ICCJ. Decizia nr. 917/2011. Penal

Comentarii

0

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 917/2011

Dosar nr. 3493/118/2010

Şedinţa publică din 9 martie 2011

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 277 pronunţată la data de 08 septembrie 2010, de Tribunalul Constanţa în dosarul penal nr. 3493/118/2010 a hotărât următoarele:

I. În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc, în formă continuată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. c) alin. (2) rap. la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.;

A condamnat inculpatul N.C.A. zis P., la pedeapsa de 1 (un) an şi 8 (opt)l uni închisoare.

A făcut aplicarea disp. art. 76 alin. (3) C. pen. privind pedeapsa complementară.

În baza art. 85 C. pen., a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sent. penală nr. 989/P din 27 mai 2009 a Judecătoriei Medgidia, rămasă definitivă prin neapelare la data de 22 iunie 2009 şi contopirea cu pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare; în final, inculpatul N.C.A. execută pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

A făcut aplicarea disp. art. 76 alin. (3) C. pen. privind pedeapsa complementară.

În baza art. 71 alin. (1), (2) C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 86¹ C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 5 ani ,termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate, la care se adaugă un interval de timp de doi ani calculat în condiţiile art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpatul N.C.A. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa;

b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu,reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

A desemnat ca organ de supraveghere Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa căruia i s-au comunicat datele de la lit. a)-d).

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 86⁴ C. pen. privind revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

II. În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc, în formă continuată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. c) alin. (2) rap. la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.;

A condamnat inculpatul P.A.A la pedeapsa de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare.

A făcut aplicarea disp. art. 76 alin. (3) C. pen. privind pedeapsa complementară.

În baza art. 71 alin. (1), (2) C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 4 luni, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care s-a adăugat un interval de timp de doi ani,calculat conform art. 82 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen. privind revocarea beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei.

III. În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc, în formă continuată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplic. art. 16 din Legea nr. 143/000, art. 74 alin. (1) lit. c) alin. (2) rap. la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.;

A condamnat inculpatul P.A.V. la pedeapsa de 1 (un ) an .

A făcut aplicarea disp. art. 76 alin. (3) C. pen. privind pedeapsa complementară.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/200, pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, cu aplic. art. 16 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. c) alin. (2) rap. la art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen.;

A condamnat inculpatul P.A.V. la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b)C. pen., a dispus contopirea pedepselor cu închisoare aplicate; în final inculpatul P.A.V. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 (un )an închisoare.

A făcut aplicarea disp. art. 76 alin. (3) C. pen. privind pedeapsa complementară.

În baza art. 71 alin. (1), (2) C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care se adaugă un interval de timp de doi ani, calculat conform art. 82 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen. privind revocarea beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei.

IV. În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc, în formă continuată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplic. art. 16 din Legea nr. 143/000 şi art. 74 alin. (1) lit. c) alin. (2) rap. la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.;

A condamnat inculpatul V.D.T., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

A făcut aplicarea disp. art. 76 alin. (3) C. pen. privind pedeapsa complementară.

În baza art. 71 alin. (1), (2) C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care se adaugă un interval de timp de doi ani, calculat conform art. 82 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen. privind revocarea beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea specială de la inculpaţii P.A.A. şi N.C.A. în vederea distrugerii a cantităţilor de 0,8 grame rezină de cannabis, de 4,3 grame rezină de cannabis, de 1,8 grame rezină de cannabis depuse la I.G.P.R. - Camera de Corpuri Delicte în baza dovezilor seria H.nr. 0001482/ din 13 iulie 2009 şi respectiv H nr. 0001483 /din 13 iulie 2009 (file nr. 48 şi nr. 49 dosar urmărire penală), de la inculpaţii P.A.A. şi P.A.V. în vederea distrugerii a cantităţilor de 3,4 grame rezină cannabis, de 3,3 grame rezină cannabis şi de 0,3 grame rezină de cannabis depuse la I.G.P.R. - Camera de Corpuri Delicte în baza dovezilor seria H.nr. 0001477/din 13 iulie 2009.(fila nr.50 dosar urmărire penală), respectiv a următoarelor sume de bani şi anume: de la inculpaţii P.A.A. şi P.A.V., în solidar, a sumei de 120 lei; de la inculpaţii P.A.A. şi P.A.V., în solidar, a sumei de 600 lei; de la inculpaţii V.D.T., P.A.A. şi N.C.A., în solidar, a sumei de 300 lei.

În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii N.C.A. şi P.A.V., fiecare, la plata a câte unei sume de 530 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului (din care suma de câte 300 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu în favoarea Baroului Constanţa - av. M.I.G. - deleg. nr. 1473/2010 şi av. F.E. - deleg. nr. 1471/2010 se avansează din fondurile Min. Justiţiei), inculpaţii P.A.A. şi V.D.T., fiecare, la plata a câte unei sume de 280 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului (din care suma de câte 50 lei reprezentând onorariu parţial avocat din oficiu - av. C.A.E. - deleg. nr. 1470/2010 şi av. P.G.A. - deleg. nr. 1472/2010 se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei)."

