la W.U. şi erau ridicate sume de bani, indicându-se totodată şi numele unor persoane ce urmau să le ridice (M.D., T.A., G.P.S.).
În momentul în care, sistemul de plăţi W.U. nu a mai efectuat transferuri către România, ca urmare a stabilirii unor contacte în Statele Unite ale Americii, informaţiile referitoare la cărţile de credit colectate au fost transmise unor cetăţeni americani.
Din documentele care privesc transferurile W.U. pentru perioada 30 septembrie 2007 - 22 octombrie 2007 efectuate prin intermediul lui D.T.W., au rezultat circa 238 de asemenea operaţiuni din conturi de card, valoarea acestora ridicându-se la circa 100.006,06 dolari SUA, din care încasate de D.T.W. circa 3200 dolari SUA
Din raportul audierii de către FBI a numitului D.T.W. a rezultat, se reţine în rechizitoriu, că în luna august 2007, prin intermediul unei alte persoane, a cunoscut-o pe A.B. şi aceasta i-a cerut sa-i facă un serviciu constând în ridicarea unei sume de bani prin sistemul W.U. pretins remisă de bunica sa. Înainte de a pleca spre România, A.B. l-a întrebat pe D.T.W. dacă ar accepta să o ajute în continuare prin transferul banilor prin sistemul W.U. şi întrucât acesta şi-a manifestat acordul a fost pus în contact cu inculpatul I.D. prin indicarea adresei de e-mail.
Din probatoriu, a rezultat că, D.T.W. a comunicat cu inculpatul I.D. prin mesaje text, e-mail şi respectiv telefon mobil, ultimul folosind 3 sau 4 nume de ecran diferite printre care „D.F.".
Deşi, la un moment dat, cetăţeanul american a realizat nelegalitatea operaţiunilor efectuate, a continuat transferurile de bani până în luna octombrie 2007, până la momentul sesizării W.U. şi blocarea contului său. După acest moment, D.T.W. a încercat să creeze acte false de identitate cu ajutorul computerului, dar nu le-a tipărit niciodată, iar după arestarea lui I.D. a blocat numele de ecran al acestuia, refuzând oferta venită din partea unui pretins prieten al inculpatului I.D.
Împotriva inculpatului I.D. partea vătămată E.D.K. (din contul căreia au fost extrase sume de bani) a formulat plângere penală, arătând că după ce a răspuns unui avertisment primit prin e-mail, presupus a fi fost trimis de B.A., din contul aferent cardului său, au fost efectuate plăţi şi un transfer de 250 dolari SUA care a fost ridicat din România de către I.D. Partea vătămată a precizat, în mod expres, că nu a efectuat şi nici nu a validat ulterior niciuna dintre aceste plăţi.
Se mai reţine, în actul de inculpare, împrejurarea că în marea lor majoritate, inculpaţii au avut o atitudine parţial sinceră în sensul că au recunoscut fie ridicarea unor sume de bani, fie generarea transferurilor, contestând însă în totalitate împrejurarea că ar fi făcut parte dintr-o grupare care ar fi acţionat în diferite modalităţi pentru desfăşurarea acestei activităţi infracţionale.
Astfel, inculpatul I.D. a recunoscut împrejurarea că a ţinut legătura cu cetăţean american D.T.W. pe care l-a cunoscut prin intermediul martorei A.B. şi că folosea ID-ul pentru aplicaţia Y.m. ... dar şi că a primit diverse sume de bani de la acesta prin W.U. Inculpatul nu a recunoscut în mod explicit faptul că împreună cu I.R.I. şi Z.S.V. au efectuat transferuri frauduloase generate din conturile unor cărţi de credit, în confruntarea cu învinuitul M.C. a recunoscut, în final, că l-a contactat pe acesta pentru a ridicat astfel de sume de bani, recunoscând în mod indirect colaborarea cu inculpatul I.R.I., se menţionează în rechizitoriu.
La rândul său, inculpatul I.R.I. a recunoscut efectuarea activităţilor de phishing respectiv urcarea unor pagini falsificate de web aparţinând unor instituţii financiare cu scopul colectării de date de identificare ale unor cărţi de credit, precum şi faptul de a fi utilizat adrese de e-mail în raport de care a fost efectuată activitatea autorizată de acces şi interceptare, folosind ID-ul pentru aplicaţia Y.m. ... . De asemenea, inculpatul a recunoscut că a generat unele transferuri de bani din conturile unor carduri pe numele S.V. sau T.A., iar în confruntarea cu inculpatul C.C., acesta a fost de acord cu afirmaţia potrivit căreia pentru el C.C. a ridicat circa 3 transferuri de sume de bani.
Inculpatul Z.S.V., de asemenea, a avut o poziţie contradictorie, precizând că personal nu s-a ocupat de generarea de transferuri de sume de bani prin sistemul de plata W.U. dar că a ridicat sume de bani folosind ID-ul pentru aplicaţia Y.m. ...
Din analiza datelor rezultate, în urma percheziţiei în sistemul informatic, efectuată asupra mediilor de stocare a datelor informatice din hard-disk marca M. capacitate 30 GB, identificat într-o unitate centrală PC, de culoare albă, ridicată de la inculpatul Z.S.V., au rezultat fişiere de tip arhivă conţinând pagini de web şi fişiere componente ale unor site-uri al căror conţinut este asemănător cu cele ale unor instituţii bancare, lista cu adresa de poştă electronică, pachetul de instalare pentru aplicaţia informatică, cu ajutorul căreia pot fi identificate băncile emitente pentru carduri în funcţie de numărul de card, pachetele de instalare pentru aplicaţiile informatice A şi B, care pot fi utilizate pentru obţinerea din diverse surse de adresa de poştă electronică şi expedierea automată de mesaje prin poşta electronică, fişiere de tip document ce conţin date de identificare ale unor mijloace de plată electronică, date de acces în sisteme informatice, adresa de poştă electronică; au fost, de asemenea, găsite aplicaţiile informatice C şi D, ce pot fi şi utilizate pentru scanarea prin reţea a unor sisteme informatice în vederea identificărilor vulnerabilităţilor acestora şi controlării la distanţă a sistemelor informatice accesate.
Aceeaşi atitudine de nesinceritate au adoptat-o inculpaţii R.A. şi B.D.T., se menţionează în Rechizitoriu. În acest context, este de menţionat că, inculpatul R.A. nu a recunoscut participarea sa la niciuna din faptele reţinute în sarcina sa, improvizând o serie de răspunsuri şi explicaţii ce au contrazis aproape în totalitate ansamblul probator administrat în cauză. Astfel, cu privire la transferurile de bani generate din sistemul W.U., a declarat că acele sume de bani ridicate de el personal nu reprezintă transferuri frauduloase, ci banii i-au fost trimişi de către cumnatul său, R.L. care ar locui şi ar lucra în Spania.
Această declaraţie a fost înlăturată ca nesinceră, nefiind făcută nicio dovadă în acest sens, mai mult decât atât fiind contrazisă de interceptările în mediul informatic din care a rezultat că inculpatul I.R.I. a generat o serie de transferuri pe numele inculpatului R.A., dar şi al prietenei acestuia, pe numele G.G. la solicitarea inculpatului R.A.
De altfel, inculpatul I.R.I. a confirmat împrejurarea că a generat unele transferuri de bani pe numele prietenei inculpatului R.A., iar G.G. a recunoscut ridicarea sumelor de bani despre care a menţionat că le-a remis ulterior inculpatului R.A.
Din convorbirile telefonice interceptate, dar şi interceptarea comunicărilor prin sistemele informatice, a rezultat cu evidenţă că inculpaţii se cunoşteau, într-o formă sau alta au comunicat şi şi-au trimis diverse informaţii ca şi o serie de lămuriri privitor la activitatea de transferuri frauduloase de sume de bani, ridicându-şi reciproc sumele de bani provenite din aceste transferuri.
Activitatea s-a desfăşurat fie pe grupul de mai sus (I.R.I., R.A., I.D., L.A.M., B.D.T., T.R., Z.S.V.), fie fracţionat pe grupuri mai mici.
Astfel, la un moment dat, şi-au intersectat activitatea inculpaţii L.A.M., T.R. şi I.R.I., care în aceeaşi perioadă, respectiv martie 2007, au generat şi transmis prin sms date ale unor transferuri efectuate din conturi de card, cu utilizarea datelor acestora din urmă, transferuri care ulterior au fost ridicate de la ghişee W.U. de către persoanele racolate în acest sens, precum S.V., C.C., P.E.A. şi S.C.
Relevante sub aspectul realizării acestor transferuri sunt convorbirile telefonice purtate în perioada 6 septembrie - 14 septembrie 2007 între I.R.I. L.A.M., T.R./L.A.M., prin care îşi trimiteau diverse mesaje privitor la pagini de phishing pentru colectarea de date de identificare pentru cardurile de debit emise de diverse bănci, număr de control al transferului de bani, nume expeditor, cod poştal.
Inculpatul L.A.M. a recunoscut generarea alături de inculpatul T.R., cunoscut şi sub porecla de G., a numeroase transferuri din conturi de carduri, precizând că împreună au lucrat la domiciliul său.
La rândul său, inculpatul L.A.M. a arătat că personal a ridicat o serie de transferuri din conturile aferente unor carduri, dar şi faptul că, prin intermediul lui S.V. a racolat şi alte persoane nominalizând printre alţii pe inculpaţii C.C. şi T.R., a recunoscut şi activitatea de spam şi respectiv de phishing în vederea colectării de date de identificare a unor instrumente de plată electronică.
Inculpatul C.C. a precizat că a ridicat pentru inculpaţii L.A.M. şi I.R.I. mai multe transferuri de bani, dar şi pentru o terţă persoană (martorul V.A.) dar la recomandarea inculpatului I.R.I.
Inculpatul T.R. în faza de urmărire penală a uzat de dreptul său de a nu face nici o declaraţie, la instanţă revenind asupra acestei poziţii, precizând în mod concret că a ridicat sume de bani prin sistemul de plată W.U. la solicitarea inculpatului L.A.M., dar că nu a avut nici un contact cu celelalte persoane. Această poziţie a inculpatului va fi înlăturată ca nesinceră, motivat de împrejurarea că acesta a purtat nenumărate discuţii atât telefonice cât şi prin intermediul calculatorului atât cu L.A.M., dar şi cu inculpatul I.R.I.
Pentru inculpatul B.D.T., la data de 6 aprilie 2007, G.S.G. a sesizat organele de cercetare penală cu o plângere, arătând în fapt, că, în perioada martie - aprilie 2007, serviciul Internet banking oferit de aceasta, a fost ţinta unui atac de tip „phishing", realizat cu scopul obţinerii de date referitoare la instrumente de plată electronică emise clienţilor B.R.D.
Atât sesizarea, cât şi verificările efectuate, au pus în evidenţă, faptul că, pe raza teritorială a municipiului Bucureşti, precum şi pe raza judeţului Constanţa, un grup de tineri folosind locaţiile unor săli de internet, precum şi sisteme informatice individuale, în mod sistematic, desfăşurau activităţi de colectare de date de identificare a unor instrumente de plată electronică emise în România, dar şi în străinătate, cu scopul contrafacerii acestora şi utilizării frauduloase prin retrageri de numerar.
S-a stabilit că, pe lângă utilizarea masivă a operaţiunilor tipice pentru „phishing" - fals informatic, sunt utilizate şi dispozitive electronice neautorizate, adaptate artizanal cu dispozitive speciale, pe care învinuiţii le instalează în bancomate. Prin intermediul acestora sunt copiate datele existente pe banda magnetică a cărţilor de credit în momentul în care acestea sunt utilizate de către posesorii de drept. Datele astfel obţinute, după prelucrare şi verificare, sunt valorificate prin reinscripţionare pe carduri blank (clone) pentru retragere de numerar.
Cu privire la sesizarea B.R.D., cercetările dispuse şi efectuate au pus în evidenţă faptul că urmare obţinerii frauduloase de date şi informaţii referitoare la instrumentele de plată electronică emise de B.R.D. acestea au şi fost folosite la foarte scurt timp.
Şi de această dată, mesajele e-mail conţinând clona paginii de autentificare, precum şi anunţurile cu privire la reintroducerea datelor de identificare ale instrumentelor de plată emise de B.R.D., au fost transmise către un număr nedeterminat de persoane.
Între persoanele care au răspuns mesajelor primite şi s-au autentificat, prin introducerea datelor cerute pe paginile falsificate au fost identificaţi numiţii F.O. (i-a fost retrasă fraudulos suma de 308.000.000 lei), C.I. (i-a fost retrasă fraudulos suma de 70.000.000 lei), P.C. (i-a fost retrasă fraudulos suma de 131.000.000 lei) ş.a.
Conform informaţiilor transmise de bancă, din conturile acestor persoane, au fost retrase fraudulos sume de bani, cu utilizarea la bancomate, din Bucureşti şi Constanţa, a unor carduri contrafăcute (listingul tranzacţiilor). Informaţiile referitoare la site-urile modificate şi utilizate în cadrul operaţiunii de „phishing", au condus la mai multe adrese IP, între care şi adresa IP ..., alocată static la adresa din str. B., Constanţa, la domiciliul inculpatului B.D.T., precum adresa IP ..., alocată conform contractului la adresa din str. R., Bucureşti, adresă la care a locuit vara inculpatului B.D.T.
Cele două adrese IP, au fost utilizate în legătură cu adresa de e-mail ... şi site-ul fraudulos ..., precum şi în legătură cu adresa e-mail ... şi site-ul fraudulos ...
Inculpatul B.D.T. a recunoscut realizarea activităţii frauduloase în dauna B.R.D.
În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de inculpaţii L.D.R., T.S., B.V.E. şi E.M., se reţine în rechizitoriu că în aceeaşi perioadă, şi tot în scopul obţinerii unor date de identificare ale unor instrumente de plată electronică, dar şi pentru efectuarea unor transferuri financiare din conturile aferente acestora, inculpaţii, pe lângă activitatea constatată de phishing au pus în practică o schemă infracţională mai elaborată, cu utilizarea unor servicii de telefonie prin internet, respectiv V.O.
În acest context, cu ajutorul unui program de transmitere automată de mesaje telefonice prin internet, s-au creat mesaje vocale, în aparenţă reale, prin care posesorul unui card emis de banca F. Bank din SUA era anunţat cu privire la existenţa unor nereguli referitoare la cardul său şi era rugat să telefoneze la numărul indicat în mesaj pentru a rezolva problema.
Au fost identificate cu ocazia percheziţiei info, circa 20 de mii de astfel de apeluri transmise automat şi respectiv 12 numere de telefon cu utilizare prin internet prevăzute cu robot automat de înregistrare a mesajelor transmise de victime.
Datele de identificare astfel obţinute, au fost utilizate pentru fabricarea unor carduri clonate, cu ajutorul cărora au fost efectuate retrageri de numerar de la bancomate din Constanţa.
Pe durata atacului au fost utilizate 12 numere de telefon, nici unul dintre acestea neaparţinând băncii F.
Modalitatea în care s-a realizat această activitate, constă în faptul că, în momentul în care clientul înşelat de telefonul primit apela numărul de telefon furnizat, i se prezenta un mesaj automat, în care se cerea clienţilor să-şi verifice identitatea furnizând datele cardului de debit, PIN-ul, codul de securitate CW şi data expirării. De remarcat este împrejurarea că informaţiile furnizate nu treceau printr-un proces de validare, fiind acceptată orice secvenţă de numere.
Începând cu data de 17 septembrie 2007, clienţii F. au început să notifice băncii o activitate frauduloasă în legătură cu conturile lor, fiind detectate cca. 48 de tranzacţii, afectând 24 de clienţi, toate originare din România, totalizând pierderi de 15.759,92 dolari SUA, ce au fost rambursate de către bancă clienţilor acesteia.
La data de 25 septembrie 2007, F. a început procedura de blocare a tranzacţiilor la ATM şi post originare din România, formulând şi plângere pentru transmiterea automată a mesajelor folosite de cel puţin două companii, dar şi activitatea de phishing bazat pe voce.
De asemenea, se precizează că la data de 28 septembrie 2007, în mod public, clienţii F. Bank au fost avertizaţi să nu dea curs mesajelor primite şi să nu telefoneze la numărul indicat, respectiv să nu comunice datele cardurilor, menţionându-se totodată că mesajele frauduloase îşi au originea în România.
De remarcat că, atât în faza de urmărire penală, cât şi a cercetării judecătoreşti o parte dintre inculpaţi au avut o conduită de sinceritate totală, o parte recunoaştere parţială, în vreme ce inculpaţii L.D.R. şi E.M. au negat în mod absolut constant orice participare legata de activitatea de grup, dar şi de activitatea de phishing sau de ridicare a sumelor de bani.
Inculpatul L.D.R., nu numai că a negat orice contribuţie în activitatea de phishing, dar şi legat de confecţionarea robotului telefonic folosit pentru transmiterea mesajelor, şi a încercat să acrediteze ideea că singura lui greşeală a constat în faptul că a dat curs solicitării inculpaţilor B.V.E. şi T.S. de a crea acest robot telefonic.
Susţinerea inculpatului L.D.R. a fost înlăturată de instanţă ca nefiind sinceră, ea fiind contrazisă de depoziţiile inculpaţilor B.V.E. şi T.S., care au precizat în mod constant, atât în faza de urmărire penală cât şi a cercetării judecătoreşti că, în realitate, „creierul" întregii activităţi de phishing, de creare a robotului telefonic şi de coordonare a acestei activităţi a fost inculpatul L.D.R.
Interceptările convorbirilor telefonice realizate în perioada de referinţă, au pus în evidenţă atât schema infracţională, dar şi ţinta activităţii frauduloase, respectiv clienţii F. Bank, posesori ai unui card de credit, colectarea datelor de identificare ale instrumentelor de plată electronică, verificarea şi utilizarea acestora pentru retragerile de numerar.
Relevante sub aspectul relaţiilor, dar şi a modalităţilor de punere în executare a fraudelor, respectiv a schemelor de fraudă, sunt convorbirile telefonice interceptate în perioada 4 septembrie - 14 septembrie 2007, purtate între inculpaţii L.D.R., T.S., B.V.E. şi E.M. de unde rezultă că, pe lângă generarea de sume de bani, sunt puşi în legătură şi cu o persoană ce pare a fi cetăţean american pe nume K.
Din ansamblul probator administrat în cauză, a rezultat cu evidenţă - reţine instanţa de fond - că inculpaţii au beneficiat cu toţii de sumele de bani obţinute de pe urma activităţii de colectare de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică cu ajutorul robotului telefonic. Iniţiativa realizării acestei scheme i-a aparţinut categoric inculpatului L.D.R., reţine instanţa de fond, care a avut de altfel şi cunoştinţele tehnice necesare punerii în aplicare, concluzie ce se desprinde din greutăţile exprimate în mod constant şi direct de inculpaţii B.V.E. şi T.S., constând în înţelegerea modului de funcţionare, dar şi de greutăţile în gestionare a activităţii de phishing.
Inculpatul B.V.E. a recunoscut, totodată, că împreună cu inculpatul E.M. s-au deplasat în Spania, mai exact la Valencia, pentru a efectua retrageri de numerar, încasând diferite sume de bani prin utilizarea unor astfel de date.
La rândul său, inculpatul E.M., a precizat în declaraţiile date, atât în faza de urmărire penală, cât şi a cercetării judecătoreşti că, prin intermediul internetului, l-a cunoscut pe numitul K., posibil cetăţean american, căruia i-a trimis spre a fi încasate instrumente de plată electronică. Din probele administrate în cauză, mai concret, din discuţiile purtate de inculpatul E.M., a rezultat că, numitul K. a trimis în România mai multe sume de bani pe numele lui B.V.E., folosindu-se de numele unor români pentru a nu putea fi identificată sursa acestora.