Pentru pronunţarea hotărârii, instanţa de fond a stabilit situaţia de fapt următoare:

Poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Constanţa s-au sesizat din oficiu la data de 13 mai 2009 cu privire la faptul că inculpatul N.C.A. ( zis P. ) este implicat în traficul ilicit de droguri de risc, în sensul că distribuie rezină de cannabis în mun. Constanţa, sesizare înregistrată sub nr. 69D/P/2009 la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Constanţa.

Prin ordonanţa nr. 22A/2009/din 13 mai 2009, s-a autorizat, pentru o perioadă de 30 de zile, de la 13 mai 2009 până la 11 iunie 2009, folosirea în cauză a investigatorului sub acoperire B.M. şi a colaboratorului acestuia I.M., pentru a culege date şi informaţii privind activitatea infracţională a inculpatului N.C.A. cât şi a persoanelor din anturajul acestuia implicate împreună cu el în traficul de droguri, precum şi pentru procurarea de droguri de la aceştia.

La data de 18 mai 2009, investigatorul sub acoperire B.M. şi colaboratorul acestuia I.M. s-au întâlnit în mun. Constanţa, în zona Halta Traian, cu inculpatul N.C.A. care era însoţit de către inculpatul P.A.A., aceştia venind la întâlnire cu autoturismul marca „AUDI A4" cu nr. de înmatriculare, proprietatea numitei S.G. ( mama lui P.A.A.). Inculpaţii N.C.A. şi P.A.A. au susţinut că le pot vinde investigatorului sub acoperire şi colaboratorului său cantitatea de 10 grame de rezină de cannabis cu suma totală de 500 lei. Inculpatul P.A.A. a dorit să fie convingător astfel că de faţă cu colaboratorul I.M. a apelat telefonic în acel moment o persoană căreia i-a spus să-i pregătească cantitatea de 10 grame rezină de cannabis pentru că a găsit un cumpărător şi a lăsat să se înţeleagă de către I.M. că respectiva rezina de cannabis pe care o are de vânzare îi aparţine lui cât şi persoanei cu care a discutat la telefon. Inculpatul P.A.A. şi colaboratorul I.M. au stabilit să ţină legătura în continuare şi în acest sens inculpatul i-a făcut cunoscut numărul său de telefon mobil.

Prin ordonanţa nr. 22A/2009/din 19 mai 2009, Biroul Teritorial Constanţa din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a autorizat pentru o perioadă de 30 de zile, de la 19 mai 2009 şi până la 17 iunie 2009, folosirea a încă unui investigator sub acoperire, G.D., pentru a culege date şi informaţii privind activitatea infracţională a inculpatului N.C.A., a persoanelor din anturajul acestuia ce ar putea fi implicate împreună cu el în traficul de droguri, precum şi pentru procurarea de droguri de la aceştia.

La data de 26 mai 2009, investigatorul sub acoperire G.D. şi colaboratorul acestuia I.M. s-au întâlnit din nou în mun. Constanţa, în zona Halta Traian, cu inculpaţii P.A.A. şi N.C.A., care au venit din nou cu autoturismul marca „AUDI A4" cu nr. de înmatriculare. Inculpatul P.A.A. i-a cerut lui I.M. suma de 120 lei şi după ce a primit-o i-a spus că se va deplasa să ia drogurile de la o altă persoană, iar după o jumătate de oră să se reîntâlnească în staţia Petrom din zona Universităţii „Ovidius".În jurul orelor 20³⁰, conform înţelegerii, inculpatul P.A.A. s-a reîntâlnit cu I.M. căruia i-a predat o bucată de hârtie împăturită ce conţinea două bucăţele de substanţă vegetală, solidă, de culoare maro, făcându-i precizarea că „marfa" este bună, întrucât a încercat-o şi el, fiind vândută astfel cantitatea de 1,2 grame rezină de cannabis cu suma de 120 lei. Inculpatul P.A.A. a mai susţinut că la sfârşitul săptămânii în curs poate fi contactat pentru a le vinde (conform înţelegerii iniţiale) cantitatea de 10 grame de rezină de cannabis cu suma de 50 lei/ gramul, afirmând că urmează să primească o cantitate mai mare din acest drog.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 554400/din 11 iunie 2009 al Laboratorului de Analiză şi Profil al Drogurilor, Precursori din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Constanţa, a reieşit că cele două fragmente de substanţă solidă de culoare maro au masa netă totală de 1,2 grame şi reprezintă rezină de cannabis.(file nr. 35-37 urmărire penală).

La data de 03 iunie 2009 prin reorganizarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, dosarul nr. 69D/P/2009 al Biroului Teritorial Constanţa a fost reînregistrat la Serviciul Teritorial Constanţa, la nr. 169 D/P/2009.