Cu privire la activitatea desfăşurată de inculpaţii R.A., P.A., I.R.I. şi A.E.I., se reţine că, în urma unei acţiuni de supraveghere operativă în ziua de 19 octombrie 2007, între orele 21,00 - 21,20, inculpatul R.A. ajutat de alte persoane, au fost surprinse în timp ce efectua operaţiuni frauduloase de retragere de numerar de la mai multe bancomate B.R.D. din zona Casino Constanţa.
De asemenea, în ziua de 26 octombrie 2007, în jurul orelor 05,00, inculpaţii R.A., I.R.I., A.E.I. E. şi o persoană de sex feminin, au fost surprinşi în timp ce încercau să instaleze un echipament artizanal peste faţa unui bancomat B.R.D. situat în zona Bd. S., intersecţia cu I.C. Brătianu.
Astfel, în timp ce R.A. supraveghea zona, I.R.I. şi A.E.I. au încercat să monteze dispozitivul de copiere a datelor bancare în dreptul fantei de introducere a cardurilor. Deoarece nu au reuşit prinderea dispozitivului şi pentru că zona era foarte circulată, inculpaţii au abandonat activitatea şi s-au îndepărtat.
În aceeaşi zi, în jurul orei 19,00, dispozitivul artizanal de copiere a benzii magnetice a fost montat de P.A. şi A.E.I. peste fanta de introducere a cardului în bancomat şi alăturat, pentru capturarea PIN-ului, a fost instalată o bară publicitară având disimulată o microcameră video. După montarea dispozitivului, cei 3 au rămas în zonă pentru a supraveghea modul de funcţionare al dispozitivului artizanal.
Dispozitivul artizanal astfel montat a funcţionat circa 30 de minute, interval de timp în care mai multe persoane au utilizat bancomatul.
Pe durata asigurării zonei şi până la momentul demontării dispozitivului artizanal, inculpatul P.A. a dat mai multe telefoane, iar ulterior, a fost preluat împreună cu A.E.I. de R.A. în autoturismul G.
Convorbirile telefonice interceptate în acest interval de timp, au pus în evidenţă tensiunea în care au acţionat inculpaţii, dar şi dezbaterile legate de modul în care trebuia exercitată supravegherea şi fiecare din paşii urmaţi în realizarea acţiunii.
Jurnalele primite de la B.R.D., au arătat că în perioada de referinţă, au fost efectuate tranzacţii la bancomatul modificat.
Din constatarea tehnico-ştiinţifică efectuată în cauză, a rezultat că, dispozitivele ataşate au fost apte să colecteze date de tipul celor conţinute pe banda magnetică a cărţilor de credit, iar ansamblul video a fost bazat pe un suport de memorie a imaginilor cu utilizatorul care îşi tastează PIN-ul asociat cardului bancar. A rezultat, de asemenea, că datele astfel colectate pot fi înscrise pe cardul blank sau folosite pentru tranzacţii sau retrageri de numerar.
Relevante pe acest aspect - a reţinut instanţa de fond - sunt nenumărate convorbiri telefonice interceptate în perioada 26 - 27 octombrie 2007 între R.A., I.R.I., A.E.I., P.A., din care rezultă, stabilirea atribuţiilor fiecăruia dintre participanţi, diverse explicaţii legate de montarea dispozitivului artizanal şi funcţionarea acestuia, dar şi modul de supraveghere a zonei.
În ziua de 6 noiembrie 2007, un comunicat de presă, informa cu privire la identificarea dispozitivului confecţionat artizanal găsit instalat pe un ATM al B.R.D., în care erau menţionate informaţii de natură să prevină, dar să şi avertizeze utilizatorii bancomatelor cu privire la existenţa unor astfel de echipamente necesare colectării de date privind cardurile bancare.
Cu ocazia percheziţiilor domiciliare, efectuate în ziua de 13 noiembrie 2007 la domiciliile, reşedinţele inculpaţilor R.A., B.D.T., B.V.E. şi C.S., precum şi în autoturismul celui din urmă, au fost identificate mai multe echipamente, dispozitive confecţionate artizanal de tipul celor utilizate pentru contrafacerea instrumentelor de plată electronică.
La domiciliul inculpatului C.S., precum şi în autoturismul acestuia, au fost identificate două skimmere (aparate de citire/scriere date de pe banda magnetică a cardurilor), un cablu paralel având la celălalt capăt o placă cu circuite integrate, o placă electronică având ataşată o interfaţă, o carcasă de cititor carduri magnetice având ataşat un dispozitiv electronic, două placi de culoare albă, prevăzute cu magneţi, un skimmer, două dispozitive asemănătoare cu gurile de bancomat, un cablu de date serial, două circuite şi un cap de citire. Conform constatării tehnico-ştiinţifice dispuse rezultă: dispozitivele tip M.123 sunt complete şi funcţionale şi destinate scrierii/citirii de carduri şi pot stoca în memorie date.
Montajele tip gură de bancomat confecţionate artizanal sunt funcţionale şi au capacitatea de a achiziţiona datele aflate pe banda magnetică a cardurilor. Datele pot şi ulterior descărcate.
În reşedinţa martorei G.G. a fost identificat un dispozitiv MSR 206, precum şi adaptorul acestuia, despre care învinuita afirmă că-i aparţine inculpatului R.A. Conform constatării tehnico-ştiinţifice efectuate în cauză, a rezultat că dispozitivul este un produs comercial destinat citirii şi inscripţionării cardurilor magnetice. Introducerea cardului se face manual, la o singură trecere prin fanta aparatului pot fi citite, înscrise sau şterse, una, două sau mai toate cele 3 piste ale unui card. S-au constatat defecţiuni la o parte din componentele electronice, care împiedică funcţionarea dispozitivului.
În reşedinţa inculpatului B.D.T. au fost identificate: un MSR 206 cu accesoriile aferente, o baghetă din PVC de culoare albă, în care artizanal a fost amplasată o cameră video wireless, prevăzută cu sistem de alimentare prin acumulatori, un dispozitiv electronic artizanal realizat pe o platformă de plastic de culoare verde, din care pornesc 3 cabluri de conectare, dintre care o mufă Jack, o mufă USB şi o mufă de culoare neagră, dreptunghiulară, un RADIO AV RECEIVER, inscripţionat 2,4G, un dispozitiv artizanal de culoare gri metalizat ce conţine un dispozitiv electronic artizanal din care pornesc 3 fire de culoare neagră, dispozitivul având forma unei „guri de bancomat", un MP4 PLAYER de culoare gri metalizat cu capacitate de 512 MB.
- ansamblul video (baghetă, cameră wireless cu microfon şi emiţător) este funcţional şi s-a determinat că poate monitoriza şi transmite date unui televizor. Destinaţia cea mai probabilă a acestui sistem este de a filma utilizatorii bancomatelor în momentul introducerii pinului;
- dispozitivele tip gură de bancomat confecţionate artizanal conţin montaje capabile să achiziţioneze şi să stocheze informaţiile aflate pe banda magnetică a cardurilor;
- cardurile identificate conţin date specifice instrumentelor de plată electronică.
La domiciliul inculpatului B.V.E. a fost identificat un dispozitiv electronic aplicat pe un suport metalic cu menţiunea SIRIM, un dispozitiv electronic MSR 206-3HL. Conform constatării tehnico-ştiinţifice efectuate în cauză, a rezultat că dispozitivul este un produs comercial destinat citirii şi inscripţionării cardurilor magnetice. Introducerea cardului se face manual, la o singură trecere prin fanta aparatului pot fi citite, înscrise sau şterse, una, două sau mai toate cele 3 piste ale unui card. Dispozitivul a citit, a scris şi a şters carduri magnetice. În vederea reţinerii în sarcina inculpaţilor a infracţiunilor sus-menţionate, au fost solicitate, obţinute şi puse în executare autorizaţii de interceptare a unor convorbiri telefonice şi de acces în sisteme informatice, şi care alături de celelalte mijloace de probă, au stabilit următoarele aspecte:
- crearea şi folosirea unor adrese de poştă electronică (e-mail) în care sunt recepţionate şi vizionate de către mai multe persoane din grup, mesaje (corespondenţă e-mail) conţinând date de identificare ale unor instrumente de plată electronică (cărţi de credit) în vederea utilizării frauduloase, mesaje tipice pentru activitatea de „phishing", colectarea de informaţii;
- comunicări prin intermediul aplicaţiei Y.m., relevante sub aspectul infracţiunilor cercetate; primirea/transmiterea/retransmiterea de numere de identificare ale transferurilor băneşti efectuate (MTCN ori Reference Number) prin mesaje telefonice - în raport de acestea au fost deja recepţionate o serie de plângeri din partea unor cetăţeni străini;
- numele şi adresele unor potenţiale victime;
- identităţi fictive folosite pentru trimiterea unor sume de bani;
- de asemenea, se remarcă activitatea pe care o desfăşoară fiecare persoană în parte.
Interceptarea traficului de date de la adresele de IP alocate la adresele numiţilor: L.D.R., I.R.I., B.D.T., T.S., B.V.E., ocazie cu care rezultă faptul că, aceştia falsifica paginile de web ale unor bănci din America, obţine în mod fraudulos datele confidenţiale ale cărţilor de credit, transmit datele cărţilor de credit altor persoane, discută despre metode de falsificare a cărţilor de credit, transmit date ale tranzacţiilor frauduloase prin W.U.;
Din realizarea activităţii de acces autorizat în adrese de e-mail, au fost identificate datele confidenţiale ale unor cărţi de credit, datele de identitate ale titularilor cărţilor de credit, mesaje primite prin poşta electronică ce conţineau link-uri către site-uri ce imitau paginile unor bănci din SUA. Adresa IP alocată la domiciliul lui B.V.E. a fost identificată în fişierele log de acces în adresa de e-mail.
Urmare percheziţiilor informatice efectuate au fost identificate date informatice relevante privind activitatea infracţională a inculpaţilor după cum urmează:
Cu privire la inculpatul T.S., pe hard-disk-ul marca S., capacitate 160 GB, identificat în unitatea centrală de calculator de culoare albă marca F.S. şi hard-disk-ul marca Q., capacitate 20 GB, ambele ridicate de la acesta, au fost identificate ca având relevanţă pentru cauză, următoarele:
- un fişier de tip arhivă, cuprinzând mai multe fişiere reprezentând pachetul de instalare pentru aplicaţia informatică, cu ajutorul căreia pot fi prelucrate date de identificare pentru mijloace de plată electronică;
- un fişier de tip imagine, conţinând copia scanată a unui act de identitate având ca titular pe „B.V.E.":
- a fost identificată ca fiind instalată aplicaţia informatică. Conform destinaţiei date de producător, această aplicaţie poate fi utilizată pentru prelucrarea de date de identificare a unor mijloace de plată electronică.
- au fost găsite 32 fragmente de fişiere identificate în spaţiul nealocat al mediului („unallocated clusters"), conţinând date de identificare a unor mijloace de plată electronică (cărţi de credit) şi adrese de poştă electronică;
- au fost găsite înregistrări rezultate în urma accesării contului de utilizator ... deschis pe domeniul ..., de la sistemul informatic percheziţionat.
Pe hard-disk-ul marca Q., capacitate 20 GB, au fost identificate 8 fragmente de fişiere identificate în spaţiul nealocat al mediului („unallocated clusters"), conţinând date de identificare a unor mijloace de plată electronică (cărţi de credit).
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul B.V.E., pe hard-disk-ul marca M., capacitate 40 GB, identificat în unitatea centrală de calculator marca F.S., Hard-disk-ul marca Se., capacitate 100 GB, identificat în laptop-ul marca A. model, Memory-stick-ul marca I. capacitate 1 GB, toate ridicate de la acesta, au fost identificate următoarele:
Pe hard-disk-ul marca M., capacitate 40 GB, identificat în unitatea centrală de calculator marca F.S., au fost identificate:
a) un număr de 149 fişiere de tip arhivă, acestea incluzând mai multe fişiere conţinând:
- pagini de web şi fişiere componente ale unor site-uri al căror conţinut este asemănător cu cele ale unor instituţii bancare;
- pachetul de instalare pentru aplicaţia ...;
- liste cu adrese de poştă electronică;
- pachetul de instalare pentru aplicaţia informatică ..., care poate fi utilizată pentru expedierea automată de mesaje prin poşta electronică;
- date de identificare a unor mijloace de plată electronică (cărţi de credit, mijloace de plată on-line);
- date de acces în sisteme informatice (adrese IP, conturi de utilizatori şi parole).
b) un număr de 160 fişiere de tip imagine, conţinând fotografii ale unor ATM-uri, componente de bancomat, capturi de ecran, fotocopii şi fotografii ale unor documente şi fotografii personale.
O parte din aceste fişiere, în număr de 1269, conţin date de identificare a unor mijloace de plată electronică, respectiv numere de cărţi de credit, cod PIN şi date personale ale acestora. Adresa de poştă electronică, coduri PIN, date despre transferuri de bani operate prin sisteme de transfer rapid, respectiv W.U. şi M., au fost, de asemenea, identificate ca fiind instalate aplicaţiile informatice .. şi ..., care conform destinaţiei date de producător pot fi utilizate pentru citirea, prelucrarea şi înregistrarea de date pe banda magnetică a cardurilor.
În hard-disck-ul marca F., capacitate 40 GB, identificat în laptop-ul marca F.S., hard-disk-ul marca H., capacitate 160 GB, identificat în laptop-ul marca A., ridicate de la inculpatul L.D.R., au fost identificate un fişier de tip document conţinând coduri PIN, 132 fişiere de tip HTML conţinând înregistrări rezultate în urma purtării de corespondenţă electronică, la care au fost primite o serie de mesaje conţinând date ce par a reprezenta rapoarte generate de programe informatice de tip K., respectiv aplicaţii care înregistrează activităţile efectuate de utilizatorul unui sistem informatic.
În hard-disk-ul marca Se., capacitate 120 GB, aparţinând inculpatului L.A.M., au fost identificate cca. 330 de fişiere rezultate în urma accesării unor adrese de poştă electronică ce conţin mesaje în care se fac referiri exprese la contrafacerea de mijloace de plată electronică, transmiterea de date de identificare a unor mijloace de plată electronică, accesarea conturilor bancare on-line, adrese de IP, FTP, transfer de sume de bani, realizarea unor pagini de internet care să le imite pe cele ale unor unităţi bancare din Italia, Marea Britanie, SUA şi altele, 72 de fişiere tip imagine, având extensiile .bmp şi .jpg reprezentând diferite capturi de ecran, chitanţe W.U., componente pentru bancomate.
Pe hard-disk-ul marca Se., capacitate 80 GB, au fost identificate un număr de cca. 470 fişiere de tip arhivă ce cuprindeau pagini de web şi fişiere componente ale unor site-uri al căror conţinut este asemănător cu cele ale unor instituţii bancare, liste cu adrese de poştă electronică, pachetele de instalare pentru aplicaţiile informatice ... şi ..., cu ajutorul cărora pot fi prelucrate/citite/scrise date de identificare pentru mijloace de plată electronică, pachetul de instalare pentru aplicaţiile informatice ... şi ... ce pot fi utilizate pentru obţinerea din diverse surse de adrese de poştă electronică şi pentru expedierea automată de mesaje prin poşta electronică, fişiere de tip imagine conţinând fotografii ale unor ATM-uri, componente de bancomat, capturi de ecran şi persoane.
Din analiza datelor rezultate în urma percheziţiei în sistem informatic, efectuată asupra mediilor de stocare a datelor informatice, respectiv a hard-disk-ul marca H., capacitate 60 GB, identificat în laptop-ul marca A. şi hard-disk-ul marca Se., capacitate 40 GB, aparţinând inculpatului R.A., s-au identificat pagini de web şi fişiere componente ale unor site-uri al căror conţinut este asemănător cu cele ale unor instituţii bancare, fişiere conţinând date de identificare ale unor mijloace de plată electronică, date despre transferuri de bani efectuate prin servicii de transferuri rapide precum W.U., liste cu adresa de poştă electronică, pachete de instalare pentru aplicaţiile informatice ..., ... ce pot fi utilizate pentru obţinerea din diverse surse de adrese de poştă electronică şi expedierea automată de mesaje prin poşta electronică.
Datele rezultate în urma percheziţiei în sistem informatic efectuată asupra mediilor de stocare respectiv hard-disk-ul marca H., capacitate 40 GB, hard-disk-ul marca S., capacitate 160 GB, ridicate de la inculpatul P.A. au relevat o serie de fişiere conţinând pagini de web şi fişiere componente ale unor site-uri al căror conţinut este asemănător cu cele ale unor instituţii bancare ce au denumiri sugestive precum citi-bank-zip, liste cu adrese de poştă electronică, pachetul de instalare pentru aplicaţia informatică ... cu ajutorul căruia pot fi identificate băncile emitente pentru carduri în funcţie de numărul de card, pachete de instalare pentru aplicaţiile informatice ..., care pot fi utilizate pentru obţinerea din diverse surse de adrese de poştă electronică şi expedierea automată de mesaje prin poştă electronică.
Cu referire la activitatea desfăşurată de inculpaţii C.S. şi S.L.N., se reţine că în luna septembrie 2007, inculpatul C.S., de comun acord cu inculpatul S.L.N., au stabilit să realizeze activităţi de fraudare a sistemului de plăţi W.U.
Astfel, în timp ce inculpatul C.S. realiza transferurile de bani din conturile aferente unor instrumente de plată electronică cu utilizarea datelor de identificare ale acestora, inculpatul S.L.N. efectua ridicările de bani de la oficiile W.U.
Din interceptările telefonice redate pentru perioada 9 septembrie 2007 - 19 septembrie 2007, a rezultat că, inculpatul C.S. a purtat mai multe convorbiri telefonice cu inculpatul S.L.N., din care rezultă cu evidenţă că au generat transferuri băneşti cu trimitere prin W.U., datele fiind transmise direct către inculpatul S.L.N., dar şi către alte persoane, respectiv R.V., A.B., M.A., V.N. ş.a., care, o parte dintre ei, au procedat la ridicarea sumelor de bani de la agenţiile W.U.
Din documentele ridicate de la agenţiile W.U. din România, precum şi din plângerea înaintată şi documentele transmise de către această companie, a rezultat că, în intervalul de timp 18 septembrie 2007 - 20 septembrie 2007, s-a realizat un număr de 55 de astfel de transferuri prin intermediul numiţilor M.A., S.L.N., A.B., V.N. şi R.V.
Sistemul de plăţi on-line W.U., permite prin facilitatea „S.M." ca anumite sume de bani să fie trimise unui anume destinatar on-line, şi după completarea datelor necesare ale expeditorului, respectiv titularul cardului, suma de bani şi datele destinatarului, tranzacţia fiind generată on-line, automat se transmite şi dispoziţia de efectuare a plăţii. Tot ceea ce trebuie să facă destinatarul banilor pentru a încasa suma de bani este să comunice la oficiul W.U. ales datele transferului, respectiv numărul de control al transferului de bani şi numele şi adresa expeditorului.
Atât în faza de urmărire penală, cât şi a cercetării judecătoreşti, la fond, inculpatul C.S. a recunoscut că a generat transferuri băneşti din conturile unor cărţi de credit în posesia cărora a intrat prin internet, date pe care le-a transmis inculpatului S.L.N. A precizat totodată că, numele persoanelor pe care urmau a fi încasate sumele de bani transferate, îi erau indicate de către inculpatul S.L.N., persoane racolate de acesta. A mai precizat, totodată, inculpatul, că la fiecare 5 transferuri încasate, două dintre acestea reprezentau plata pentru inculpatul S.L.N.
La rândul său, inculpatul S.L.N. a negat existenţa înţelegerii cu inculpatul C.S., precizând că ultimul ar fi racolat o serie de persoane pe numele cărora au fost trimise sumele de bani. A recunoscut însă, că la rugămintea inculpatului C.S., ar fi ridicat o serie de sume de bani transmise pe numele său şi că o parte dintre aceştia i-au revenit.
Poziţia inculpatului S.L.N. a fost apreciată ca parţial nesinceră, motivat de faptul că interceptările de convorbiri telefonice contrazic în totalitate susţinerea acestuia, rezultând, cu evidenţă, din conţinutul acestora, că racolarea diverselor persoane pe numele cărora erau generate transferuri de bani, era sarcina principală a inculpatului S.L.N. De altfel, această concluzie este confirmată şi de depoziţiile învinuiţilor R.V., A.B., M.A.. V.N., care au făcut parte din grupul coordonat de C.S., şi pentru care, prin rechizitor, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, o parte din aceştia fiind sancţionaţi administrativ.
Raportul de constatare tehnico-ştiinţifica grafoscopică efectuat cu privire la formularele W.U., întocmite pe numele martorului A.B., a pus în evidenţă faptul că unele dintre acestea au fost completate cel mai probabil de scrisul inculpatului S.L.N.
În cursul cercetării judecătoreşti, inculpaţii au exprimat în mod direct dorinţa de a fi audiaţi de instanţă, declaraţiile acestora fiind consemnate în scris şi ataşate la dosar.
Poziţia inculpaţilor a fost diferită, în sensul că, o parte dintre ei au fost parţial sinceri, respectiv A.E.I., L.A.M., C.S., P.A., I.R.I., C.C., T.S., T.R., Z.S.V. şi S.L.N. au admis împrejurarea că au generat transferuri de bani, fie că au ridicat sume de bani, fie că au încercat să monteze dispozitive artizanale cu ajutorul cărora să copieze datele inserate pe diverse carduri.
Inculpaţii I.D., L.D.R., R.A., B.D.T., E.M., au avut o poziţie total nesinceră, nerecunoscând aproape niciuna din faptele pentru care au fost trimişi în judecată.
De remarcat este poziţia inculpatului B.V.E., care a manifestat aceeaşi conduită de recunoaştere şi detaliere concretă a modului de derulare a faptelor, a contribuţiei fiecăruia dintre inculpaţi (atât în faza de urmărire penală cât şi a cercetării judecătoreşti), motiv pentru care s-a reţinut art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 cu privire la fapta prevăzută de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, care prevede în mod concret că „nu se pedepseşte persoana care, săvârşind una din faptele prevăzute la art. 7 alin. (1), denunţă autoritarilor grupul infracţional organizat mai înainte de a fi fost descoperit şi de a se fi început săvârşirea infracţiunii grave care intră în scopul acestui grup."
Din interpretarea literară şi gramaticală a textului inserat în legea specială, rezultă cu evidenţă intenţia legiuitorului de a nu sancţiona persoana care, deşi participă sub forma iniţierii, constituirii, aderării sau sprijinirii la un grup infracţional organizat - textul făcând trimitere expresă la art. 7 alin. (1) - denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat mai înainte de a fi fost descoperit.
Din încadrarea juridică dată prin rechizitoriu faptelor inculpatului B.V.E., în sarcina acestuia s-a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
Inculpaţii au încercat să acrediteze ideea că, în cauză, nu sunt incidente dispoziţiile art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, în sensul că nu a existat un grup organizat la care să adere sau să-l sprijine în vreun mod, activităţile lor fiind parte singulare sau sprijinite în mod accidental, fără să existe o înţelegere în acest sens.
Prima instanţă a reţinut ca fiind incidente dispoziţiile art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 pentru inculpaţii:
- L.D.R. sub forma constituirii grupului organizat, incluzându-i pe B.V.E. şi T.S., care au avut ca principal scop crearea unor filiere prin care să se materializeze comiterea de infracţiuni informatice şi operaţiuni frauduloase; de remarcat că, în acest grup, au apărut la un moment dat, sub forma sprijinirii şi aderării în anumite activităţi, şi inculpaţii E.M. şi B.D.T., L.A.M., I.R.I., I.D., T.R., R.A., P.A., A.E.I., Z.S.V. şi C.C., constând în aceea că pe parcursul anului 2007, prefigurând obţinerea de beneficii materiale din comiterea de infracţiuni informatice şi operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică, au constituit un grup având ca scop crearea unor filiere prin intermediul cărora să materializeze ideea infracţională, racolând diverse persoane pe numele cărora au generat transferuri de bani.
Inculpatul B.V.E. a făcut parte din grupul constituit şi organizat de L.D.R., însă în raport de colaborarea lui totală care a fost definitorie pentru finalizarea urmăririi penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor, i s-a reţinut art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, motiv pentru care instanţa a făcut în cauză aplicarea dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen.
S-a avut în vedere incidenţa dispoziţiilor art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, deoarece din probele administrate în cauză, a rezultat că între inculpaţi a existat o înţelegere în sensul iniţierii, constituirii/formării unei grupări, care la un moment dat, a intersectat şi au transmis informaţii reciproce fie prin telefon, fie prin intermediul calculatorului, care a avut ca principal scop generarea de transferuri de sume de bani prin operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică.
Prin reglementarea dispoziţiilor cuprinse în art. 323 C. pen., dar şi în Legea specială nr. 39/2003, legiuitorul a înţeles că, pentru infracţiunea de crimă organizată, să sancţioneze în cadrul aceluiaşi text atât constituirea propriu-zisă a unui grup infracţional, dar şi iniţierea acestuia, aderarea sau sprijinirea.
Prin urmare, săvârşirea oricăruia dintre actele materiale incriminate realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii care se consumă şi atunci când se realizează sub forma iniţierii, fără ca vreun act material din cuprinsul infracţiunilor scop previzionate de grup să se realizeze în materialitatea sa.
Infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, sub aspectul laturii obiective se realizează prin diverse modalităţi: asociere, iniţiere, aderare, sprijinire, acţiuni ce sunt prevăzute alternativ de textul de incriminare, ceea ce înseamnă că pentru existenţa infracţiunii este suficient să se săvârşească numai una dintre ele.
În speţă, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat că între membrii grupului, dar şi subramurile desprinse din acesta (astfel cum s-a detaliat în alineatele precedente), a existat o anumită coeziune, concluzie desprinsă din modul în care au fost schimbate informaţiile, planificate activităţile infracţionale, dar şi grija în împărţirea beneficiilor, dar şi în remedierea unor eventuale pierderi.
Din interceptările de convorbiri telefonice (de asemenea, detaliate în alineatele precedente) se poate desprinde şi ierarhia grupului - a reţinut instanţa de fond - dar şi iniţiatorul sau mai exact „creierul" cum au fost L.D.R., C.S., I.R.I. şi L.A.M.
În grupul iniţiat de C.S., la care a aderat şi S.L.N., făceau parte şi A.B., M.A., B.S., R.V., V.N. ş.a., persoane ce au fost racolate de S.L.N. şi pe numele cărora au fost generate transferuri de sume de bani prin sistemul W.U.
Prin rechizitoriu, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală faţă de învinuiţii A.B., M.A., B.S., R.V., V.N., pentru art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, unora din ei aplicându-li-se sancţiuni administrative (A.B., V.N., M.A.).
Deci, în acest context este evident - a reţinut instanţa de fond - că s-a iniţiat şi constituit un grup organizat coordonat de inculpatul C.S. şi cu eforturile conjugate ale învinuiţilor menţionaţi mai sus (martori în cauză) a fost posibilă obţinerea de beneficii materiale prin comiterea de infracţiuni informatice şi operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică.
Grupurile constituite de o parte dintre inculpaţi, respectiv C.S., I.D., I.R.I., B.D.T. şi L.D.R. s-au intersectat, acordându-şi la un moment dat sprijin constând în ridicarea sumelor de bani, generate prin transferuri frauduloase, în acest mod procedând inculpaţii Z.S.V., L.A.M., S.L.N., R.A., E.M. Unii dintre inculpaţi au făcut acţiuni de sprijinire prin racolarea altor persoane pe numele cărora să fie generate transferuri de sume de bani, situaţie în care se află inculpaţii Z.S.V., S.L.N., P.A., E.M., C.C., B.V.E., T.R.
Instanţa de fond, a reţinut că, în drept, fapta inculpaţilor L.D.R., B.V.E., T.S., constând în aceea că pe parcursul anului 2007, prefigurând obţinerea de beneficii materiale din săvârşirea de infracţiuni grave, au constituit un grup criminal organizat având ca scop crearea unor filiere prin intermediul cărora să materializeze ideea infracţională, respectiv comiterea de infracţiuni informatice şi operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică şi la care au aderat sau sprijinit în anumite activităţi învinuitul E.M. şi inculpatul B.D.T., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003.
În raport de actele de urmărire penală efectuate şi contribuţia inculpatului B.V.E. la aflarea adevărului şi identificarea unor activităţi infracţionale organizate faţă de acesta se vor reţine dispoziţiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003.
Fapta inculpatului C.S., precum şi cea a inculpatului S.L.N., constând în aceea că pe parcursul anului 2007, prefigurând obţinerea de beneficii materiale din săvârşirea de infracţiuni grave, au iniţiat constituirea unui grup criminal organizat, având ca scop crearea unor filiere prin intermediul cărora să materializeze ideea infracţională, respectiv comiterea de infracţiuni informatice şi operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003
Fapta inculpaţilor L.A.M., I.R.I., I.D., T.R. R.A., P.A., A.E.I. precum şi a inculpaţilor Z.S.V., C.C., constând în aceea că pe parcursul anului 2007, prefigurând obţinerea de beneficii materiale din săvârşirea de infracţiuni grave, au constituit un grup criminal organizat, având ca scop crearea unor filiere prin intermediul cărora să materializeze ideea infracţională, respectiv comiterea de infracţiuni informatice şi operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003.
Faptele inculpatului L.A.M. constând în urcarea sistematică pe internet de pagini web falsificate, aparţinând unor instituţii financiare, urmată de transmiterea unui număr nedeterminat de e-mailuri (spam) cu scopul obţinerii de informaţii în mod fraudulos de la clienţii acestor instituţii, date de identificare ale unor instrumente de plată electronică (cărţi de credit), date de autentificare (user şi parolă) pentru accesul on-line în conturi bancare, precum şi introducerea în sistemele informatice utilizate pentru realizarea operaţiunilor de plată on-line de date informatice necorespunzătoare adevărului, rezultând transferuri financiare din conturile aferente unor instrumente de plată electronică cu utilizarea datelor acestora de identificare, urmate de încasarea sumelor de bani de la ghişee W.U. din România, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) raportat la art. 18 din Legea nr. 508/2004, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) raportat la art. 18 din Legea nr. 508/2004, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În raport de actele de urmărire penală efectuate şi contribuţia inculpatului L.A.M. la aflarea adevărului şi identificarea unor activităţi infracţionale se vor reţine dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 508/2004.
Faptele inculpatului T.R. constând în introducerea în sistemele informatice utilizate pentru realizarea operaţiunilor de plată on-line de date informatice necorespunzătoare adevărului, rezultând transferuri financiare din conturile aferente unor instrumente de plată electronică, cu utilizarea datelor acestora de identificare, urmate de încasarea sumelor de bani de la ghişee W.U. din România, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Faptele inculpatului C.C. constând în încasarea de sisteme informatice utilizate pentru realizarea operaţiunilor de plată on-line de date informatice necorespunzătoare adevărului, de sume de bani provenite din transferuri financiare din conturile aferente unor instrumente de plată electronică, cu utilizarea datelor acestora de identificare, de la ghişee W.U. din România, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 26 raportat la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 26 raportat la art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Faptele inculpatului Z.S.V. constând în urcarea sistematică pe internet de pagini web falsificate aparţinând unor instituţii financiare, urmată de transmiterea unui număr nedeterminat de e-mailuri (spam) cu scopul obţinerii de informaţii în mod fraudulos de la clienţii acestor instituţii - date de identificare ale unor instrumente de plată electronică (cărţi de credit), date de autentificare (user şi parolă) pentru accesul on-line în conturi bancare, precum şi introducerea în sistemele informatice utilizate pentru realizarea operaţiunilor de plată on-line de date informatice necorespunzătoare adevărului, rezultând transferuri financiare din conturile aferente unor instrumente de plată electronică, cu utilizarea datelor acestora de identificare, urmate de încasarea sumelor de bani de la ghişee W.U. din România întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Faptele inculpatului I.R.I. constând în urcarea sistematică pe internet de pagini web falsificate aparţinând unor instituţii financiare, urmată de transmiterea unui număr nedeterminat de e-mailuri (spam) cu scopul obţinerii de informaţii în mod fraudulos de la clienţii acestor instituţii - date de identificare ale unor instrumente de plată electronică (cărţi de credit), date de autentificare (user şi parolă) pentru accesul on-line în conturi bancare; introducerea în sistemele informatice utilizate pentru realizarea operaţiunilor de plată on-line de date informatice necorespunzătoare adevărului, rezultând transferuri financiare din conturile aferente unor instrumente de plată electronică, cu utilizarea datelor acestora de identificare, urmate de încasarea sumelor de bani de la ghişee W.U. din România şi Turcia, precum şi fapta constând în aportul material din ziua de 26 octombrie 2007 privind montarea şi punerea în funcţiune a unui dispozitiv confecţionat artizanal cu scopul colectării de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică necesare falsificării acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 25 din Legea nr. 365/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Faptele inculpatului I.D. constând în introducerea în sistemele informatice utilizate pentru realizarea operaţiunilor de plată on-line de date informatice necorespunzătoare adevărului, rezultând transferuri financiare din conturile aferente unor instrumente de plată electronică, cu utilizarea datelor acestora de identificare urmate de încasarea sumelor de bani de la ghişee W.U. din România, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Faptele inculpatului C.S. constând în introducerea în sistemele informatice utilizate pentru realizarea operaţiunilor de plată on-line de date informatice necorespunzătoare adevărului, rezultând transferuri financiare din conturile aferente unor instrumente de plată electronică, cu utilizarea datelor acestora de identificare, urmate de încasarea sumelor de bani de la ghişee W.U. din România, precum şi - deţinerea de echipamente confecţionate artizanal în vederea capturării de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică în scopul falsificării acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 25 din Legea nr. 365/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Faptele inculpatului S.L.N. constând în încasarea din sistemele informatice utilizate pentru realizarea operaţiunilor de plată on-line de date informatice necorespunzătoare adevărului, de sume de bani provenite din transferuri financiare din conturile aferente unor instrumente de plată electronică, cu utilizarea datelor acestora de identificare, de la ghişee W.U. din România, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Faptele inculpatului B.D.T. constând în urcarea sistematică pe internet de pagini web falsificate aparţinând unor instituţii financiare, urmată de transmiterea unui număr nedeterminat de e-mailuri (spam) cu scopul obţinerii de informaţii în mod fraudulos de la clienţii acestor instituţii - date de identificare ale unor instrumente de plată electronică (cărţi de credit), date de autentificare (user şi parolă) pentru accesul on-line în conturi bancare; în introducerea în sistemele informatice utilizate pentru realizarea operaţiunilor de plată on-line de date informatice necorespunzătoare adevărului, rezultând transferuri financiare din conturile aferente unor instrumente de plată electronică, cu utilizarea datelor acestora de identificare, urmate de încasarea sumelor de bani de la ghişee W.U. din România precum şi deţinerea de echipamente confecţionate artizanal în vederea capturării de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică în scopul falsificării acestora întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) raportat la art. 18 din Legea nr. 508/2004, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) raportat la art. 18 din Legea nr. 508/2004, art. 25 din Legea nr. 365/2002 raportat la art. 18 din Legea nr. 508/2004, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În raport de actele de urmărire penală efectuate şi contribuţia inculpatului B.D.T. la aflarea adevărului şi identificarea unor activităţi infracţionale, se vor reţine dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 508/2004.
Faptele inculpatului E.M. constând în urcarea sistematică pe internet de pagini web falsificate aparţinând unor instituţii financiare, urmată de transmiterea unui număr nedeterminat de e-mailuri (spam) cu scopul obţinerii de informaţii în mod fraudulos de la clienţii acestor instituţii - date de identificare ale unor instrumente de plată electronică (cărţi de credit), date de autentificare (user şi parolă) pentru accesul on-line în conturi bancare precum şi efectuarea de operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică, prin retragerea de numerar de la bancomate cu utilizarea datelor de identificare ale acestora unor cărţi de credit emise de bănci din străinătate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Faptele inculpatului L.D.R. constând în urcarea sistematică pe internet de pagini web falsificate aparţinând unor instituţii bancare urmată de transmiterea unui număr nedeterminat de e-mailuri (spam) cu scopul obţinerii de informaţii în mod fraudulos de la clienţii acestor instituţii - date de identificare ale unor instrumente de plată electronică (cărţi de credit), date de autentificare (user şi parolă) pentru accesul on-line în conturi bancare ori utilizarea unor servicii de telefonie prin Internet pentru transmiterea de mesaje vocale urmată de colectarea şi utilizarea frauduloasă a unui număr nedeterminat de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică, efectuarea de operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică, prin retragerea de numerar de la bancomate cu utilizarea datelor de identificare ale acestora unor cărţi de credit emise de bănci din străinătate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Faptele inculpatului B.V.E. constând în urcarea sistematică pe internet de pagini web falsificate aparţinând unor instituţii bancare, urmată de transmiterea unui număr nedeterminat de e-mailuri (spam) cu scopul obţinerii de informaţii în mod fraudulos de la clienţii acestor instituţii - date de identificare ale unor instrumente de plată electronică (cărţi de credit), date de autentificare (user şi parolă) pentru accesul on-line în conturi bancare ori utilizarea unor servicii de telefonie prin Internet pentru transmiterea de mesaje vocale urmată de colectarea şi utilizarea frauduloasă a unui număr nedeterminat de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică, introducerea în sistemele informatice utilizate pentru realizarea operaţiunilor de plată on-line de date informatice necorespunzătoare adevărului, rezultând transferuri financiare din conturile aferente unor instrumente de plată electronică, cu utilizarea datelor acestora de identificare, urmate de încasarea sumelor de bani de la ghişee W.U. din România, efectuarea de operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică, prin retragerea de numerar de la bancomate cu utilizarea datelor de identificare ale acestora unor cărţi de credit emise de bănci din străinătate, precum şi deţinerea de echipamente în scopul falsificării unor instrumente de plată electronică, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 25 din Legea nr. 365/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Faptele inculpatului T.S. constând în urcarea sistematică pe internet de pagini web falsificate aparţinând unor instituţii bancare urmată de transmiterea unui număr nedeterminat de e-mailuri (spam) cu scopul obţinerii de informaţii în mod fraudulos de la clienţii acestor instituţii - date de identificare ale unor instrumente de plată electronică (cărţi de credit), date de autentificare (user şi parolă) pentru accesul on-line în conturi bancare ori utilizarea unor servicii de telefonie prin Internet pentru transmiterea de mesaje vocale urmată de colectarea şi utilizarea frauduloasă a unui număr nedeterminat de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Faptele inculpatului R.A., constând în încasarea din sistemele informatice utilizate pentru realizarea operaţiunilor de plată on-line de date informatice necorespunzătoare adevărului, de sume de bani provenite din transferuri financiare din conturile aferente unor instrumente de plată electronică, cu utilizarea datelor acestora de identificare, de la ghişee W.U. din România, precum şi fapta constând în aportul de material din ziua de 26 octombrie 2007 privind montarea şi punerea în funcţiune a unui dispozitiv confecţionat artizanal cu scopul colectării de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică necesare falsificării acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Starea de recidivă post executorie, prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a fost stabilită în raport de condamnarea anterioară de 1 an închisoare (pedeapsă rezultantă) cu aplicarea art. 74 - 76 C. pen. şi art. 71 - 64 C. pen., pentru comiterea infracţiunilor prevăzute le art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 şi art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 suferită de inculpat prin Sentinţa nr. 306 din 30 iunie 2006, definitivă prin respingerea apelului la 7 noiembrie 2006.