La data de 09 iunie 2009, colaboratorul sub acoperire I.M. sub supravegherea directă a investigatorului sub acoperire G.D. după ce s-a întâlnit din nou în mun. Constanţa, în zona „Casa de cultură", cu inculpatul P.A.A., s-au deplasat cu autoturismul colaboratorului sub acoperire până în zona blocului AE1, unde inculpatul P.A.A. i-a spus lui I.M. să rămână în maşină şi să-l aştepte. Inculpatul P.A.A. a fost observat cum la scara B a blocului arătat, s-a întâlnit cu un bărbat tânăr, identificat ca fiind inculpatul P.A.V., după care P.A.A. a revenit la I.M., căruia i-a predat o punguţă din plastic transparent, autosigilantă, ce conţinea opt bucăţele de substanţă vegetală solidă, din care şapte ambalate individual în staniol şi o bucată neambalată.(cantitatea de 7,2 grame rezină de cannabis). Pentru cele opt bucăţele de drog vândute, inculpatul P.A.A. i-a cerut lui I.M. suma de 600 lei, la momentul în care s-au întâlnit în zona Casei de Cultură, bani pe care i-a şi primit.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 554401/din 11 iunie 2009, al Laboratorului de Analiză şi Profil al Drogurilor, Precursori din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Constanţa, a reieşit că cele opt bucăţele au în total masa netă de 7,2 grame (4,9 grame cele şapte care erau ambalate în staniol, 2,3 grame bucata neambalată) şi reprezintă rezină de cannabis, care face parte din Tabelul-anexă nr. III din Legea nr. 143/2000. (file nr.39-41 urmărire penală).

În zilele de 10 iunie 2009 şi respectiv 11 iunie 2009, inculpatul P.A.A. l-a contactat telefonic pe colaboratorul I.M. şi l-a întrebat dacă mai doreşte să-i vândă haşiş, spunându-i că după data de 15 iunie 2009, cel de la care îşi procura drogurile şi anume P.A.V., poate face rost de o cantitate mai mare.

Prin ordonanţa nr. 5/A/2009, din 12 iunie 2009 (dosar nr. 169D/P/2009), Serviciul Teritorial Constanţa din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a autorizat prelungirea folosirii în cauză a investigatorilor sub acoperire B.M. şi G.D. şi a colaboratorului acestora I.M. pentru o perioadă de încă 30 de zile, de la data de 12 iunie 2009 şi până la data de 11 iulie 2009.

La data de 15 iunie 2009, investigatorul sub acoperire G.D. şi colaboratorul I.M. s-au reîntâlnit în mun. Constanţa, în zona Casei de Cultură, cu inculpatul P.A.A., care i-a cerut lui I.M. suma de 600 de lei şi după ce a primit-o, a plecat, spunându-le că se vor reîntâlni pentru a le da în schimb drogurile. Inculpatul P.A.A. s-a deplasat către magazinul „Kauffland" din mun. Constanţa, unde în parcarea pentru autoturisme s-a întâlnit cu un individ tânăr, care a venit cu o maşină marca „Volkswagen Golf", înmatriculată cu număr de Bulgaria, căruia i-a înmânat banii şi a primit în schimb o punguţă de plastic. Respectivul tânăr a fost identificat ulterior de către poliţişti ca fiind inculpatul V.D.T.

În continuare, inculpatul P.A.A. s-a urcat într-un taximetru (cu nr. CT-1480) şi s-a deplasat până la Casa de Cultură, unde s-a întâlnit cu inculpatul N.C.A., au oprit pentru consum propriu cantitatea de 2,5 grame rezină cannabis, după care şi-au continuat drumul cu acelaşi taximetru până în zona blocului AE1. În acest loc, inculpatul P.A.A. i-a dat inculpatului N.C.A. nişte bani şi punguţa de plastic, discutând până când a venit colaboratorul I.M., iar la sosirea acestuia, inculpatul N.C.A. a plecat imediat în spatele unei sucursale a băncii „B.R.D.", iar inculpatul P.A.A. s-a deplasat la autoturismul colaboratorului I.M. După o discuţie foarte scurtă dintre inculpatul P.A.A. şi I.M., inculpatul N.C.A. s-a întors şi i-a dat lui P.A.A. o punguţă de plastic, după care s-a îndepărtat, în fugă. Inculpatul P.A.A. a dat acea punguţă colaboratorului I.M., (cantitatea de7,5 grame rezină de cannabis) după care a fost imobilizat de poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Constanţa, iar inculpatul N.C.A. nu a putut fi prins la acel moment de către poliţişti fiindcă fugise printre blocuri. La percheziţia domiciliară efectuată la data de 15 iunie 2009, la locuinţa inculpatului P.A.V. a mai fost găsită şi o bucată foarte mică de substanţă solidă de culoare verde-oliv, despre care aceasta a declarat că este haşiş şi o deţinea în vederea consumului propriu.(cantitatea de 0,3 grame ).

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 554407/din 19 iunie 2009, al Laboratorului de Analiză şi Profil al Drogurilor, Precursori din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Constanţa, a reieşit că inculpatul P.A.A. a vândut la data de 15 iunie 2009 cantitatea totală de 7,5 grame cannabis (3,8 grame şi 3,7 grame), iar inculpatul P.A.V. a deţinut pentru consum propriu, în locuinţa sa, cantitatea de 0,3 grame rezină de cannabis.(file nr. 44-47 urmărire penală).