Inculpatul a fost arestat la data de 11 aprilie 2006 şi a fost eliberat condiţionat la 19 decembrie 2006, rest 112 zile.
Fapta inculpatului P.A. constând în aportul material din ziua de 26 octombrie 2007 privind montarea şi punerea în funcţiune a unui dispozitiv confecţionat artizanal cu scopul colectării de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică necesare falsificării acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002, iar faţă de infracţiunea reţinută supra se face aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Fapta inculpatului A.E.I. constând în aportul material din ziua de 26 octombrie 2007 privind montarea şi punerea în funcţiune a unui dispozitiv confecţionat artizanal cu scopul colectării de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică necesare falsificării acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002, iar faţă de infracţiunea reţinută supra se face aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor, Tribunalul a avut în vedere împrejurările concrete în care au fost săvârşite faptele, gradul de pericol social deosebit de ridicat al acestora, poziţia procesuală dar şi împrejurarea că o parte dintre aceştia sunt infractori primari aflaţi la primul conflict cu legea penală considerente, în raport de care, pentru o parte din aceştia s-au reţinut circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen. (L.D.R., T.S., B.D.T., I.D., L.A.M., I.R.I., T.R., C.S., E.M., Z.S.V., C.C., S.L.N.).
De asemenea, pentru inculpaţii R.A. şi P.A., Tribunalul a avut în vedere împrejurarea că aceştia sunt cunoscuţi cu antecedente penale.
Astfel, inculpatul P.A. a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 366/2006 a Tribunalului Constanţa, definitivă prin Decizia penală nr. 200/P/2006 a Curţii de Apel Bucureşti, cu aplicarea art. 81 C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, în cauză fiind incidente dispoziţiile art. 83 C. pen., faptele din prezenta cauza fiind comise înăuntrul termenului de încercare.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul R.A., acesta a comis faptele din prezenta cauza în stare de recidivă postexecutorie atrasă de pedeapsa de 1 an închisoare, pedeapsă rezultantă, aplicată prin Sentinţa penală nr. 306 din 30 iunie 2006, definitivă prin respingerea apelului la 7 noiembrie 2006.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa de fond a reţinut că prin plângerile înregistrate în cauză s-au constituit părţi civile P.C. cu suma de 12.000 RON, reprezentând retragerile frauduloase din contul de card B.R.D., F.O. cu suma de 30.900 RON, E.D.K. cu suma de 279 dolari SUA, F. Bank cu suma de 17.753,37 dolari SUA şi W.U. care, în final, a precizat în concret că prejudiciul produs în patrimoniul său este de 6.550 dolari SUA
După adrese repetate, B.R.D. a precizat, în concret, că tranzacţiile frauduloase efectuate din conturile clienţilor săi nu constituie o pagubă pentru bancă, motiv pentru care nu înţelege să se constituie parte civilă în cauză.
De asemenea, s-a luat act de declaraţia prin care B.N. a precizat că nu înţelege să solicite suma de 20 RON reprezentând costul emiterii unui nou card, context în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 118 lit. e) C. pen. de la inculpatul B.D.T.
Cu ocazia audierii inculpaţilor, aceştia şi-au exprimat acordul de a acoperi în totalitate prejudiciile produse în dauna părţilor civile. Pe parcursul urmăririi penale s-au ridicat o serie de bunuri cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la inculpaţi constând în laptop, HDD, telefoane mobile, bunuri ce au făcut obiectul unor cereri de restituire întemeiate pe dispoziţiile art. 168 C. proc. pen. şi soluţionate prin încheierile de şedinţă din 15 septembrie 2008, 10 noiembrie 2008, fiind restituite firmei M.E. 200 S.R.L. şi numitului B.A.H. un laptop marca A. şi respectiv suma de 3810 RON, motivat de împrejurarea că aceste bunuri aparţinând părinţilor inculpatului P.A. şi respectiv fratelui inculpatului B.D.T.
În baza prevederilor art. 14, 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ. a dispus obligarea inculpaţilor la plata despăgubirilor civile după cum urmează:
- 6550 dolari SUA (în echivalentul în lei la data executării) către W.U. obligaţia fiind solidară pentru toţi cei 16 inculpaţi, cu dobânda legală aferentă de la data rămânerii definitivă a hotărârii la completa achitare a debitului. A avut în vedere că toţi inculpaţii au participat la generarea de transferuri frauduloase şi la ridicarea sumelor de bani prin sistemul W.U.
- 17.753,37 dolari SUA către F.S. Bank (în echivalentul în lei la data executării), obligaţia fiind solidară pentru inculpaţii L.D.R., T.S., B.V.E. şi E.M., cu dobânda legală aferentă de la data rămânerii definitivă a hotărârii la completa achitare a debitului. A avut în vedere instanţa, la stabilirea acestei sume şi a solidarităţii inculpaţilor, cuantumul prejudiciului comunicat de partea civilă, dar şi gradul de participaţie al inculpaţilor în generarea de transferuri frauduloase prin intermediul acestei bănci, dar şi împărţirea acestor sume între ei (situaţia de fapt fiind detaliată în alineatele precedente).
- 279 dolari SUA către partea civilă E.D.K. - (în echivalentul în lei la data executării), sumă la care este obligat inculpatul I.D. (S-a avut în vedere plângerea formulată de partea vătămată, dar şi recunoaşterea şi acordul manifestat de inculpat în achitarea acestei sume).
- 12.000 RON către partea civilă P.C.I. şi 30.900 RON către partea civilă F.O. - sume la care este obligat inculpatul B.D.T. De remarcat este că, persoanele fizice au formulat cereri de constituire în nume propriu, iar din adresa B.R.D. a rezultat, în mod expres, că sumele de bani retrase de pe cardurile acestora nu au fost acoperite de bancă.
În baza prev. art. 357 pct. 2 lit. e) C. proc. pen. a dispus restituirea următoarelor bunuri ridicate ca urmare a percheziţiilor domiciliare efectuate la inculpaţi, astfel:
- HDD-WCA-HL -6096511 aparţinând, conform facturii fiscale, numitului E.D.;
- Laptop marca T. Notebook aparţinând, conform facturii, numitului B.N.;
- Laptop marca F.S. aparţinând numitei L.V.
În baza art. 118 lit. b) C. pen. va confisca un telefon mobil marca N. model 8800 aparţinând inculpatului L.D.R.
În baza art. 357 lit. f) C. proc. pen., a dispus distrugerea datelor/programelor informatice folosite la comiterea phishing-ului informatic identificate în soft-urile HDD-urilor ridicate din domiciliile inculpaţilor şi a programelor de transmitere automată de mesaje telefonice prin internet şi a două dispozitive artizanale folosite la copierea unor date de pe bancomate.
A constatat că, inculpaţii au fost reţinuţi/arestaţi preventiv după cum urmează: I.D., B.D.T., L.D.R. - 13 noiembrie 2007 - 24 aprilie 2008; C.S., A.E.I., L.A.M., I.R.I. - 13 noiembrie 2007 - 29 august 2008; P.A. - 13 noiembrie 2007 - 24.12.2008; T.S. şi B.V.E. - 28 noiembrie 2007 - 24 aprilie 2008; R.A. - 13 noiembrie 2007 - 11 martie 2009.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi inculpaţii L.D.R., T.S., B.V.E., B.D.T., I.D., A.E.I., L.A.M., P.A., R.A., I.R.I., T.R., C.S., E.M., Z.S.V., C.C. şi S.L.N.
În apelul Ministerului Public, sentinţa este criticată ca fiind nelegală şi netemeinică, pentru următoarele motive:
1. greşita achitare a inculpatului B.V.E. pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003;
2. greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor B.V.E., B.D.T. şi L.A.M. în raport cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei, în principal;
3. neaplicarea art. 118 lit. e) C. pen., în condiţiile în care W.U. s-a constituit parte civilă în faza de urmărire penală cu suma de 41.000 dolari, iar la instanţă a solicitat doar 6500 dolari, astfel încât diferenţa de sumă trebuia să fie confiscată de la inculpaţi.
Motivele de apel ale Parchetului au fost pe larg detaliate în scris, arătându-se în esenţă că:
- instanţa de fond a dat o interpretare eronată art. 9 şi 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003; în cauză era aplicabil art. 9 alin. (2) din aceeaşi lege, iar instanţa trebuia să dispună condamnarea inculpatului şi nu achitarea, cu reducerea pedepsei, aşa cum prevede acest text de lege, în raport cu atitudinea procesuală a acestuia, în sensul că a contribuit la aflarea adevărului şi la identificarea unor activităţi infracţionale. Se dispune achitarea, numai în situaţia în care, inculpatul denunţă o activitate infracţională, ceea ce, în prezenta cauză, nu s-a întâmplat;
- în ceea ce priveşte pedepsele aplicate inculpaţilor B.V.E., B.D.T. şi L.A.M., apreciază că şi acestora trebuia să li se aplice o pedeapsă privativă de libertate, astfel cum s-a procedat în cazul celorlalţi inculpaţi; în motivele scrise de apel a descris, pe larg, activitatea infracţională a inculpaţilor, activitate care a constat în sustrageri frauduloase de la F.S. Bank, care a suferit pierderi de 17753,37 dolari; de reţinut, este şi faptul că B.D.T. a cauzat prejudicii şi părţilor civile F.O. şi P.C.I., prejudicii substanţiale. Şi inculpaţii B.D.T. şi L.A.M. au efectuat sustrageri şi în dauna W.U.
O altă critică a hotărârii instanţei de fond, constă în aceea că, aceasta trebuia să dispună confiscarea sumelor de bani obţinute în mod fraudulos de către inculpaţi. Nu se poate reţine că prejudiciul în cuantum de 41.312,19 dolari nu este real, în condiţiile în care, documentele existente la dosar demonstrează crearea unui asemenea prejudiciu; de altfel, prejudiciul este redat, pe larg, în conţinutul rechizitoriului. Astfel, obligarea tuturor inculpaţilor, în solidar, la plata sumei de 6.500 dolari nu este legală, având în vedere că inculpaţii B.V.E., L.D.R., T.S. şi E.M. au prejudiciat doar F.S. Bank şi, în atare condiţii, nu puteau fi obligaţi în solidar şi pentru plata prejudiciului către W.U., iar inculpaţii P.A. şi A.E.I. au fost trimişi în judecată doar pentru deţinere de echipamente, care este o infracţiune de pericol şi nu de rezultat. Aşa fiind, trebuiau obligaţi, în solidar, la plata prejudiciului numai inculpaţii care au creat prejudiciu în cauză W.U.; având în vedere că inculpaţii şi-au însuşit sumele de bani obţinute din activitatea infracţională, în opinia acuzării, sunt aplicabile prevederile art. 18 lit. e) C. pen.
Pentru toate aceste considerente, s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei penale atacate şi pe fond, rejudecând, să se dispună condamnarea inculpatului B.V.E. şi pentru săvârşirea infracţiunii de criminalitate organizată, cu aplicarea prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, să se dispună, pentru inculpaţii B.V.E., B.D.T. şi L.A.M., înlăturarea art. 81 sau 861 C. pen., să se dispună confiscarea diferenţei de 34.812,19 dolari de la inculpaţii S.L.N., C.S., B.D.T., I.R.I., I.D., R.A., Z.S.V., L.A.M., T.R. şi C.C., şi tot aceşti inculpaţi să fie obligaţi, în solidar, la plata sumei de 6.500 dolari.
În apelul inculpatului T.S., a fost reiterată excepţia de necompetenţă materială a acestei instanţe, astfel cum a fost invocată anterior, şi face referire la rechizitoriu, în care se face precizarea că activitatea infracţională a inculpaţilor se întinde în perioada februarie - octombrie 2007, situaţia în care, cel puţin doi dintre inculpaţi, în acea perioadă, erau minori.
Faţă de aceste considerente, a apreciat că sunt incidente în cauză dispoziţiile Deciziei penale nr. 32/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care se arată că, inculpatului minor la data săvârşirii faptei, care ulterior a devenit major, i se aplică dispoziţiile privind procedura specială cuprinsă în cap. 2 din Titlul IV din partea specială a C. proc. pen., inclusiv cele referitoare la faza cercetării judecătoreşti, respectiv compunerea completului de judecată din judecători anume desemnaţi şi nepublicitatea şedinţei de judecată.
În principal, a solicitat să se constate că sunt incidente dispoziţiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen. privind dispoziţiile privitoare la compunerea instanţei şi la publicitatea şedinţei de judecată, dispoziţii prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute, şi care nu pot fi înlăturate în nici un mod.
Deoarece judecătorul care a instrumentat fondul cauzei nu este desemnat să soluţioneze cauze cu inculpaţi minori şi astfel, toate dispoziţiile din recursul în interesul legii invocat sunt aplicabile în prezenta cauză, şi singura soluţie ce se impune în atare situaţie, este desfiinţarea hotărârii şi trimiterea cauzei la instanţa de fond pentru a se conforma dispoziţiilor legale privind judecarea cauzelor cu inculpaţii minori.
S-a solicitat instanţei ca, în temeiul dispoziţiilor art. 379 pct. 2 C. proc. pen., să dispună admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale atacate şi achitarea inculpatului T.S. în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracţiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, iar pentru celelalte infracţiuni, să se dispună aplicarea unor pedepse cu suspendarea condiţionată a executării, în condiţiile art. 81 C. pen.
Au fost invocate chestiuni de drept care, în opinia apărării, privesc atât reţinerea în sarcina inculpatului a infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, pentru care a fost sancţionat la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cât şi o eficienţă mai largă dată circumstanţelor atenuante în ceea ce-l priveşte pe acest inculpat, şi care sunt dobândite cauzei prin împrejurarea că acestea au fost recunoscute de instanţa de fond însă, în opinia apărării, nu s-a acordat eficienţa juridică necesară.
Concluziile nu fac referire la lipsa de vinovăţie a inculpatului; de altfel, aşa cum se poate constata din lecturarea actelor şi lucrărilor dosarului, acesta a recunoscut, în toate declaraţiile date la urmărirea penală şi în faţa instanţei de fond, care a fost contribuţia sa la săvârşirea acestor fapte.
Un motiv de apel vizează cea mai gravă dintre infracţiunile intrate în concurs, şi anume la cea prevăzută la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare.
În legătură cu această distincţie netă, între ceea ce însemnă existenţa infracţiunii grave, prevăzută în legea specială, şi ceea ce însemnă participaţia penală, a solicitat să se aibă în vedere Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care, în recursul în interesul legii, a arătat că atunci când în cauză nu rezultă cu certitudine existenţa unui grup infracţional organizat, în înţelesul dat acestei noţiuni de dispoziţiilor art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, de grup structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar, ori alte beneficii materiale, nu ne găsim în prezenţa unei asemenea situaţii, şi nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional, în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiunii, şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.
A apreciat ca fiind un argument insuficient pentru a dispune condamnarea pentru existenţa grupului infracţional organizat, chiar dacă instanţa trebuie să soluţioneze o cauză în care s-au reunit alte cauze diverse, care nu au legături de conexitate şi indivizibilitate, ci reunirea a fost pur şi simplu întâmplătoare şi nu pe criterii juridice, fiind trimişi în judecată, în acelaşi dosar, 18 tineri, cei mai mulţi cunoscându-se în instanţă, ori la parchet, anterior doar ştiindu-se din cartier, fiind toţi din Constanţa.
Din actele dosarului, a rezultat că inculpatul T.S. se cunoştea doar cu doi dintre toţi inculpaţii din prezenta cauză, şi au desfăşurat două ori 3 activităţi întâmplătoare, atunci când s-a ivit ocazia, fără însă a avea un anumit statut în cadrul unui grup infracţional, fără a avea roluri prestabilite, fapt ce-l determină, să solicite instanţei, să reţină că nu ne găsim în situaţia existenţei acestei infracţiuni, cu atât mai mult cu cât inculpatul recunoaşte faptele. Astfel, în ceea ce priveşte textul de lege la care a făcut anterior referire, a solicitat achitarea inculpatului.
În ceea ce priveşte pedeapsa ce i-a fost aplicată, de 4 ani închisoare, aceasta a constituit un alt motiv de apel.
A arătat că pedeapsa i-a fost aplicată inculpatului în condiţiile în care i-au fost recunoscute circumstanţele atenuante, dobândite definitiv cauzei şi necontestate în apelul parchetului; pedeapsa, conform rigorilor legii, trebuie să fie stabilită sub minimul special prevăzut de lege. Atunci când judecătorul fondului a aplicat pedeapsa de 4 ani închisoare, a avut în vedere faptul că, inculpatul, fiind condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de grup infracţional organizat, pedeapsa minimă este de 5 ani închisoare şi, ca atare, pedeapsa de 4 ani închisoare satisface rigorile legii. Nu s-au avut în vedere dispoziţiile aceleiaşi legi, care prevăd că pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului organizat. În speţă, în scopul grupului organizat intră două infracţiuni, una dintre ele fiind pedepsită cu închisoarea, între 1 şi 12 ani, iar cea de-a doua pedepsită cu închisoarea, între 2 şi 7 ani. În atare situaţie, a se aplica o pedeapsă de 4 ani închisoare şi a se susţine cu această ocazie ca au fost satisfăcute rigorile legii, că pedeapsa a fost coborâtă sub minimul pedepsei, este absolut greşită. Astfel, pedeapsa apare nu numai injust individualizată, ci şi nelegală.
A solicitat instanţei de apel să constate că pedeapsa de 4 ani închisoare nu satisface cerinţele legii, în înţelesul că atunci când se recunosc şi se aplică circumstanţe atenuante, pedeapsa trebuie să fie coborâtă.
Având în vedere cele de mai sus şi toate celelalte elemente din această cauză, recunoaşterea de necontestat a inculpatului pe tot parcursul cercetării judecătoreşti şi urmăririi penale, atitudinea ireproşabilă a acestuia, împrejurarea că este student la Universitatea O. din Constanţa, fiind totodată şi încadrat în muncă, aşa cum rezultă din înscrisurile şi caracterizările depuse la dosar; faptul că a avut iniţiativa înfiinţării unei fundaţii având ca obiect activităţi de binefacere, fiind implicat în acţiuni de ajutorare a unor persoane aflate în dificultate, şi că se află la primul său conflict cu legea, iar de la data punerii în libertate şi până în prezent, a dat serioase dovezi de îndreptare, reîncarcerarea inculpatului apare ca inutilă la acest moment, motiv pentru care solicită suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
A solicitat admiterea apelului şi condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu suspendarea executării pedepsei, acesta luându-şi angajamentul să aibă o bună comportare în societate.
În ceea ce priveşte latura civilă a solicitat instanţei să nu primească cererea părţii civile W.U., sumele menţionate ca şi cuantum al prejudiciului neavând nicio legătură cu prezenta cauză.
În apelurile inculpaţilor A.E.I., L.A.M., R.A., T.R., C.S., Z.S.V. şi S.L.N., s-a solicitat admiterea acestora aşa cum au fost formulate şi în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, să se dispună achitarea inculpaţilor, întrucât nu există probe certe în sensul săvârşirii acestei infracţiuni.
În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii A.E.I., R.A., Z.S.V. şi T.R., în principal, au cerut instanţei să dispună aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, cu aplicarea art. 72, 74, 76 C. pen.; în subsidiar au solicitat redozarea pedepselor aplicate în sensul diminuării cuantumului sub minimul special prevăzut de lege. În ceea ce priveşte inculpaţii condamnaţi în temeiul art. 86 C. pen., solicită aplicarea unor pedepse sub minimul special, cu aplicarea art. 81 C. pen.
Pe latură civilă, de asemenea, în apelul acestor inculpaţi, s-a solicitat instanţei să aprecieze valoarea despăgubirilor la care inculpaţii se impune a fi obligaţi în baza probatoriul administrat.
În apelul inculpatului E.M. au fost invocate motivele din apelul inculpatului T.S., cu atât mai mult cu cât inculpatului E.M. i se impută faptul că ar fi făcut parte dintr-un grup de criminalitate organizată împreună cu inculpatul T.S.
Pentru infracţiunea prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în temeiul dispoziţiilor art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a solicitat admiterea apelului şi achitarea inculpatului în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., apreciind că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.
Referitor la structura grupului infracţional organizat, la funcţii, la durată, la acţiunile coordonate, solicită instanţei să constate că în sentinţa penală atacată se reţine de către instanţă, în mod expres, că inculpaţii L.D.R., B.V.E. şi T.S. au constituit acest grup de criminalitate organizată, grup la care au aderat şi inculpaţii E.M. şi B.D.T. Astfel, reiese că inculpatul E.M. a aderat ori sprijinit, şi nicidecum nu a participat la constituirea acestui grup. Este de reţinut însă, că instanţa nu indică şi dovezile pe care se fundamentează această concluzie, aspect criticat în apel.
În motivele de apel scrise şi depuse la dosarul cauzei a redat un fragment dintr-o convorbire telefonică purtată între inculpatul B.V.E. şi L.D.R., convorbire din care rezultă, în mod evident, dorinţa acestora de a-l îndepărta pe E.M. de un eventual grup format din aceşti doi inculpaţi.
În ceea ce priveşte individualizarea pedepselor, a solicitat să se constate că, în hotărârea instanţei de fond sunt enumerate criteriile care trebuie avute în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei, şi se referă la împrejurările concrete în care au fost săvârşite faptele, gradul de pericol social, poziţia procesuală, dar şi împrejurarea că, parte a inculpaţilor, sunt infractori primari, aflaţi la primul conflict cu legea penală, considerente în raport de care, pentru o parte a inculpaţilor, printre care şi E.M., s-au reţinut circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen.
Inculpatul E.M. a avut o atitudine sinceră şi este de acord să fie pedepsit pentru ceea ce a făcut; la acest moment conştientizează gravitatea faptelor sale, o pedeapsă cu executare prin privare de libertate fiind mult prea aspră şi nu ar duce la reeducarea lui, dimpotrivă prin suspendarea executării pedepsei scopul acesteia ar putea fi atins.
Inculpatul B.D.T. a criticat hotărârea instanţei de fond care a reţinut infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003. A solicitat să se constate că instanţa de fond nu şi-a motivat hotărârea cu privire la această infracţiune. Lecturând hotărârea instanţei de fond a constatat că la Cap. 1 se arată: „activităţi infracţionale desfăşurate de inculpaţii I.R.I., R.A., L.A.M., B.D.R, Z.S.V., T.R.", iar în ceea ce-l priveşte pe B.D.T. se fac doar două referiri.
A apreciat că, pentru aceşti inculpaţi, individualizarea pedepsei a fost corect stabilită, iar o pedeapsă în regim privativ de libertate nu ar ajuta cu nimic la reeducarea lor, astfel că sub acest aspect apelul Parchetului nu este fondat.
În apelul inculpatului L.D.R., un prim motiv se referă la încălcarea dreptului la apărare al inculpatului, potrivit art. 6 C. proc. pen. raportat la art. 7 C. proc. pen., în care spune că şi în instanţă actele de urmărire penală sunt prezentate în limba română.
Aşa cum se poate constata, a solicitat instanţei de fond ca cele 4 volume ce cuprind acte netraduse din limba engleză în limba română, din cele 72 volume de urmărire penală, să fie traduse şi puse la dispoziţia inculpatului. Mai mult decât atât, şi în faza de urmărire penală a solicitat acest lucru. Având în vedere că şi la acest moment actele din cele 4 volume, la care a făcut referire anterior, sunt tot în limba engleză, consideră că s-a încălcat dreptul la apărare al inculpatului, acesta nepunând să-şi facă apărarea în raport de acestea.
Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea apelului, casarea sentinţei penale atacată şi să se dispună restituirea cauzei la Parchet în vederea refacerii cu privire la cele patru volume de urmărire penală.
La instanţa de fond a invocat nulitatea actului de sesizare pentru acest motiv, însă instanţa a refuzat să se pronunţe pe acest aspect; aşa cum se poate constata, nu există nici o încheiere prin care instanţa de fond s-a pronunţat, în orice sens, cu privire la cererea formulată de inculpat.
Al doilea motiv de apel se referă la faptul că instanţa nu a dat citire, potrivit dispoziţiilor art. 332 C. proc. pen., actului de sesizare al instanţei, ci doar s-a adus la cunoştinţă fiecărui inculpat în parte învinuirea adusă; mai mult decât atât, audierile inculpaţilor au avut loc separat, nu au cunoscut, unul faţă de celălalt, învinuirile aduse, fapt pentru care solicită instanţei de apel să constate nulitatea sentinţei, casarea cu trimiterea spre rejudecare, potrivit art. 197 alin. (2) C. proc. pen.
Totodată, instanţa de fond a omis să se pronunţe pe cele două cereri formulate de mama inculpatului L.D.R., cu privire la restituirea laptop-ului, şi de fratele inculpatului, numitul L.A., care, de asemenea, a formulat o cerere de restituire a laptop-ului.
Faţă de aceste aspecte, a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
A solicitat admiterea în parte a apelului şi înlăturarea obligării inculpatului de la plata sumei către W.U., arătând că, în faza de judecată a apelului, s-a depus la dosar adresă emisă de W.U., în care se face referire la o altă persoană, respectiv P.M., care ar fi făcut tranzacţii cu L.D.R. A solicitat instanţei să se dispună înlăturarea acestei cereri, constatându-se că respectiva adresă nu are nici o justificare şi nu se coroborează cu celelalte acte de urmărire penală.
Apelul inculpatului P.A. a vizat nelegala sesizare a instanţei, şi face referire la dispoziţiile art. 6 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., care garantează dreptul la apărare şi obligaţia organelor judiciare să asigure exercitarea deplină a dreptului la apărare, dispoziţiile art. 7 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora procedurile judiciare se desfăşoară în limba română şi dispoziţiilor art. 250 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., în conformitate cu care, la momentul prezentării materialului de urmărire penală, se impune a se asigura inculpatului posibilitatea de a lua cunoştinţă de întregul material de urmărire penală.
Faţă de aceste dispoziţii legale, se impune să se constate că, pe tot parcursul urmăririi penale şi, ulterior, la momentul prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul P.A., ca şi ceilalţi inculpaţi, a fost privat de dreptul şi posibilitatea de a cunoaşte, în întregime, probatoriul administrat în cauză, atâta vreme cât, în susţinerea învinuirii, pentru dovedirea acesteia şi pentru a sesiza instanţa de judecată au fost folosite numeroase documente, toate în limba engleză şi care nu au fost traduse în limba română.
Aceste documente în limba engleză, netraduse, s-au aflat în dosarul Tribunalului Bucureşti, în aceeaşi formă, şi la momentul ascultării inculpatului în cursul cercetării judecătoreşti, pentru aceste motive, instanţa de fond nu a fost legal sesizată întrucât urmărirea penală s-a desfăşurat cu încălcarea dreptului la apărare, iar actul procesual al prezentării materialului de urmărire penală s-a realizat fără posibilitatea de a cunoaşte în întregime actele dosarului.
A susţinut că există o încălcare sancţionată cu nulitatea absolută, potrivit art. 197 alin. (2) C. proc. pen., motiv pentru care a solicitat admiterea apelului, potrivit dispoziţiilor art. 379 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., cu consecinţa pronunţării unei noi hotărâri, şi restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, potrivit art. 332 alin. (2) şi art. 197 alin. (2) C. proc. pen.
De asemenea, a solicitat admiterea apelului în baza aceloraşi texte de lege, şi pentru împrejurarea că, tot din perspectiva nelegalei sesizări a instanţei de judecată, potrivit dispozitivului rechizitoriului s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P.A., fără a se face referire strict la faptă, ci doar la încadrarea juridică.
Din Decizia penală nr. 74 din 8 octombrie 2001 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în completul de 9 judecători, rezultă că sesizarea instanţei cu judecarea unei infracţiuni este legală numai atunci când, în dispozitivul rechizitoriului, de trimitere în judecată, este menţionată fapta, încadrarea juridică, nefiind suficientă descrierea din cuprinsul rechizitoriului.
În ceea ce priveşte dreptul la apărare, ce constituie un alt motiv de apel, potrivit art. 322 C. proc. pen., preşedintele este obligat să dispună ca grefierul să dea citire, ori să facă o prezentare succintă a actului de sesizare al instanţei, după care explică inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce.
În cauză, nu s-a dispus în legătură cu citirea rechizitoriului şi nici în sensul prezentării succinte a actului de sesizare a instanţei; ceea ce instanţa de fond a făcut a fost aducerea la cunoştinţă inculpaţilor cu privire la învinuirile aduse, înainte de a fi ascultaţi, pe rând, şi în lipsa celorlalţi. Din această perspectivă susţine că dispoziţiilor art. 322 C. proc. pen. au fost încălcate, motiv pentru care solicită admiterea apelului şi, constatând nulitatea absolută, în temeiul dispoziţiilor art. 379 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., să se dispună trimiterea dosarului la instanţa de fond în vederea rejudecării cauzei, cu respectarea dispoziţiilor imperative ale legii.
De asemenea, a apreciat că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra fondului cauzei; acesta constituie un alt motiv de apel şi, potrivit art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii primei instanţe, cu consecinţa trimiterii dosarului la instanţa de fond în vederea rejudecării întrucât, aşa cum a menţionat, prin hotărâre nu a fost rezolvat fondul cauzei.
Chestiunea vizează împrejurarea că, aşa cum rezultă chiar din concluziile pe care le-a formulat în scris, se impune schimbarea de încadrare juridică din infracţiunile deduse judecăţii într-o singură infracţiune, aceea prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002.
Din examinarea expunerii hotărârii instanţei de fond nu rezultă că s-a luat act de cererea formulată, şi cu atât mai puţin rezultă că instanţa de fond a înţeles să motiveze asupra cererii de schimbare de încadrare juridică.
Mai mult decât atât, instanţa de fond, în dispozitivul hotărârii, nu s-a pronunţat asupra cererii de schimbare a încadrării juridice; apreciază că au fost încălcate dispoziţiile art. 356 lit. c) şi d) C. proc. pen. şi art. 357 alin. (2) lit. f) C. proc. pen., întrucât pronunţarea asupra unor astfel de cereri, fie în sensul admiterii, fie în sensul respingerii, în opinia sa, trebuie să fie motivată şi explicită, şi nu implicită pe calea pronunţării unei hotărâri pentru infracţiunile deduse judecăţii.
Un alt motiv de apel a vizat împrejurarea că, în opinia apărării, instanţa a pronunţat o hotărâre de condamnare greşită, motiv pentru care solicită admiterea apelului şi să se dispună achitarea inculpatului P.A. pentru ambele infracţiuni deduse judecăţii, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., în legătură cu infracţiunea prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, şi art. 10 lit. c) C. proc. pen., în legătură cu infracţiunea prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002. În ceea ce priveşte art. 7 din Legea nr. 39/2003, apreciază că probele administrate în această cauză nu sunt de natură să conducă la concluzia că P.A. ar fi participat, în vreuna din modalităţile prevăzute de lege, la constituirea unui grup infracţional organizat, nici în modalitatea iniţierii, nici în aceea a constituirii, şi nici prin aderare ori sprijinire a unui astfel de grup preexistent; dimpotrivă, probele administrate converg către concluzia că, raportat la fapta de a monta un dispozitiv destinat colectării de date de identificare a unor instrumente de plată electronică (ceea ce s-a reţinut explicit prin rechizitoriu), P.A. s-a aliat numai în relaţie cu inculpaţii A.E.I. şi a purtat convorbiri telefonice cu R.A. la data de 26 octombrie 2007, în legătură cu aceeaşi situaţie. Relaţiile dintre aceste 3 persoane sunt de lungă durată, de mai bine de 6 ani, şi se datorează vecinătăţii şi prieteniei.
Cu privire la infracţiunea prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002, a solicitat instanţei să constate că această faptă nu a fost săvârşită de către inculpat în condiţiile în care nu se poate susţine, în baza probatoriului administrat în cauză, că acesta ar fi acela care ar fi fabricat echipamentul destinat colectării de date de identificare a unor instrumente de plată electronică, şi nici că ar fi deţinut un astfel de echipament. Chiar în actul de sesizare s-a arătat că P.A. a participat la montarea dispozitivului pe fanta de introducere a cardului în bancomat şi, ulterior, a discutat la telefon despre această activitate. În cauză, în ceea ce-l priveşte pe P.A., nu s-a reţinut vreun act material de natură a caracteriza acţiunea incriminată de lege, respectiv acţiunea de a fabrica (o acţiune complexă, specifică, de construire), ori acţiunea de a deţine (acţiune care, în opinia apărării, presupune posesia bunurilor într-un termen mai lung decât simpla folosire a acestuia, la un moment dat).
Prin rechizitoriu, în sarcina inculpatului P.A. s-a reţinut săvârşirea faptei prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002, constând în aportul material al acestuia, din ziua de 26 octombrie 2007, privind montarea şi punerea în funcţiune a unui dispozitiv confecţionat artizanal, cu scopul de a colecta date de identificare a unor instrumente de plată electronică. A solicitat ca, în temeiul dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen., să se dispună schimbarea de încadrare juridică din cele două infracţiuni deduse judecăţii într-o singură infracţiune, aceea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002. Într-o astfel de situaţie, având în vedere şi declaraţia inculpatului dată în faţa instanţei de fond, apreciază că se impune aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege. În orice situaţie, faţă de pedepsele maxime ce au fost aplicate inculpatului, pentru ambele infracţiuni pentru care a fost condamnat, apreciază că, din perspectiva dispoziţiilor art. 72 şi 74 C. pen., instanţa de fond nu a luat în considerare şi circumstanţele personale care sunt de natură să demonstreze existenţa unor circumstanţe atenuante în favoarea acestuia, chiar şi în concurs cu situaţia juridică anterioară, pe care, de altfel, şi-a însuşit-o încă de la bun început. În opinia apărării, dacă aceste circumstanţe ar fi fost luate în seamă, ar fi putut conduce instanţa de fond la aplicarea unei pedepse orientată spre minimul special, şi nu la nivelul maximului special prevăzut de lege.
A solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii primei instanţe cu consecinţa pronunţării unei noi hotărâri, în sensul stabilirii unor pedepse orientate către minimul special prevăzut de lege, care este de 6 luni închisoare cu consecinţa revocării pedepsei anterioare.
Apelantul inculpat C.C. a cerut să fie achitat în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 - constituirea/aderarea la un grup infracţional.
A arătat că din întreg materialul probator administrat în cauză, inclusiv din rechizitoriul Parchetului, rezultă că inculpatul C.C. nu a avut legătură decât cu două persoane, acestea confirmând acest lucru atât la termenul de astăzi, cât şi la termenele anterioare, când au dat declaraţii; inculpatul nu a ştiu că face parte dintr-un grup infracţional, nu avea un statut, nu îndeplinea o funcţie specifică în acest grup.
Greşit a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 din Legea nr. 161/2003, respectiv: introducerea, modificarea, ştergerea de date informatice într-un sistem informativ; din analiza dosarului de urmărire penală nu a reieşit nici măcar o singură probă, o expertiză asupra unui sistem informatic, ridicare de calculator de la domiciliul inculpatului, ori altă probă din care să rezulte vinovăţia acestuia cu privire la astfel de infracţiuni. Cu toate acestea instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatului C.C. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În ceea ce priveşte cea de a 3-a faptă ce i s-a reţinut în sarcină, respectiv cea prevăzută de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, constând în efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, inculpatul a recunoscut acest lucru, cu precizarea că nu a existat un mod organizat, ci ocazional; a recunoscut inclusiv susţinerile Parchetului cu privire la operaţiunile făcute, însă fapta a făcut-o în considerarea relaţiilor pe care le avea cu Z.S.V. şi T.R., relaţii din copilărie. De astfel, aşa cum a arătat şi anterior, se pune problema stării de minoritate a inculpatului C.C. la momentul la care acesta a săvârşit aceste infracţiuni.
La individualizarea pedepsei, cu privire la această faptă, a solicitat să se aibă în vedere starea de minoritate a inculpatului, circumstanţele atenuante, în sensul că este student, nu este recidivist, nu a mai avut conflicte cu legea penală până la această dată, există, şi a depus la dosar în acest sens, atât copie de carnetul de student cât şi două declaraţii autentice ale vecinilor care-l cunosc din cartier, şi apreciază că nu se impune executarea unei pedepse în regim privativ de libertate.
În apelul inculpatului I.R.I., hotărârea de fond a fost criticată pe de-o parte pentru greşita condamnare a inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, apreciind că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, iar pe de altă parte pentru că instanţa trebuia să dea o mai mare eficienţă prevederilor art. 74, 76 C. pen., raportându-se la faptele în circumstanţiere şi la persoana inculpatului, pedeapsa fiind greşit individualizată.
A solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate şi pe fond, rejudecând, să se dispună achitarea inculpatului I.R.I. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., iar pentru restul faptelor ce s-au reţinut în sarcina acestuia, să se facă aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. proc. pen.
Cu privire la apelul inculpatului I.D., s-a solicitat respingerea apelului declarat de Parchet, admiterea apelului declarat de inculpatul I.D. în temeiul dispoziţiilor art. 379 pct. 2 C. proc. pen. şi desfiinţarea hotărârii atacate.
Apelantul I.D. a susţinut că în mod greşit, instanţa de fond a dispus condamnarea sa pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003. A solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., având în vedere probele administrate pe parcursul soluţionării acestui dosar, atât la organele de urmărire penală cât şi la instanţa de fond din care rezultă că nu a existat nici o înţelegere între membrii acestui presupus grup, în sensul iniţierii, constituirii, care să pună în aplicare un plan infracţional şi care să producă beneficii materiale.
O a doua critică se referă la individualizare, în sensul că instanţa a aplicat o pedeapsă greşit individualizată, având în vedere dispoziţiile art. 74 lit. c) şi art. 76 C. pen. Este de reţinut că, la momentul săvârşirii faptei, inculpatul era student la două facultăţi, în prezent lucrează şi urmează cursuri universitare, nu este cunoscut cu antecedente penale; mai mult decât atât, la dosar sunt depuse acte medicale emise de comisia medicală din care rezultă că este o persoană încadrată în gradul II de handicap.
Faţă de aceste date, în mod greşit instanţa de fond a stabilit executarea pedepsei în regim de detenţie, în condiţiile în care, scopul pedepsei poate fi atins şi fără privarea de libertate, în acest sens făcând aplicarea art. 81 C. pen.
În subsidiar, a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen., cu stabilirea unui termen de încercare, conform art. 862 C. pen.
Pe latură civilă, a solicitat să se constate că în mod nelegal s-a dispus obligarea inculpatului la plata de despăgubiri civile, în condiţiile în care, din materialul probator administrat în cauză, rezultă că, acesta nu a avut nici un folos material ca urmare a săvârşirii acestor fapte, cu excepţia unor invitaţii în oraş, la masă, de către unii din membrii acestui grup.