Inculpaţilor P.A.A., V.D.T. şi P.A.V. le-au fost recoltate probe biologice la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa pentru a se stabili dacă au consumat droguri, în cazul tuturor rezultatul fiind pozitiv la (THC) marijuana.

Din declaraţiile inculpaţilor, a reieşit că inculpatul P.A.V. i-a făcut cunoscut coinculpatului P.A.A. că are de vânzare haşiş şi i-a cerut să-l anunţe dacă află despre persoane doritoare să cumpere.

Inculpatul P.A.A. l-a cunoscut prin intermediul coinculpatului N.C.A. (zis „P."), pe colaboratorul sub acoperire I.M., despre care a aflat că este interesat să cumpere haşiş, astfel că P.A.A. şi N.C.A., după o întâlnire pe care au avut-o cu I.M., s-au hotărât să-i vândă acestuia haşiş. Prima dată inculpatul P.A.A. a cumpărat de la inculpatul P.A.V. două grame de cannabis pentru care a plătit suma de 80 lei, iar din această cantitate inculpaţii P.A.A. şi N.C.A. şi-au oprit pentru consum propriu o parte, iar cealaltă le-au vândut-o lui G.D. şi I.M. la data de 26 mai 2009, cu suma de 120 de lei;în urma cântăririi efectuate cu ocazia analizei drogurilor a rezultat că inculpaţii P.A.A. şi N.C.A. au vândut cantitatea de 1,2 grame rezină de cannabis. A doua oară, inculpatul P.A.A. a cumpărat tot de la coinculpatul P.A.V., cantitatea de 10 grame de haşiş pentru care i-a plătit suma de 400 de lei, iar din această cantitate a oprit, o parte, pentru consum propriu, iar restul l-a vândut cu suma de 600 de lei colaboratorului I.M., la data de 09 iunie 2009;în urma cântăririi efectuate cu ocazia analizei drogurilor, a rezultat că inculpatul P.A.A. i-a vândut lui I.M. 7,2 grame rezină de cannabis. A treia oară, inculpatul P.A.A. i-a cerut coinculpatului P.A.V. să-i mai vândă haşiş, iar acesta a răspuns că nu mai are dar i l-a recomandat pe inculpatul V.D.T., dându-i numărul de telefon pentru a-l suna din partea sa, ceea ce s-a şi întâmplat.

Inculpatul P.A.A. s-a întâlnit astfel cu inculpatul V.D.T. care i-a spus că poate să-i vândă cantitatea de 10 grame de haşiş cu suma de 350 de lei. Inculpatul P.A.A. s-a întâlnit cu I.M., căruia i-a cerut suma 600 de lei pentru cele 10 grame de haşiş şi după ce primit-o s-a reîntâlnit cu inculpatul V.D.T. în parcarea magazinului „Kauffland", unde i-a dat acestuia suma de 350 de lei, primind în schimb 10 grame de haşiş. Inculpatul P.A.A. l-a sunat apoi pe inculpatul N.C.A. şi i-a spus că urmează să se întâlnească din nou cu I.M., cerându-i să îl însoţească la tranzacţie. După ce s-a întâlnit cu inculpatul N.C.A., împreună cu el, din haşişul pe care l-a primit de la inculpatul V.D.T., au oprit pentru consumul lor o parte, iar restul l-au vândut lui I.M. atunci când inculpatul P.A.A. a fost prins în flagrant de poliţişti, iar N.C.A. a reuşit să fugă, având la el restul de haşiş şi suma de 250 de lei pe care le dăduse P.A.A.;în urma cântăririi efectuate cu ocazia analizei drogurilor a rezultat că P.A.A. i-a vândut lui I.M. cantitatea de 7,5 grame rezină de cannabis. Din suma de 600 de lei, primită la data de 15 iunie 2009, de inculpatul P.A.A. de la colaboratorul I.M., suma de 300 lei a fost recuperată de poliţişti de la inculpatul V.D.T., iar diferenţa de 300 lei nu a putut fi recuperată (suma de 50 de lei a fost cheltuită de V.D.T., iar suma de 250 de lei a fost cheltuită de N.C.A.) Nu au fost recuperate nici sumele de 120 lei, şi respectiv de 600 de lei, reprezentând banii folosiţi din fondul special al Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate la cumpărarea drogurilor din 26 mai 2009 şi din 09 iunie 2009 de către investigatorul sub acoperire şi colaboratorul acestuia.