Inculpatului B.V.E. a criticat sentinţa fiind nemulţumit de modul de soluţionare a laturii civile.
A solicitat să se constate că prejudiciul reţinut de către instanţa de fond, în cuantum de 17.753,37 dolari SUA nu este dovedit în nici un fel; mai mult decât atât, societatea nu s-a constitui parte civilă şi nu a recunoscut, în nici o modalitate, existenţa acestui prejudiciu, la plata căruia au fost obligaţi inculpaţii T.S., E.M. şi B.V.E.
În cele 4 volume ale dosarului de urmărire penală, netraduse din limba engleză în limba română, a regăsit 3 adrese în care se fac referiri la prejudiciul la care inculpatul a fost obligat la plată. Astfel, în una dintre adrese se face referire la o faptă săvârşită la data de 26 noiembrie 2007, când s-a creat acestei societăţi un prejudiciu de câteva sute de dolari. Mai există în cele patru volume o plângere a aceleiaşi societăţi, privind fapta din data de 29 octombrie 2007, care se referă la o carte de credit furată şi utilizată; restul, şi face referire la traducerea efectuată de către Ministerul Justiţiei, depusă la dosarul cauzei la data de 15 aprilie 2008, face referire strictă la fapte săvârşite în noiembrie 2007 - începutul anului 2008. Este de reţinut că inculpatul B.V.E., în noiembrie 2007 se afla în stare de arest preventiv, deci nu avea cum să săvârşească faptele la care se face referire în respectiva traducere.
Cel de-al doilea motiv de apel, susţinut şi de către Parchet, vizează obligarea inculpatului B.V.E. la plata de despăgubiri către W.U., în condiţiile în care, în actele de sesizare penală şi în faza de cercetarea judecătorească nu s-a reţinut în sarcina acestuia vreo faptă care ar avea legătură cu prejudicierea acestei societăţi.
A solicitat să se constate că reprezentantul Ministerului Public, în faţa instanţei de fond, cu ocazia acordării cuvântului în dezbateri, nu a pus concluzii cu privire la condamnarea sa pentru constituirea sau aderarea la un grup infracţional organizat.
Din întreg materialul de cercetare penală şi judecătorească reiese cu prisosinţă că inculpatul nu a făcut parte dintr-un grup infracţional; acesta a fost o persoană care a încercat, prin informaţii telefonice obţinute de la câţiva prieteni, să afle cum se accesează site-ul, cum se completează ori cum se foloseşte acea „faţă" de bancomat pe care a achiziţionat-o; în consecinţă, acesta a săvârşit fapte de natură penală singur, cu informaţii obţinute telefonic de la prietenii lui din copilărie. în mod corect instanţa de fond a dispus achitarea acestui inculpat în ceea ce priveşte grupul organizat.
Pedeapsa aplicată a fost corect individualizată având în vedere atitudinea acestuia, de recunoaştere a faptelor, descriindu-le, cum şi faptul că a colaborat cu organele de anchetă. Inculpatul este tânăr, lucrează, studiază în acelaşi timp, este bolnav de diabet - boală care i s-a agravat în timpului arestului preventiv (la dosar existând acte medicale din care reiese că acesta se află în tratament permanent), nu a mai săvârşit niciodată fapte de natură penală, le regretă sincer pe cele comise şi a înţeles gravitatea acestora precum şi consecinţele produse. Este de reţinut şi faptul că, imediat după descinderea efectuată la casa lui, în lipsa lui, acesta, împreună cu părinţii, s-a prezentat la organele de cercetare penală pentru a lămuri situaţia şi în ce anume este implicat, fără a se gândi că cele întreprinse de el constituie fapte de natură penală.
Apelul inculpatului S.L.N. priveşte greşita condamnare a acestuia pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003. A solicitat să se constate că, din analiza actelor şi lucrărilor întregului dosar, nu rezultă nici o probă în sensul că acest presupus grup infracţional organizat ar îndeplini condiţiile prevăzute de lege, aşa cum sunt ele menţionate în art. 2 al Legii nr. 39/2003.
A cerut să fie achitat în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen.
O altă critică priveşte omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra cererii de aplicare a dispoziţiilor art. 861 C. pen.
A mai arătat că hotărârea nu este motivată şi ţinând seama de nepronunţarea cu privire la aplicarea art. 861 C. pen., apelul declarat urmează a fi admis şi desfiinţată sentinţa.
În subsidiar, dacă instanţa de apel va aprecia că sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a solicitat să se constate că, în speţă, în ceea ce-l priveşte sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege pentru aplicarea art. 861 C. pen., întrucât pedeapsa respectivă este mai mică de 4 ani, nu este cunoscut cu antecedente penale. Date fiind circumstanţele personale, atitudinea sinceră, precum şi faptul că nici înainte şi nici în timpul desfăşurării procesului penal nu a mai avut nici un fel de conflict cu legea penală, solicită să se constate că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea acesteia efectiv.
Apelantul inculpat C.S., referitor la art. 7 din Legea nr. 39/2003, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale atacate şi pe fond, rejudecând, să se dispună achitarea inculpatului în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii în sensul existenţei unui grup infracţional organizat. A solicitat Curţii, să aibă în vedere, faptul că, o mare parte dintre inculpaţi se cunoşteau între ei din liceu ori erau prieteni în cartier, şi în nici un caz nu s-a făcut dovada că ei s-au constituit într-un grup organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni.
În ceea ce priveşte celelalte infracţiuni pentru ce a fost judecat, a solicitat redozarea pedepsei aplicată în sensul diminuării, iar în ceea ce priveşte executarea acesteia, a solicitat instanţei să dispună suspendarea executării, având în vedere faptul că a depus la dosar acte, din care rezultă că, la momentul la care se reţine că a săvârşit fapta, avea un loc de muncă, un domiciliu stabil, nu este cunoscut cu antecedente penale. În consecinţă, solicită instanţei să acorde inculpatului clemenţa necesară.
Apelantul inculpat L.A.M., a criticat sentinţa pentru greşita condamnare pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile constitutive ale acestei infracţiuni. În ceea ce priveşte pedeapsa aplicată, deşi este cu suspendarea executării sub supraveghere, a solicitat instanţei de apel să dispună diminuarea pedepsei în raport de atitudinea sinceră a inculpatului, precum şi a faptului că acesta a colaborat în mod eficient la descoperirea tuturor celorlalte infracţiuni.
Pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării, este mult prea mare în raport cu infracţiunea săvârşită şi de aceea a solicitat aplicarea unei pedepse fără supraveghere, apreciind că aceasta ar îngrădi drepturile inculpatului.
Prin Decizia penală nr. 42 din 18 februarie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, au fost admise apelul Parchetului şi apelurile declarate de inculpaţii L.D.R., T.S., B.V.E., A.E.I., P.A. şi E.M.
Sentinţa a fost desfiinţată în parte şi, rejudecând, a fost înlăturată obligarea inculpaţilor L.D.R., T.S., B.V.E., A.E.I., P.A. şi E.M., la plata, în solidar, a sumei de 6.650 RON către partea civilă W.U.
În baza art. 118 lit. e) C. pen., a confiscat: suma de 2.971 dolari SUA, de la inculpatul I.D.; suma de 2.194 dolari SUA, de la inculpatul L.A.M.; suma de 500 dolari SUA, de la inculpatul R.A.; suma de 1.100 dolari SUA, de la inculpatul T.R.; suma de 500 dolari SUA, de la inculpatul B.D.T.; suma 3.100 dolari SUA, de la inculpatul C.C.; suma de 2.187 dolari SUA, de la inculpatul S.L.N.; suma de 13.508 dolari SUA, de la inculpatul C.S.
Conform art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondate, apelurile declarate împotriva Sentinţei penale nr. 458 din 28 aprilie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, de către inculpaţii I.D., L.A.M., R.A., I.R.I., T.R., C.S., Z.S.V., C.C., S.L.N., B.D.T.
Verificând sentinţa prin prisma motivelor de apel care au vizat greşita sesizare a instanţei în raport de faptul că doi dintre inculpaţi erau minori, nulitatea sesizării, nulitatea hotărârii - judecătorul nu a fost desemnat pentru a judeca cauze cu minori, vinovăţia inculpaţilor, individualizarea greşită a pedepselor aplicate, omisiunea aplicării măsurilor de siguranţă şi greşita soluţionare a laturii civile, Curtea a motivat următoarele:
Motivul de apel (invocat şi pe calea excepţiei de necompetenţă materială) prin care se susţine că dat fiind faptul că, în cauză, doi dintre inculpaţi erau minori, ceea ce presupunea o competenţă specială, este nefondat. Faptele pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată sunt fie infracţiuni continue (grupul organizat), fie s-a reţinut forma continuată, art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Ori de către ori legea prevede că se produc anumite efecte juridice, în raport cu data săvârşirii infracţiunii (aşa cum este şi cel referitor la minoritate), prin aceasta se va înţelege momentul epuizării (data încetării acţiunii sau inacţiunii - în cazul infracţiunilor continue; data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni - în cazul infracţiunii continuate). Încadrarea juridică se va face în raport cu rezultatul produs, dacă încadrarea este condiţionată de producerea unui rezultat în raport cu data săvârşirii ultimei acţiuni/inacţiuni sau încetării acţiunii/inacţiunii, se produc şi consecinţele referitoare la aplicarea legii penale în spaţiu şi timp, minoritatea, prescripţia răspunderii penale.
În luna noiembrie 2007 - data epuizării infracţiunilor - toţi făptuitorii erau majori.
Faptul că inculpaţii se cunoşteau de multă vreme şi au început activitatea infracţională în luna martie 2007, când doi dintre ei erau minori, nu prezintă importanţă în privinţa legii aplicabile. Determinantă pentru aceasta este data epuizării sau data săvârşirii ultimei acţiuni, ori inculpaţii au comis faptele până în luna noiembrie 2007 - dată la care erau majori.
Motivul de apel vizând nulitatea urmăririi penale şi a actului de sesizare este şi el nefondat.
Actele de urmărire penală efectuate se bazează pe mijloace de probă constând în acte traduse în limba română. Instanţa de fond - în motivarea soluţiei de condamnare - şi-a întemeiat raţionamentul pe mijloace de probă constând în acte aflate la dosar şi redactate în limba română.
Probele, din volumele de documente în limba engleză, au fost folosite de instanţa de fond şi Parchet, doar atunci când au existat traduceri, după cum rezultă din motivarea rechizitoriului şi a sentinţei. Acte în limba engleză sunt şi mesajele trimise de inculpaţi, respectiv paginile web, folosite pentru a induce în eroare W.U. şi F.S.
La dosar există traduse în limba română, adrese înaintate de F.S. Bank (adrese datate 15 aprilie şi 29 octombrie 2007) în care se face referire la făptuitori români, care descriu modul în care au fost înşelaţi, prin telefon, clienţii acestei societăţi şi fac referire la suma cu care se constituie parte civilă.
Rechizitoriul conţine atât descrierea faptelor cât şi consecinţele juridice ale acestora cum şi încadrările juridice.
Inculpatul P.A. a fost trimis în judecată şi condamnat pentru o singură infracţiune prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 - deţinere de echipamente informatice falsificate.
În rechizitoriu se descrie în ce a constat activitatea infracţională a inculpatului.
Dreptul la apărare al inculpaţilor, a fost respectat, ei fiind audiaţi şi administrându-se probele propuse de aceştia atât la instanţa de fond cât şi în apel.
Omisiunea de a se consemna în practicaua sentinţei că data încheierii când au avut loc dezbaterile şi ea face parte din sentinţă, nu este de natură a atrage nulitatea hotărârii, atâta vreme cât există încheierea care conţine mersul dezbaterilor şi prin care a fost amânată pronunţarea.
Criticile formulate de inculpaţi privind greşita condamnare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (grup infracţional organizat), ca şi cea privind greşita achitare a inculpatului B.V.E. în apelul Parchetului, au fost apreciate ca nefondate.
Dovadă a înţelegerii dintre inculpaţi, a modului şi a perioadei de timp în care aceştia au acţionat, sunt toate informaţiile ce au fost găsite în calculatoarele folosite de către inculpaţii Z.S.V., C.S., S.L.N., B.D.T., E.M., P.A., R.A., şi convorbirile telefonice purtate între aceştia.
Chiar dacă, în ceea ce priveşte unele activităţi infracţionale, au fost trimişi în judecată doar doi dintre inculpaţi (C.S. şi S.L.N.), aceasta a fost desfăşurată împreună cu alte persoane care erau folosite doar în scopul retragerii de bani în numerar, persoane faţă de care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori neînceperea urmăririi penale.
De asemenea, este expusă pe larg activitatea infracţională a inculpaţilor I.R.I., I.D., T.R., Z.S.V., B.D.T. şi C.C., în dauna W.U., activitatea infracţională ce a fost desfăşurată de către B.D.T. prin prejudiciile create părţilor vătămate F.O. şi P.C., activitatea infracţională a inculpaţilor E.M., L.D.R., T.S. şi B.V.E. în dauna societăţii F.S. Bank, şi activitatea infracţională constând în aceea de deţinere de echipamente desfăşurată de inculpaţii R.A., I.R.I. şi A.E.I., aceştia fiind descoperiţi în timp ce încercau să instaleze aceste echipamente în scopul sustragerii de bani la B.R.D. din zona cazinoului din Constanţa. Instanţa de fond, a stabilit în mod corect vinovăţia inculpaţilor, pe baza probelor administrate.
Inculpatul I.R.I. a generat transferuri financiare din cărţi de credit atât în folos propriu, cât şi pentru inculpaţii R.A., Z.S.V. şi L.A.M., sumele de bani fiind ridicate de R.A. şi prietena acestuia, G.G., ori de către martorul S.V.
Din convorbirile telefonice interceptate, dar şi interceptarea comunicărilor prin sistemele informatice, a rezultat că inculpaţii se cunoşteau, au comunicat şi şi-au trimis diverse informaţii ca şi o serie de lămuriri privitor la activitatea de transferuri frauduloase de sume de bani, ridicându-şi reciproc sumele de bani provenite din aceste transferuri.
În acest context, trebuie menţionat că activitatea s-a desfăşurat fie în grupul I.R.I., R.A., I.D., L.A.M., B.D., T.R., Z.S.V., fie în grupuri mai mici.
Astfel, la un moment dat, şi-au intersectat activitatea inculpaţii L.A.M., T.R. şi I.R.I., care în aceeaşi perioadă, respectiv martie 2007, au generat şi transmis prin sms date ale unor transferuri efectuate din conturi de card, cu utilizarea datelor acestora din urma, transferuri care ulterior au fost ridicate de la ghişee W.U. de către persoanele racolate în acest sens, precum S.V., C.C., P.E.A. şi S.C.
Relevante sub aspectul realizării acestor transferuri, sunt convorbirile telefonice purtate în perioada 6 septembrie - 14 septembrie 2007, între I.R.I./L.A.M., T.R./L.A.M., prin care îşi trimiteau diverse mesaje privitor la pagini de phishing pentru colectarea de date de identificare pentru cardurile de debit emise de diverse bănci, număr de control al transferului de bani, nume expeditor, cod poştal.
Inculpatul L.A.M. a recunoscut generarea alături de inculpatul T.R., cunoscut şi sub porecla de G., a numeroase transferuri din conturi de carduri, precizând că împreună au lucrat la domiciliul său.
Inculpatul L.A.M. a arătat, că personal, a ridicat o serie de transferuri din conturile aferente unor carduri, dar şi faptul că prin intermediul lui S.V., a racolat şi alte persoane nominalizând printre alţii pe inculpaţii C.C. şi T.R., a recunoscut şi activitatea de spam şi, respectiv, de phishing în vederea colectării de date de identificare a unor instrumente de plată electronică.
Inculpatul C.C. a precizat că a ridicat pentru inculpaţii L.A.M. şi I.R.I. mai multe transferuri de bani, dar şi pentru o terţă persoană (martorul V.A.) dar la recomandarea inculpatului I.R.I.
Inculpatul T.R., în faza de urmărire penală, a uzat de dreptul său de a nu face nicio declaraţie, la instanţă revenind asupra acestei poziţii, precizând, în mod concret, că a ridicat sume de bani prin sistemul de plată W.U. la solicitarea inculpatul L.A.M., dar că nu a avut niciun contact cu celelalte persoane. Această poziţie a inculpatului va fi înlăturată ca nesinceră, motivat de împrejurarea că, astfel cum s-a menţionat în alineatele precedente, acesta a purtat nenumărate discuţii atât telefonice cât şi prin intermediul calculatorului atât cu L.A.M., dar şi cu inculpatul I.R.I.
Activitatea infracţională, pe care inculpaţii au desfăşurat-o în mod coordonat, întruneşte elementele constitutive ale art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
Apărarea a susţinut faptul că inculpaţii se cunoşteau din copilărie, locuind în acelaşi cartier şi că relaţiile dintre aceştia erau de prietenie, nefiind vorba despre o grupare organizată.
Deşi argumentele referitoare la caracterul sporadic al contribuţiei unora dintre inculpaţi este real, acesta nu exclude participaţia acestora sub forma sprijinirii grupărilor, prin oferirea de programe informatice sau schimb de informaţii cu privire la modalităţile de săvârşire a faptelor.
Din probele administrate rezultă existenţa a 3 grupuri de făptuitori care s-au sprijinit reciproc (C.S. şi S.L.N., I.R.I., R.A., I.D., L.A.M., B.D.T., T.R., Z.S.V., C.C.), L.D.R., T.S., B.V.E., E.M., precum şi fabricare ori deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prin care au fost sprijinite grupările anterior menţionate: B.D.T., B.V.E. şi T.S./R.A., P.A., I.R.I. şi A.E.I.
Faptele inculpaţilor au constat în aceea că, după realizarea clonelor unor pagini web ale unor instituţii bancare (B.A., W.M., C.M., N.B.I. etc.) găzduite pe diferite servere, au transmis cu utilizarea unor aplicaţii, un număr substanţial de mesaje e-mail către diferiţi utilizatori, clienţi sau nu ai instituţiilor financiare atacate. Mesajele e-mail transmise au conţinut un avertisment sau o înştiinţare cu privire la anularea ori restricţionarea accesului clientului respectiv la contul bancar. Pentru restabilirea situaţiei create, clientul era invitat să urmeze un link (o legătură) şi să completeze un formular cu toate datele cerute (nume, nr. card, data expirării, CW, codul PIN etc.).
Odată validat formularul, acesta se transmitea automat într-o adresă de e-mail creată special în acest scop. Datele de identificare relative la instrumentele de plată electronică (cardurile) astfel colectate, au fost utilizate fie pentru efectuarea de operaţiuni on-line (cumpărarea unor servicii de hosting, nume de domenii, servicii de telefonie, produse, ori transfer financiar W.U. etc.) fie au fost utilizate pentru falsificarea unor carduri (reinscripţionarea benzii magnetice) cu scopul realizării de operaţiuni de retragere de numerar de la bancomate.
Pentru realizarea transferurilor s-a utilizat fie sistemul de confirmare telefonică, fie sistemul de auto-confirmare, context în care încasarea transferului trebuia executată în cca. 20 de minute.
Inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru activităţi infracţionale comise în cadrul a mai multe grupări care au avut legături între ele:
a) C.S. şi S.L.N. - fapte în dauna W.U.;
b) I.R.I., R.A., I.D., L.A.M., B.D.T., T.R., Z.S.V., C.C. - fapte în dauna W.U.;
c) L.D.R., T.S., B.V.E., E.M. - fapte în dauna F. Bank;
d) fabricare ori deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prin care au fost sprijinite grupările anterior menţionate: B.D.T., B.V.E. şi T.S./R.A., P.A., I.R.I. şi A.E.I., pentru unii dintre inculpaţi reţinându-se şi fapta în dauna B.R.D.