Situaţia de fapt s-a dovedit cu mijloacele de probă următoare: proces-verbal de sesizare din oficiu din 13 mai 2009; procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire; proces-verbal de transcriere a seriilor bancnotelor care urmează a fi folosite pentru realizarea flagrantului; proces-verbal de surprindere în flagrant, întocmit de lucrătorii de poliţie din cadrul B.C.C.O. Constanţa, semnat fără obiecţiuni de către inculpaţii P.A.A. şi P.A.V.; proces-verbal de predare a cantităţii de 0,3 grame rezină de cannabis de către inculpatul P.A.V. deţinută la locuinţa sa;procese-verbale de ridicare a telefoanelor mobile de la inculpaţii P.A.V., V.D.T., P.A.A.; proces-verbal de consemnare a mesajelor text din memoria telefonului mobil cu nr. de apel, aparţinând inculpatului P.A.V.;raport de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 554400 din 11 iunie 2009 al Laboratorului de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O. Constanţa;dovada seria H nr. 0001482 din 13 iulie 2009 privind depunerea la Camera de Corpuri Delicte din cadrul I.G.P.R. - Direcţia cazier Judiciar – Serviciul Evidenţă Operativă, a cantităţii de 0,8 grame rezină de cannabis; raport de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 554401 din 11 iunie 2009, al Laboratorului de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O. Constanţa; dovada seria H nr. 0001483 din 13 iulie 2009, privind depunerea la Camera de Corpuri Delicte din cadrul I.G.P.R. - Direcţia Cazier Judiciar – Serviciul Evidenţă Operativă, a cantităţilor de 4,3 grame rezină de cannabis şi de 1,8 grame rezină de cannabis; raport de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 554407 din 19 iunie 2009 al Laboratorului de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O. Constanţa;dovada seria H nr. 0001477 din 13 iulie 2009, privind depunerea la Camera de Corpuri Delicte din cadrul I.G.P.R. - Direcţia Cazier Judiciar –Serviciul Evidenţă Operativă, a cantităţilor de 3,4 grame rezină de cannabis şi de 3,3 grame rezină de cannabis; rezultatul testelor toxicologice efectuate inculpaţilor P.A.A., P.A.V. şi V.D.T.; declaraţiile de recunoaştere ale inculpaţilor.

Împotriva hotărârii, în termenul legal, inculpatul V.D.T. a declarat apel motivând că fapta nu prezintă pericolul social concret al infracţiunii, fiind aplicabile dispoziţiile art. 18¹ C. pen., deoarece are un singur act material nu în condiţiile art. 41 C. pen., este la primul conflict cu legea penală, a avut o conduită procesuală corectă, este integrat social, are un loc de muncă, este tânăr şi regretă fapta comisă.

Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, prin Decizia penală nr. 109/P din 4 noiembrie 2010, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul V.D.T.

Pentru a hotărî astfel a reţinut următoarele:

Sub aspectul acţiunii penale (contestată de apelantul inculpat V.D.T.), rezultă fără putinţă de tăgadă:

1. În ziua de 26 mai 2009, inculpatul P.A.A. a cumpărat de la inculpatul P.A.V. 2 grame de rezină de cannabis cu suma de 80 lei, din această cantitate şi-a oprit cu inculpatul N.C.A. o parte pentru consum propriu, iar diferenţa de 1,2 grame rezină de cannabis au vândut-o, în staţia Petrom din zona Universităţii „Ovidius", conform înţelegerii prealabile, investigatorului sub acoperire G.D. şi colaboratorului sub acoperire I.M. cu suma de 120 lei.

2. La data de 09 iunie 2009, procurând tot de la inculpatul P.A.V. cantitatea de cca 8 grame rezină de cannabis, din care 2 grame acesta le primise de la inculpatul V.D.T., în aceeaşi zi, inculpatul P.A.A. i-a vândut cantitatea de 7,2 grame lui colaboratorului sub acoperire I.M.

3. În ziua de 15 iunie 2009, prin intermediul inculpatului P.A.V., inculpatul P.A.A. a cumpărat de la inculpatul V.D.T. cantitatea de aproximativ 10 grame rezină de cannabis din care, în aceeaşi zi, i-a vândut cantitatea de 7,5 grame investigatorului sub acoperire G.D. şi colaboratorului sub acoperire I.M. cu suma de 600 lei.

4. Tot la data de 15 iunie 2009, s-a descoperit că inculpatul P.A.V. deţinea în locuinţa sa cantitatea de 0,3 grame rezină de cannabis în scopul consumului personal.

În ceea ce priveşte încadrările juridice, faptele inculpaţilor întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de „trafic de droguri de risc" în formă continuată prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) pentru inculpaţii P.A.A., N.C.A. şi V.D.T. şi infracţiunilor de „trafic de droguri de risc" în formă continuată prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi „deţinere de droguri de risc pentru consum propriu" prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 pentru inculpatul P.A.V.

În concluzie, prima instanţă a stabilit în mod corect situaţia de fapt şi încadrarea juridică corespunzătoare;în acest sens sunt procesele-verbale şi înscrisurile anexă întocmite de investigatorul sub acoperire I.M. cu ocazia achiziţionării drogurilor de la inculpaţi şi predării autorităţilor, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 5544000 din 11 iunie 2009, nr. 5544001 din 11 iunie 2009, nr. 5544007 din 11 iunie 2009 prin care specialiştii din cadrul I.G.P.R., Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, Biroul Combatere a Criminalităţii Organizate Constanţa, Laboratorul de Analiză şi Profil al Drogurilor, au stabilit că substanţele valorificate sau găsite asupra inculpaţilor conţin rezină de cannabis, substanţă ce face parte din Tabelul Nr. III - anexă la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri;procesul-verbal de percheziţie la locuinţa inculpatul P.A.V., găsindu-se cele 0,3 grame rezină de cannabis, declaraţiile inculpaţilor.

Susţinerea apelantului V.D.T. referitoare la comiterea unui singur act material a fost înlăturată de declaraţiile inculpaţilor P.A.V. şi P.A.A. coroborate cu înscrisurile investigatorului sub acoperire I.M. cu ocazia urmăririi acestora, dar şi cu propriile declaraţii, potrivit cărora la data de 09 iunie 2009, i-a dat inculpatului P.A.V. cantitatea de cca 2 grame rezină de cannabis vândută în aceeaşi zi de inculpatul Păsărică, iar în ziua de 15 iunie 2009, prin intermediul inculpatului P.A.V., i-a vândut inculpatului P.A.A. altă cantitate de aproximativ 10 grame rezină de cannabis valorificată şi aceasta ulterior; cele 2 acte materiale fiind săvârşite în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale dedusă din caracterul repetat al faptelor, de acelaşi gen, la interval foarte scurt-câteva zile, acelaşi produs, infracţiunea este în formă continuată conform art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi nu este vreun motiv de corectare a încadrării juridice pentru fapta imputată apelantului inculpat.

Într-adevăr, pentru tragerea la răspundere penală a inculpatului, fapta prevăzută de legea penală săvârşită cu vinovăţie de acesta trebuie să prezinte şi pericolul social concret al infracţiunii.

Ori, în raport de criteriile prev. de art .18¹ C. pen., respectiv de împrejurările comiterii faptei – punerea în circulaţie de substanţe periculoase pentru sănătatea concetăţenilor, care pot genera comportamente cu consecinţe negative asupra celor din jur, comiterea faptei în participaţie, fapta prezintă pericolul social concret al infracţiunii, fiind aplicabile disp. art. 18 C. pen. şi nu cele ale art. 18¹ C. pen.

Sub aspectul individualizării pedepsei, în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), printre care şi pericolul social concret al faptei dat de modalitatea de comitere a faptei, dar şi de cantitatea redusă şi natura drogului de risc valorificat, de comportamentul şi circumstanţele personale inculpatului, pedeapsa de 1 an închisoare este de natură să asigure prevenţia generală şi reeducarea inculpatului.

Cum de la data pronunţării hotărârii nu au apărut date care să atenueze periculozitatea faptei, făptuitorului, răspunderea penală, nu se poate da o eficienţă şi mai accentuată până la aplicarea unei sancţiuni administrative a circumstanţelor atenuante reţinute în favoarea inculpatului.

Prin urmare, negăsindu-se nici vreun caz de nulitate a hotărârii, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Curtea de Apel Constanţa a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul V.D.T.

Împotriva deciziei penale nr. 109/P din 4 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, a declarat recurs inculpatul V.D.T., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi sub nr. 3493/118/2010.

Inculpatul a criticat Decizia pronunţată de instanţa de apel, invocând motivele de casare prevăzute de art. 385 ⁹ pct. 10, pct. 14 şi pct. 18 C. proc. pen. solicitând casarea ambelor hotărâri pronunţate de instanţa de apel şi de fond, apreciind că ambele hotărâri sunt nelegale şi netemeinice.

A susţinut că deşi din probatoriile administrate şi motivarea instanţei de fond rezultă că inculpatul a vândut o singură dată cantitatea de 10 gr.rezină de canabis, fapta fiind singulară şi cu un grad de pericol social redus, în mod greşit s-a reţinut în cauză incidenţa art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) cu motivarea că s-au comis două acte materiale de trafic în realizarea unei rezoluţii unice infracţionale.

A solicitat înlăturarea de către instanţa de recurs a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu consecinţa că inculpatul a săvârşit o singură faptă, cea din 15 iunie 2009, neexistând starea de pericol.

A mai arătat că în cauză s-au depăşit prerogativele permise de lege, fiind incidente dispoziţiile art. 68 alin. (2) C. proc. pen., aspect neanalizat de instanţa de apel, cu privire la activitatea investigatorului sub acoperire şi a colaboratorului acestuia, în sensul că folosirea agenţilor sub acoperire trebuia să fie restricţionată, iar garanţiile procesuale trebuiau acordate chiar şi atunci când este vorba de traficul de droguri.

A mai solicitat achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen. în referire la art. 18¹ C. pen.

În subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepsei inculpatului şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ.

Examinând hotărârea atacată atât prin prisma criticilor formulate, cât şi din oficiu, conform art. 385⁶ alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul declarat de inculpatul V.C.T. nu este fondat motiv pentru care îl va respinge ca atare pentru următoarele considerente.

1. Susţinerea inculpatului, prin apărător în sensul că în mod greşit s-a reţinut în cauză incidenţa dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) întrucât este vorba despre un singur act material respectiv cel săvârşit în data de 15 iunie 2009, este nefondată.