Inculpatul B.V.E. a arătat că în luna mai 2007, a cumpărat din Bucureşti un dispozitiv tip „faţă de bancomat" cu suma de 2000 dolari SUA, pe care împreună cu T.S. şi inculpatul B.D.T. şi-a propus să o testeze. În acest sens, cei 3 s-au deplasat la Braşov, cu autoturismul inculpatului B.D.T. Declaraţia inculpatului B.V.E. se coroborează cu cea dată de inculpatul B.D.T. cu referire la locul şi montajul „feţei de bancomat". Inculpatul T.S. a confirmat şi el situaţia de fapt prezentată mai sus.
În ceea ce priveşte activitatea grupurilor infracţionale, Curtea a constatat că vinovăţia inculpaţilor, aşa cum au fost condamnaţi de către instanţa de fond, este dovedită, iar motivele de apel sunt neîntemeiate.
Chiar dacă activitatea grupurilor infracţionale a fost distinctă, între grupuri au existat relaţii de sprijin prin oferirea de informaţii. Totodată din convorbirile telefonice a rezultat un mod extrem de coerent de organizare infracţională cu sarcini bine conturate. Interacţiunile identificate între persoanele membre ale grupului sunt constante şi bazate pe realizarea de beneficii din săvârşirea de infracţiuni, distribuire procentuală în raport de contribuţie, precum şi schimbul de informaţii, ori protecţie.
Pentru a documenta activităţile infracţionale desfăşurate de inculpaţi au fost solicitate, obţinute şi puse în executare autorizaţii de interceptare a unor convorbiri telefonice şi de acces în sisteme informatice, şi care alături de celelalte mijloace de probă, au stabilit următoarele aspecte:
- crearea şi folosirea unor adrese de poştă electronică (e-mail) în care sunt recepţionate şi vizionate de către mai multe persoane din grup, mesaje (corespondenţă e-mail) conţinând date de identificare ale unor instrumente de plată electronică (cărţi de credit) în vederea utilizării frauduloase, mesaje tipice pentru activitatea de „phishing", colectarea de informaţii;
- comunicări prin intermediul aplicaţiei Y.m., relevante sub aspectul infracţiunilor cercetate; primirea/transmiterea/retransmiterea de numere de identificare ale transferurilor băneşti efectuate (MTCN ori Reference Number) prin mesaje telefonice - în raport de acestea au fost deja recepţionate o serie de plângeri din partea unor cetăţeni străini;
- numele şi adresele unor potenţiale victime;
- identităţi fictive folosite pentru trimiterea unor sume de bani. Astfel, din interceptarea traficului de date de la adresele de IP alocate la adresele numiţilor: L.D.R., I.R.I., B.D.T., T.S., B.V.E., rezultă faptul că, aceştia falsificau paginile de web ale unor bănci din America, obţineau în mod fraudulos datele confidenţiale ale cărţilor de credit, au transmis datele cărţilor de credit altor persoane, au discutat despre metode de falsificare a cărţilor de credit şi au transmis date ale tranzacţiilor frauduloase prin W.U.
Instanţa de apel a motivat că achitarea inculpatului B.V.E. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 este temeinică şi legală având în vedere sprijinul dat autorităţilor în depistarea şi dovedirea activităţilor desfăşurate de ceilalţi inculpaţi materializat prin condamnarea acestora.
Curtea a reţinut şi motivat că, pedepsele aplicate de instanţa de fond pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 sunt legale şi just individualizate, iar criticile formulate prin apelurile inculpaţilor sunt nefondate.
Astfel, iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani.
În alin. (2) al art. 7 din Legea nr. 39/2003 se dispune că pedeapsa pentru faptele din alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă ce intră în scopul grupului infracţional organizat. Cum infracţiunile săvârşite de inculpaţi sunt pedepsite cu închisoarea între 1 şi 7 ani şi respectiv, între 2 şi 12 ani, pedeapsa stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) care nu depăşeşte niciunul din maximele arătate, este legală.
Criticile privind greşita individualizare a pedepselor au fost apreciate şi ele ca fiind nefondate. S-a arătat că la individualizarea pedepsei trebuie avute în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), şi nu numai circumstanţele personale, aşa cum au susţinut inculpaţii. Instanţa de fond a avut în vedere circumstanţele personale - faptul că inculpaţii sunt studenţi şi încadraţi în muncă, dar în acelaşi timp a avut în vedere gradul de pericol social deosebit al infracţiunilor săvârşite - criminalitate în sisteme informatice - prejudiciul creat şi mai ales perseverenţa infracţională.
Aşa fiind, a arătat Curtea, pedepsele atât ca întindere cât şi modalitatea de executare, sunt just individualizate şi în măsură să realizeze scopul prevăzut de art. 52 C. pen.
În ceea ce priveşte soluţionarea laturii civile, şi pe cale de consecinţă, neaplicarea măsurii de siguranţă a confiscării, Curtea a găsit întemeiate criticile formulate.
A reţinut şi motivat că, obligarea inculpaţilor L.D.R., T.S., B.V.E., P.A. şi E.M. la plata în solidar a sumei de 6.500 dolari SUA către partea civilă W.U., este greşită, deoarece, inculpaţii nu au contribuit la păgubirea acestei societăţi.
Tot astfel, nu poate fi primită nici cererea formulată de partea civilă W.U. de majorare a sumelor pe care inculpaţii să le plătească, având în vedere că, mai înainte de citirea actului de sesizare, s-a precizat prejudiciul în sumă de 6.650 dolari SUA.
Având în vedere diferenţa dintre sumele pretinse de W.U. şi sumele pe care ceilalţi inculpaţi le-au obţinut prin infracţiunile săvârşite, Curtea, în baza art. 118 lit. e) C. pen., a dispus confiscarea după cum urmează:
- 2.971 dolari SUA, de la inculpatul I.D.; 2.194 dolari SUA, de la inculpatul L.A.M.; 500 dolari SUA, de la inculpatul R.A.; 1.100 dolari SUA, de la inculpatul T.R.; 500 dolari SUA, de la inculpatul B.D.T.; 3.100 dolari SUA, de la inculpatul C.C.; 2.187 dolari SUA, de la inculpatul S.L.N. şi 13.508 dolari SUA, de la inculpatul C.S.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, şi de inculpaţii L.D.R., T.S., I.D., P.A., R.A., I.R.I., T.R., C.S., E.M., C.C., S.L.N., B.D.T.
Prin recursul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, hotărârile sunt criticate pentru greşita achitare a inculpatului B.V.E., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 şi aplicarea unor pedepse greşit individualizate inculpaţilor B.D.T., L.A.M. şi B.V.E., cazuri de casare prevăzute de art. 3859 şi 3859 pct. 14 C. proc. pen.
S-a motivat că achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen. este consecinţa unei interpretări eronate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003 şi a unor împrejurări de fapt. Corect trebuia ca instanţa de fond să reţină în favoarea inculpatului dispoziţiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 şi să-i aplice o pedeapsă redusă la 1/2 din limitele prevăzute de art. 7 alin. (1).
Pedepsele aplicate inculpaţilor B.V.E., B.D.T. şi L.A.M. sunt greşit individualizate atât sub aspectul întinderii cât şi a modalităţii de executare. Nu s-a avut în vedere numărul mare de apeluri transcrise - peste 12.000 - prin cele 12 numere de telefon cu utilizare pe internet, prevăzute cu robot automat de înregistrare a mesajelor transmise de victime, cele 48 de tranzacţii afectând 24 clienţi cu pierderi de 15.759 dolari SUA - partea civilă F.S. Bank fiind cea care a rambursat celor înşelaţi suma de bani.
Inculpatul P.A. a criticat hotărârile pentru nelegalitate şi netemeinicie şi a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 2, 10, 14, 17 şi 18 C. proc. pen.
Dezvoltând în scris motivele susţinute şi în faţa instanţei de apel, a arătat că i s-a încălcat dreptul la apărare, neavând posibilitatea să cunoască toate probele. La urmărirea penală şi la instanţa de fond au fost folosite numeroase înscrisuri şi documente în limba engleză, netraduse.
Instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra cererii sale de schimbare a încadrării juridice, prin dispozitivul hotărârii şi a menţinut încadrarea juridică din rechizitor.
Din probele administrate nu rezultă că a participat în vreun fel la activităţile grupului infracţional constituit. Astfel, prin singura activitate constând în construirea unui dispozitiv destinat citirii de date de identificare a unor instrumente de plată electronică s-a aflat în relaţie numai cu inculpatul A.E.I. şi a purtat convorbiri telefonice cu inculpatul R.A. la data de 26 octombrie 2007 în legătură cu această situaţie. Relaţiile cu cei doi inculpaţi sunt vechi, de peste 6 ani, fiind vecini şi prieteni în afara oricărei acţiuni de pregătire şi organizare în scopul săvârşirii de infracţiuni.
Nu a săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, activitatea sa rezumându-se doar la montarea dispozitivului peste fanta de introducere a cardului în bancomat.
Instanţa de fond, ca şi cea de apel, nu au avut în vedere la individualizarea pedepsei conduita anterioară bună la stabilirea corectă a situaţiei de fapt, că este student şi urmează să se căsătorească.
Toate acestea justificau stabilirea ca pedeapsa să nu fie executată în regim de detenţie, instanţele trebuiau şi puteau să dispună suspendarea executării condiţionate sau sub supraveghere.
Inculpatul C.C. a criticat Decizia şi sentinţa pentru nelegalitate. A reiterat aceleaşi critici din apel şi a susţinut că a fost greşit condamnat pentru infracţiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 26 raportat la art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) A motivat că, din probele administrate, nu rezultă existenţa unui grup infracţional organizat în sensul prevăzut de dispoziţiile art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003.
Faptele sale constând în prezentarea la ghişeele W.U. şi încasarea unor sume trimise din străinătate, pentru inculpaţii L.A.M. şi I.R.I., în condiţiile în care a fost rugat de aceştia, separat, şi fără să i se explice că banii sunt obţinuţi fraudulos, nu poate constitui latura obiectivă a infracţiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi nici latura subiectivă a aceleiaşi infracţiuni.
Tot astfel, prin prezentarea la ghişeele W.U. pentru a încasa sume de bani, nu a introdus, modificat sau sustras fără drept date informatice şi nu a restricţionat fără drept accesul la astfel de date în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unor consecinţe juridice aşa cum o cer prevederile art. 48 din Legea nr. 161/2003.
Prin al 3-lea motiv de recurs, greşita individualizare a pedepsei, a susţinut că pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată pentru complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, cu executare prin privare de libertate, este greşit individualizată, instanţele trebuiau să dispună suspendarea executării ei.
Inculpatul L.D.R. a criticat Decizia şi sentinţa ca fiind nelegale şi netemeinice şi a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 1, 2, 10, 18 şi 14 C. proc. pen., susţinând, în esenţă, că:
- instanţa de fond a încălcat principiul oralităţii, nemijlocirii şi contradictorialităţii, prin aceea că la dezbaterile în fond, procurorul nu a susţinut oral în totalitate actul de acuzare, mulţumindu-se să arate că faptele sunt descrise în rechizitoriu;
- la instanţa de fond a cerut să i se restituie 2 laptop-uri iar instanţa nu s-a pronunţat. Deşi a criticat sentinţa, instanţa de apel nu a analizat această critică;
- instanţa a fost sesizată nelegal şi i s-a încălcat dreptul la apărare, prin aceea că, dosarul cauzei conţine 4 volume cu acte şi documente în limba engleză, netraduse în limba română;
- greşit a fost condamnat pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, nu este dovedit că a creat „robotul electronic" prin intermediul căruia se puteau prelua şi stoca date, creând o conexiune prin internet, în vederea săvârşirii de infracţiuni. Nu este dovedit că a cunoscut alte persoane implicate în cauză cu excepţia inculpaţilor B.V.E. şi T.S.;
- pedeapsa aplicată este greşit individualizată. Este student, are o profundă relaţie afectivă cu întreaga familie, a avut o conduită procesuală corectă, a făcut declaraţii sincere contribuind la stabilirea corectă a situaţiei de fapt. A cerut casarea hotărârilor, reducerea pedepsei şi aplicarea măsurii suspendării condiţionate a executării.
Inculpatul I.R.I. prin motivele de recurs depuse, a criticat Decizia şi sentinţa pentru netemeinicie în ce priveşte greşita individualizare a pedepsei, caz de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
A susţinut că faţă de aportul redus în cadrul grupului infracţional, de conduita anterioară bună, de conduita personală sinceră, instanţele trebuiau să dispună suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Inculpatul T.S. a criticat hotărârile ca fiind nelegale şi netemeinice şi a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 3, 3859 pct. 17 şi 3859 pct. 14 C. proc. pen.
A susţinut că instanţa nu a fost compusă potrivit legii, cauza fiind soluţionată de un judecător care nu a fost desemnat să judece cauze cu inculpaţi minori, iar apelul a fost judecat de secţia I penală de la Curtea de Apel Bucureşti, deşi competenţa ar fi revenit, potrivit legii, secţiei a II-a penală.
Greşit a fost condamnat pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, deoarece se cunoştea cu inculpaţii B.V.E. şi L.D.R. din copilărie, iar faptele reţinute în sarcina lor au fost săvârşite ocazional fără nicio legătură cu ceilalţi inculpaţi din cauză.
Pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 este nelegală deoarece, din moment ce s-a reţinut circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a), pedeapsa trebuia să fie coborâtă sub 1 an.
Pedepsele aplicate au fost greşit individualizate, fiind exagerat de aspre. Nu s-a avut în vedere conduita ireproşabilă, contribuţia relativ neînsemnată la săvârşirea faptelor, regretul manifestat, că este student la Universitatea O. din Constanţa şi este încadrat în muncă.
Inculpatul S.L.N. a criticat Decizia şi sentinţa ca fiind nelegală şi netemeinică pentru cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 10, 14 şi 18 C. proc. pen.
A motivat recursul doar în ceea ce priveşte greşita individualizare a pedepsei, susţinând că beneficiul obţinut din săvârşirea infracţiunilor a fost de 2.187 dolari SUA, iar pedeapsa aplicată de 4 ani este egală cu cea aplicată inculpatului C.S., care a obţinut prin aceeaşi modalitate 13.508 dolari SUA. La data săvârşirii infracţiunilor avea 19 ani, a avut o atitudine procesuală sinceră şi a fost de acord cu repararea prejudiciului, este încadrat în muncă.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor, reducerea pedepselor şi aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen. - suspendarea condiţionată a executării.
Inculpatul I.D. prin motivele de recurs depuse, a criticat ambele hotărâri ca fiind nelegale şi netemeinice. A invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 18 şi 14 C. proc. pen.
A susţinut că, în raport de actele de la dosar, condamnarea pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, este greşită.
Nu sunt probe din care să rezulte că între inculpaţii L.A.M., I.R.I., I.D., T.R., R.A., P.A., A.E.I., Z.S.V. şi C.C. ar fi existat vreo înţelegere prealabilă în sensul constituirii unui grup infracţional organizat în sensul art. 2 din Legea nr. 39/2003.
Prin al doilea motiv, vizând greşita individualizare a pedepsei, a susţinut că în raport de circumstanţele personale, pedeapsa de 4 ani închisoare este prea aspră. Atât instanţa de fond cât şi cea de apel trebuiau să acorde o mai mare eficienţă dispoziţiilor art. 74, 76 C. pen. şi să dispună suspendarea executării sub supraveghere potrivit art. 861 C. pen.
Inculpatul B.D.T. prin apărător a criticat sentinţa şi Decizia ca fiind nelegale. A susţinut că a fost greşit condamnat pentru infracţiunea prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003, fapta fiind săvârşită de alţi inculpaţi şi a cerut să fie achitat conform art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.
Inculpatul R.A., prin apărător a criticat sentinţa şi Decizia pentru netemeinicie, caz de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. A susţinut că pedeapsa aplicată este prea aspră şi a solicitat reducerea ei.
Inculpatul T.R., prin apărător, a critica hotărârile pentru nelegalitate şi netemeinicie şi a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 18 şi 14 C. proc. pen. A susţinut că nu sunt întrunite prevederile art. 2 din Legea nr. 39/2003, astfel că greşit a fost condamnat pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
Pedepsele aplicate sunt exagerat de aspre şi se impune reducerea lor, în aşa fel încât, să se poată dispună suspendarea executării în una din modalităţile prevăzute de art. 81 sau 861 C. pen.
Inculpatul C.S., prin apărător a criticat hotărârile pronunţate în cauză pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Pentru aceleaşi motive susţinute şi în apel, a cerut casarea deciziei şi sentinţei şi achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003.
În subsidiar a cerut să i se aplice o pedeapsă a cărei executare să fie suspendată în oricare din modalităţile prevăzute de lege.
Inculpatul E.M., prin apărător, a criticat hotărârile ca fiind nelegale şi netemeinice şi a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 10 şi 18 C. proc. pen.
A susţinut că instanţa de fond a încălcat principiul oralităţii şi nemijlocirii, nu s-a dat citire actului de sesizare (rechizitoriul) şi astfel a fost încălcat dreptul la apărare a inculpatului, sancţiunea fiind cea prevăzută de art. 197 alin. (2) C. proc. pen.
La dosarul cauzei există 4 volume care conţin acte şi documente în limba engleză şi netraduse, aspect invocat şi în apel.
Greşit, inculpatul a fost condamnat pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, pentru că din probele administrate nu rezultă că inculpatul a participat în vreuna din modalităţile enumerate în textul enunţat, la constituirea unui grup infracţional organizat. A cerut casarea hotărârilor şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.
Verificând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, pe baza actelor şi lucrărilor aflate la dosarul cauzei, instanţa constată că recursul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, este întemeiat numai în ceea ce priveşte soluţia de achitare a inculpatului B.V.E. care este greşită, iar recursurile inculpaţilor sunt nefondate.
Deoarece în mai multe recursuri hotărârile sunt criticate ca fiind nelegale şi netemeinice, criticile vizând nelegala sesizare, publicitatea şedinţei, încălcarea dreptului la apărare, greşita încadrare juridică şi eroarea gravă, de fapt având consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite de condamnare, ele urmează a fi analizate unitar.
Criticile privind nulitatea urmăririi penale, respectiv nulitatea actului de sesizare şi încălcarea dreptului la apărare sunt nefondate.
Hotărârea pronunţată de prima instanţa, aşa cum a motivat instanţa de apel, îşi întemeiază raţionamentul pe mijloace de probă constând în acte aflate la dosar şi redactate în limba română. Este adevărat că în cursul urmăririi penale, pentru documentarea activităţilor infracţionale desfăşurate de inculpaţi, pentru stabilirea persoanelor înşelate, a constituirii de parte civilă, s-a purtat corespondenţa şi există la dosar un număr însemnat de acte, documente şi corespondenţă în limba engleză.
La dosar există acte traduse în limba română, adresele înaintate de F.S. Bank, în care se face referire la făptuitorii români, care poartă datele 15 şi 29 octombrie 2007.
În aceste adrese este descris modul în care clienţii acestei bănci au fost înşelaţi prin telefon şi sumele cu care se constituie parte civilă.
Referitor la partea civilă, W.U. în procesul-verbal, aflat la dosar, se descrie toată activitatea infracţională desfăşurată, sumele de bani şi constituirea de parte civilă.
O mare parte din actele în limba engleză sunt mesajele trimise de inculpaţi, respectiv paginile web folosite pentru a induce în eroare W.U. şi F.S. Bank.