Din declaraţia inculpatului V.D.T., dată la data de 15/16 iunie 2009 (filele 65-69 dosar urmărire penală) în faza de urmărire penală rezultă că acesta, în data de 09 iunie 2009 , urmare apelului telefonic efectuat de coinculpatul P.A.V., i-a vândut o bucată de haşiş, nemaiamintindu-şi exact cât cântărea.

De asemenea în aceiaşi declaraţie inculpatul V. a declarat că la data de 15 iunie 2009, fiind contactat de coinculpatul P.A.A., şi la recomandarea coinculpatului P., i-a vândut 10 grame de haşiş în schimbul sumei de 350 lei.

Din declaraţia inculpatului P.A.V. (filele 60-63 dosar urmărire penală) rezultă că acesta a cumpărat 2-3 grame de haşiş de la V., în data de 09 iunie 2009, pentru a completa cantitatea de 10 grame haşiş pe care a vându-o ulterior inculpatului P. De asemenea acesta a precizat că la recomandarea sa, coinculpatul P., la data de 15 iunie 2009 a cumpărat de la V.F. 10 grame de haşiş.

Inculpatul P.A.A. în declaraţia de la urmărire penală, (filele 53-58 dosar urmărire penală), acesta a arătat că la data de 15 iunie 2009 a cumpărat de la V.D.T., respectiv "D.", 10 grame de haşiş. Acesta a mai declarat că a mai cumpărat de la inculpatul P. 10 grame de haşiş din care a vândut inculpatului N. în schimbul sumei de 600 lei, dar acestuia i-a spus că este cantitatea de 10 grame, însă diferenţa a păstrat-o pentru consumul propriu.

În declaraţia dată în faza de cercetare judecătorească, la instanţa de fond (fila 32 dosar fond) inculpatul V. a precizat că menţine declaraţia pe care a dat-o în faţa procurorului, şi că în opinia sa aceasta corespunde adevărului, chiar dacă din conţinutul acesteia din urmă rezultă săvârşirea unui singur act material.

Din coroborarea celorlalte declaraţii din dosarul cauzei, cu precădere din declaraţia inculpatului V. dată în faza de urmărire penală precum şi din declaraţiile celorlalţi coinculpaţi rezultă fără dubiu că este vorba de două acte materiale săvârşite de către inculpatul V.D.T., respectiv la data de 09 iunie 2009 când i-a vândut coinculpatului P.A.V. cantitatea de 2-3 grame haşiş şi cel din data de 25 iunie 2009 când i-a vândut coinculpatului Păsărică Andrei Alexandru cantitatea de 10 grame de haşiş .

Astfel critica apărării inculpatului în ceea ce priveşte înlăturarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) nu este fondată întrucât în cadrul aceleiaşi rezoluţii infracţionale inculpatul Vârciu a oferit spre vânzare cantităţi diferite de haşiş celor doi coinculpaţi precizaţi anterior, astfel că în mod corect ambele instanţe au reţinut aplicarea acestor dispoziţii.

Pentru aceleaşi considerente nu se justifică nici motivul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen., respectiv achitarea inculpatului, în temeiul art. 11 alin. (2) lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., şi nu se pot aplica dispoziţiile art. 18¹ C. pen. atâta vreme cât nu este vorba de o singură acţiune spontană de vânzare de rezină de canabis ci se reţine o activitate care era desfăşurată de către inculpat de o bună vreme de timp fiind de fapt o activitate uzuală a acestuia care o efectua frecvent, împrejurare care rezultă din întreg ansamblul probator administrat mai cu seamă declaraţiile inculpatului atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească, dar şi din declaraţiile celorlalţi coinculpaţi.

2. În ceea ce priveşte reindividualizarea judiciară a pedepsei Înalta Curte reţine că aceasta a fost corect stabilită de către ambele instanţe şi , dându-se eficienţă în egală măsură de către ambele instanţe dispoziţiilor generale prevăzute de art. 72 C. proc. pen. de individulizare judiciară a pedepselor, ţinându-se cont de vârsta tânără a inculpatului, poziţia procesuală a acestuia pe tot parcursul procesului penal, atitudinea inculpatului în societate înainte de săvârşirea faptelor precum şi poziţia sa în contextul social în care îşi desfăşura activitatea, astfel că nu se impune aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ în sarcina inculpatului, în raport cu faptele săvârşite, în formă continuată, inculpatul beneficiind de clemenţa maximă a instanţelor până la această fază de judecată a recursului.

Principiul individualizării sancţiunilor de drept penal priveşte deopotrivă stabilirea cât şi aplicarea acestor sancţiuni şi adaptarea acestora în funcţie de gradul de pericol social al faptei, al periculozităţii făptuitorului. Pedeapsa pe lângă funcţia de constrângere ce o exercită asupra condamnatului îndeplineşte şi funcţia de exemplaritate şi de reeducare a acestuia, pedeapsa fiind menită să determine înlăturarea deprinderilor antisociale ale condamnatului.