În rechizitoriu, sunt descrise operaţiunile financiare efectuate în mod fraudulos de inculpaţi cu utilizarea unor instrumente de plată electronică contrafăcute ori a datelor de identificare pentru generarea unor transferuri financiare. S-a stabilit că datele financiare frauduloase ori cele necesare reinscripţionării unor clone, erau obţinute prin acte materiale tipice falsului informatic (phising) având drept ţintă (victime) unele instituţii financiare şi clienţii acestora.
Din interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi, a rezultat modul în care se realiza efectiv operaţiunea de creare a transferului bancar, cât şi transmiterea prin sms a numărului de control al transferului bănesc (MTCN) şi identitatea expeditorului (victima) precum şi numele destinatarului (unul din inculpaţi sau învinuiţi).
Pe lângă activitatea constantă de phishing (fals informatic), inculpaţii L.D.R., T.S., B.V.E. şi E.M. au pus în practică o schemă infracţională mai elaborată cu utilizarea unor servicii de telefonie prin internet. Astfel, cu ajutorul unui program de transmitere automată de mesaje telefonice prin internet, s-au creat mesaje vocale în aparenţă reale, prin care posesorul unui card emis de F.S. Bank din SUA era anunţat cu privire la existenţa unor nereguli referitoare la cardul său şi era rugat să telefoneze la numărul indicat în mesaj pentru a rezolva problema.
Au fost identificate peste 20.000 de apeluri transmise automat şi totodată, 12 numere de telefon cu utilizare pe internet prevăzute cu robot automat de înregistrare a mesajelor transmise victimelor. Datele astfel obţinute au fost utilizate pentru fabricarea unor carduri clonate, cu care au fost efectuate retrageri în numerar de la bancomate din Constanţa.
Din convorbirile telefonice interceptate în perioada de referinţă, a rezultat schema infracţională şi ţinta clienţii F.S. Bank. Relevante sub aspectul modului de operare sunt convorbirile purtate între 4 septembrie şi 14 septembrie între inculpaţii B.V.E., L.D.R., T.S., E.M.
Inculpaţii B.V.E. şi T.S. au recunoscut faptul că au efectuat activităţi de „phising" fals informatic, cu scopul colectării de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică, iar inculpatul B.V.E. a declarat că a încasat prin retragere de numerar diferite sume de bani.
Robotul electronic a fost creat de inculpatul L.D.R. Inculpaţii B.V.E. şi T.S. au arătat că ideea i-a aparţinut inculpatului L.D.R., care a descris şi el parţial activităţile infracţionale desfăşurate, însă, a precizat că robotul a fost creat la solicitarea inculpaţilor B.V.E. şi T.S. Convorbirile telefonice purtate de inculpaţii din cauză, precum şi percheziţiile informatice efectuate autorizat, au arătat că L.D.R., I.R.I., B.D.T., T.S. şi B.V.E. falsificau pagini de web ale unor bănci din SUA, au obţinut în mod fraudulos datele confidenţiale ale cărţilor de credit, au transmis datele cărţilor de credit altor persoane şi au transmis date ale tranzacţiilor frauduloase prin W.U.
Informaţii de acelaşi fel au fost identificate cu ocazia percheziţiei în sisteme informatice deţinute de inculpaţii L.A.M., A.E.I., R.A., P.A., Z.S.V., C.S., S.L.N., B.D.T., E.M.
Legea nr. 39/2003 reglementează măsuri specifice de prevenire şi combatere a criminalităţii la nivel naţional şi internaţional.
Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Potrivit legii, grupul infracţional organizat, este grupul format din 3 sau mai multe persoane care există pentru o perioadă de timp şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.
Din probele administrate rezultă că toţi inculpaţii sunt din Constanţa, iar activităţile infracţionale au avut loc în acest oraş. Inculpaţii se cunoşteau între ei de multă vreme, şi chiar dacă nu se cunoşteau toţi, probele au demonstrat că au acţionat organizaţi în 6 grupuri după cum urmează:
1. R.A. - P.A. - I.R.I., A.E.I.;
2. B.D. - B.V.E. - T.S.;
3. Inculpaţii C.S., S.L.N. şi învinuiţii R.V., T.S., A.B., B.S., M.A., V.N care au fost scoşi de sub urmărire penală;
4. I.R.I. - R.A. - I.D. - L.A.M. - B.D. - T.R.;
5. L.A.M. - I.R.I. - T.R. - E.M. şi C.C.;
6. L.D.R. - T.S. - B.V.E. - E.M.
Activităţile inculpaţilor desfăşurate, fie în formula arătată, fie împreună cu alţi inculpaţi, rezultă din cele de mai sus.
Astfel E.M. a participat atât împreună cu inculpaţii L.A.M., I.R.I., T.R. şi C.C., cât şi împreună cu L.D.R., T.S. şi B.V.E.
I.R.I. a participat alături de A.E.I., P.A., R.A. dar şi alături de I.D., L.A.M., T.R., E.M. şi C.C.
Inculpatul T.S. a participat atât alături de L.D.R., B.V.E. şi E.M. cât şi împreună cu B.D. şi B.V.E.
Apărările inculpaţilor în sensul că nu s-a dovedit iniţierea unui grup infracţional organizat au fost înlăturate, motivat de instanţa de apel care a arătat că aceştia s-au organizat la nivelul municipiului Constanţa, majoritatea fiind prieteni, vecini sau cunoscuţi de mai multă vreme.
Efortul individual şi calităţile proprii ale fiecărui participant contribuie la menţinerea structurii grupului şi la atingerea scopului.
Din probe, rezultă că organele de poliţie s-au sesizat, din oficiu, încă din luna martie 2007 despre activitatea unei grupări infracţionale care efectua operaţiuni financiare în mod fraudulos, la nivelul municipiului Constanţa, utilizând instrumente de plată electronice contrafăcute ori a datelor de identificare pentru generarea unor transferuri financiare care ulterior erau încasate prin sistemul de plată W.U. Activităţile desfăşurate de inculpaţi au fost monitorizate, fiind autorizate interceptări ale convorbirilor telefonice şi a mesajelor sms. Din aceste date şi ulterior, pe baza rezultatelor percheziţiilor în sistemele informatice deţinute de inculpaţi, s-a stabilit că aceştia au săvârşit infracţiunile prevăzute de art. 48 din Legea nr. 161/2003 şi art. 27 din Legea nr. 365/2002 până în luna octombrie 2007, o perioadă de cca. 7 luni.
Aşa fiind, corect s-a reţinut de instanţa de apel că asocierea a existat pentru o perioadă, a avut continuitate şi o structură determinată.
Inculpatul T.S. a criticat Decizia şi sentinţa pentru încălcarea dispoziţiilor legale, care prevăd că în cauzele în care sunt judecaţi minori, şedinţa este nepublică.
Potrivit art. 290 C. proc. pen. „şedinţa de judecată este publică". Dacă judecarea în şedinţă publică ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnităţii sau vieţii intime a unei persoane, instanţa la cererea procurorului, a părţilor ori din oficiu, poate declara şedinţă secretă pe tot cursul sau pentru o anumită parte a judecării cauzei.
De la această regulă a publicităţii există excepţia prevăzută în art. 485 şi urm. C. proc. pen. - Şedinţa nu este publică. Potrivit art. 486 C. proc. pen., când în aceeaşi cauză sunt mai mulţi inculpaţi, dintre care unii minori şi alţii majori, instanţa judecă după procedura obişnuită, aplicând însă cu privire la inculpaţii minori dispoziţiile cuprinse în acest capitol.
Art. 197 alin. (2) C. proc. pen. sancţionează cu nulitatea absolută nerespectarea dispoziţiilor care stabilesc publicitatea şedinţei de judecată.
Nerespectarea dispoziţiilor legale privitoare la judecarea în şedinţă nepublică nu este sancţionată cu nulitatea absolută; pentru desfiinţarea hotărârii este necesar ca partea interesată sau procurorul să dovedească vătămarea intereselor minorului (art. 197 alin. (1) C. proc. pen.), ori să se constate că prin judecarea în şedinţă publică nu s-a putut afla adevărul şi soluţiona cauza în mod just (art. 197 alin. (4) C. proc. pen.).
Inculpaţii nu au invocat faptul că şedinţa trebuia să fie nepublică decât în recurs şi nu au făcut nici un fel de dovadă că au suferit o vătămare, cauza fiind judecată în şedinţă publică.
Motivul de recurs referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 322 C. proc. pen., invocat de inculpatul L.D.R., este şi el nefondat. Prima instanţă nu a dat citire actului de sesizare care conţine 200 pagini, ci a făcut o prezentare succintă a actului de sesizare şi a explicat inculpaţilor în ce constă învinuirea.
Inculpatul C.C. a criticat Decizia şi sentinţa pentru greşita condamnare privind săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 48 din Legea nr. 161/2003 şi a cerut să fie achitat în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.
A susţinut că nu a accesat reţele informatice ale unor persoane juridice, fizice sau instituţii şi că singurul lucru pe care l-a făcut a fost de a se prezenta în mod repetat la ghişeele W.U., de unde, după ce şi-a declarat identitatea a încasat diverse sume trimise pe numele lui.
Inculpatul nu a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii în calitate de autor ci în calitate de complice, iar din probele administrate rezultă vinovăţia lui în calitate de complice, încadrarea juridică dată faptei fiind legală.
Motivul de recurs privind greşita individualizare a pedepselor aplicate, atât sub aspectul întinderii cât şi a modalităţii de executare, a fost analizat de instanţa de apel, care a motivat că, pe de o parte, pedeapsa de 4 ani aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 este legală, fiind mai mică decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă, 12 ani pentru infracţiunea prevăzută de art. 27 din Legea nr. 365/2002, respectiv 7 ani pentru infracţiunea prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003, iar pe de altă parte, corect prima instanţă a apreciat că scopul prevăzut în art. 52 C. pen. a fost avut în vedere la stabilirea modalităţii de executare pentru fiecare inculpat în parte.
Înalta Curte având în vedere pericolul social ridicat al infracţiunilor comise, prejudiciul creat, perioada îndelungată - cca. 7 luni - în care inculpaţii au efectuat operaţiuni financiare în mod fraudulos, apreciază că prin stabilirea unor pedepse orientate înspre minimul general, infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, este pedepsită cu închisoarea între 5 şi 20 de ani - pedeapsa de 4 ani fiind redusă ca urmare a reţinerii de circumstanţe atenuante, nu există motive care să justifice o nouă reducere a pedepselor sau de stabilire a modalităţii de executare.
În recursul procurorului, se constată că atât instanţa de fond, care l-a achitat pe inculpatul B.V.E., cât şi instanţa de apel, care a menţinut soluţia, au făcut o greşită aplicare a legii cu consecinţa achitării.
În motivarea sentinţei s-a arătat că urmează a fi reţinută incidenţa dispoziţiilor art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 sub forma constituirii grupului infracţional organizat incluzându-i pe L.D.R., B.V.E. şi T.S., E.M. şi B.D.T.
S-a motivat că deşi inculpatul a făcut parte din grupul constituit şi organizat de L.D.R., în raport de colaborarea totală care a fost definitorie pentru finalitatea urmăririi penale şi trimiterea în judecată, urmează a se reţine şi aplica în cauză art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, şi în consecinţă, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen., se va dispune achitarea.
Potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, persoana care a săvârşit una din faptele prevăzute la art. 7 alin. (1) sau (3) şi care, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, denunţă şi facilitează tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membrii ai unui grup infracţional organizat, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.
Achitarea se dispune în conformitate cu art. 9 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, atunci când persoana, care a săvârşit una din faptele prevăzute la art. 7 alin. (1), denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat mai înainte de a fi descoperit şi de a se fi început săvârşirea infracţiunii grave care intră în scopul acestui grup.
Din însăşi formularea celor două texte, rezultă voinţa neîndoielnică a legiuitorului de a stabili că, în alin. (1) este reglementată denunţarea ca o cauză specială de nepedepsire, pe când în alin. (2) este reglementată o împrejurare ce impune reducerea obligatorie a pedepsei.
Aşa fiind, din moment ce în cele 2 situaţii nu există identitate de situaţie juridică, nu se poate pretinde nici identitate de tratament juridic.
Din actele şi lucrările dosarului nu rezultă că inculpatul B.V.E. a denunţat autorităţilor grupul infracţional din care făcea parte, mai înainte de a fi început săvârşirea infracţiunilor de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos şi de fals informatic împreună cu inculpaţii B.D.T., T.S., L.D.R. şi E.M., ci ca urmare a sesizării persoanelor prejudiciate prin activitatea lor infracţională.
a) Astfel, inculpatul B.V.E. împreună cu inculpaţii B.D.T., T.S., a instalat un dispozitiv artizanal de copiere a datelor de identificare ale unor instrumente de plată electronică în incinta Primăriei Braşov.
Dispozitivul artizanal a fost depistat în mod accidental de către un utilizator al acestuia, care a sesizat organele de poliţie.
Întrucât în zonă au fost observaţi 3 tineri supraveghind zona bancomatului, în ziua de 31 mai 2007 s-a procedat la oprirea în trafic a autoturismului marca F.P., cu care se îndepărtaseră cei 3.
Urmare legitimării ocupanţilor maşinii s-a putut stabili identitatea acestora.
A fost efectuată o constatare tehnico-ştiinţifică, care a pus în evidenţă faptul că dispozitivul este apt să copieze date specifice benzii magnetice ale unor instrumente de plată electronică (cărţi de credit) şi a fost creat în acest scop.
Inculpaţii B.V.E., B.D.T. şi T.S. au recunoscut faptul că împreună s-au deplasat la Braşov unde a fost montat dispozitivul confecţionat artizanal, destinat colectării de date de identificare ale unor cărţi de credit.
Inculpatul B.D.T. a declarat că la sugestia inculpaţilor T.S. şi B.V.E. s-au deplasat împreună, cu autoturismul său la Braşov, cei doi intenţionând să monteze un dispozitiv tip „faţă de bancomat". Inculpatul B.D.T. a precizat că, inculpatul B.V.E. a montat dispozitivul la un bancomat B.R.D. din sediul Primăriei Braşov şi apoi toţi 3 s-au plimbat prin zonă.
b) începând cu luna septembrie 2007, la iniţiativa inculpatului L.D.R., inculpatul B.V.E. a început să desfăşoare o altă activitate frauduloasă, la care a aderat şi împreună cu inculpaţii T.S. şi E.M., pentru a beneficia de sume de bani obţinute de pe urma unor activităţi de colectare de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică cu ajutorul robotului telefonic - ţinta atacurilor fiind clienţii Băncii F.S. din Statele Unite ale Americii.
La 17 septembrie 2007, clienţii F.S. au notificat băncii o activitate frauduloasă în legătură cu conturile lor. Au fost detectate 48 tranzacţii afectând 24 de clienţi, toate originare din România, totalizând pierderi de 15.759,92 dolari SUA. F.S. Bank a rambursat clienţilor aceste pierderi.
Pus în faţa unor probe evidente, inculpatul B.V.E. a arătat că a efectuat activităţi de phishing, fals informatic, cu scopul colectării de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică şi că a încasat prin retragere în numerar, diferite sume de bani cu utilizarea unor astfel de date.
Datele de identificare astfel obţinute au fost utilizate pentru fabricarea unor carduri clonate, cu ajutorul cărora au fost efectuate retrageri de numerar de la bancomate din Constanţa.
A recunoscut şi faptul că împreună cu E.M. s-a deplasat în Spania, la Valencia, pentru a efectua retrageri de numerar cu ajutorul unor carduri contrafăcute. Încercând să-l exonereze de răspundere penală pe inculpatul E.M., a precizat că acesta din urmă, deşi a cunoscut activitatea sa şi l-a însoţit, nu a participat la retragerile frauduloase, astfel că instanţa de apel reţine în mod greşit că inculpatul B.V.E. a ajutat organele judiciare la stabilirea vinovăţiei altor inculpaţi.
Aşa fiind, instanţele trebuiau să reţină că, în cauză, nu este aplicabilă cauza de nepedepsire arătată în art. 9 alin. (1), ci cauza de reducere la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege, conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003.
Recursul urmează a fi admis şi în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen.
Se va dispune casarea în parte a deciziei şi sentinţei cu reţinere pentru rejudecare.
Rejudecând cauza numai în ce priveşte greşita achitare a inculpatului B.V.E. vor fi descontopite pedepsele aplicate pentru infracţiunea prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003 şi art. 25 şi 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002.
În baza art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen., inculpatul va fi condamnat la 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. pedeapsa va fi contopită cu pedepsele aplicate prin sentinţa recurată urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Având în vedere că prin sentinţă s-a dispus, în baza art. 81 C. pen., suspendarea condiţionată a executării pedepsei, Înalta Curte va înlătura măsura şi pentru motivele arătate, colaborarea decisivă în stabilirea modalităţii în care au acţionat ceilalţi inculpaţi, lipsa antecedentelor penale şi regretul manifestat urmează să fie aplicate dispoziţiile art. 861 C. pen. - suspendarea sub supraveghere a pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani.
Se vor stabili obligaţii şi măsuri prevăzute de art. 863 C. pen. (conform dispozitivului).
Se va face aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen. şi art. 359 C. proc. pen.
Celelalte dispoziţii ale sentinţei vor fi menţinute.
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. pen., vor fi respinse, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii L.D.R., T.S., I.D., P.A., R.A., I.R.I., T.R., C.S., E.M., C.C., S.L.N. şi B.D.T.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (1) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, împotriva Deciziei penale nr. 42 din 18 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Casează, în parte, Decizia penală atacată şi Sentinţa penală nr. 458/F din 28 aprilie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, numai în ceea ce priveşte greşita achitare a inculpatului B.V.E. şi la individualizarea pedepsei aplicată acestuia.
Înlătură art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 81 C. pen.
Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 6 luni închisoare în pedepsele componente de:
- 6 luni închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi a art. 74 lit. a) şi c) C. pen.;
- 6 luni închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi a art. 74 lit. a) şi c) C. pen.;
- 1 lună închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen.
În baza art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. raportat la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, condamnă pe inculpatul B.V.E. la 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. contopeşte pedeapsa de 3 ani închisoare cu pedepsele de 6 luni închisoare, 6 luni închisoare şi 1 lună închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen.
Face aplicarea art. 861 C. pen. şi dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare.
Pe durata termenului de încercare de 5 ani inculpatul urmează ca, în baza art. 863 C. pen., să se supună următoarelor măsuri de supraveghere şi obligaţii:
a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.
Conform art. 359 C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 şi art. 865 C. pen.
Face aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
Conform art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata termenului de încercare se suspendă executarea pedepsei accesorii prevăzut de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii L.D.R., T.S., I.D., P.A., R.A., I.R.I., T.R., C.S., E.M., C.C., S.L.N. şi B.D.T. împotriva aceleiaşi decizii penale.
Obligă recurenţii inculpaţi L.D.R., T.S., I.D., P.A., R.A., I.R.I., T.R., C.S., E.M., C.C., S.L.N. şi B.D.T. la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 500 RON.
Obligă recurenţii inculpaţi L.D.R., E.M., C.C. şi S.L.N. la plata sumei de câte 100 RON reprezentând onorariile parţiale pentru apărătorii desemnaţi din oficiu.
Obligă recurenţii inculpaţi R.A. şi C.S. la plata sumei de câte 400 RON reprezentând onorariile pentru apărătorii desemnaţi din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat L.A.M. în sumă de 400 RON se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul parţial pentru apărătorul desemnat din oficiu intimatului inculpat B.V.E. în sumă de 100 RON se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Procesat de GGC - N
← ICCJ. Decizia nr. 3241/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3284/2011. Penal → |
---|