Individualizarea judiciară a pedepsei şi a modului ei de executare trebuie să aibă în vedere toate criteriile referitoare la dispoziţiile dreptului penal general, de limitele speciale ale pedepsei, de gradul de pericol social al faptei comise, de persoana infractorului şi de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.

Constată, prin urmare că la individualizarea pedepsei, instanţa de fond şi instanţa de apel au avut în vedere criteriile generale prevăzute de dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) la stabilirea şi aplicarea pedepselor în sarcina inculpatului ţinând seama de pericolul social al faptelor săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, stabilind în mod corect o pedeapsă de 1 an închisoare cu aplicarea art. 81 C. pen.

3. Cu privire la critica inculpatului în sensul că s-au depăşit prerogativele permise de lege, fiind incidente dispoziţiile art. 68 alin. (2) C. proc. pen., aspect neanalizat de instanţa de apel, cu privire la activitatea investigatorului sub acoperire şi a colaboratorului acestuia, în sensul că folosirea agenţilor sub acoperire trebuia să fie restricţionată, iar garanţiile procesuale trebuiau acordate chiar şi atunci când este vorba de traficul de droguri, Înalta curte constată că nu este întemeiată.

Nu se poate reţine incidenţa acestui text de lege atâta vreme cât inculpatul V. în declaraţia dată în faza de urmărire penală a precizat că îl cunoaşte pe inculpatul P.A.V., întrucât au fost coleg de muncă şi că atât inculpatul V. cât şi inculpatul P. sunt consumatori de haşiş, pe care îl procurau de la un băiat pe care P. îl cunoaşte mai bine, iar ultima oară a cumpărat de la acesta 49 de grame de haşiş pentru care a plătit 1000 de lei.

Susţinerile apărării referitoare la împrejurarea că inculpatul V.D.T. ar fi fost provocat de către investigatorii sub acoperire şi că infracţiunea de trafic de droguri nu ar fi fost săvârşit niciodată în lipsa intervenţiei acestora, Înalta Curte constată că susţinerile sunt nefondate.

Pentru a concluziona astfel trebuie avut în vedere pe de o parte dispoziţiile dreptului intern, respectiv art. 68 alin. (2) C. proc. pen., iar pe de altă parte jurisprudenţa CEDO în materie şi distincţia pe care Curtea o face între agentul infiltrat şi agentul provocator (în mod special cauzele cauza Ramanauskas contra Lituaniei, Ludi contra Elveţiei, Teixeira contra Portugaliei, şi, cauza Constantin şi Stoian împotriva României).

Înalta Curte reţine că, din jurisprudenţa CEDO rezultă că, utilizarea agenţilor infiltraţi este admisibilă în măsura în care este circumscrisă unor garanţii, însă interesul public nu poate justifica utilizarea elementelor obţinute ca urmare a unei provocări poliţiste – un astfel de procedeu este susceptibil a priva de la început şi în mod definitiv un acuzat de un proces echitabil (Teixeira, p. 35-36, 39, Ramanauskas p. 54). Într-o societate democratică dreptul la o bună administrare a justiţiei ocupă un loc atât de eminent încât nu poate fi sacrificat în faţa oportunităţii (Sequiera contra Portugaliei p.5).

De asemenea, agentul infiltrat trebuie în mod obligatoriu audiat pentru ca apărarea să-l poată interoga şi să verifice credibilitatea acestuia. Audierea poate avea loc ţinând cont de interesul legitim al autorităţilor poliţiste de a păstra anonimatul în vederea protejării agentului sau în vederea folosirii lui ulterioare. Audierea este obligatorie chiar dacă condamnarea nu se întemeiază doar pe declaraţiile scrise ale agentului infiltrat, însă în măsura în care aceste declaraţii servesc la stabilirea faptelor ce conduc ulterior la condamnare (Ludi p. 47, 49).

Orice probă obţinută ca urmare a unei provocări din partea poliţiei trebuie înlăturată pentru ca procedura să fie conformă exigenţelor unui proces echitabil (art. 6). În măsura în care acuzatul susţine că a fost provocat, jurisdicţiile penale trebuie să examineze atent dosarul şi din această perspectivă (Ramanauskas p.60).

Însă, pentru a distinge între agentul provocator şi cel infiltrat există mai multe criterii (Ramanauskas p.56): dacă intervenţia poliţiştilor este ordonată şi controlată de un magistrat; dacă autorităţile naţionale aveau, aparent, raţiuni suficiente pentru a-l bănui pe acuzat de respectiva activitate ilicită; cazierul judiciar.

Există provocare din partea poliţiei atunci când agenţii implicaţi (membrii ai forţelor de ordine sau persoane intervenind la cererea acestora) nu se limitează a examina de o manieră pasivă activitatea ilicită, ci exercită asupra persoanei în cauză o influenţă de natură a o incita la comiterea unei infracţiuni care altfel nu ar mai fi fost săvârşită, în scopul de a face posibilă constatarea infracţiunii, adică pentru a obţine dovezi şi pentru a trage la răspundere (Ramanauskas p.55, Eurofinacom p. 15).

Raportând aceste principii la prezenta speţă, instanţa de recurs constată că inculpatul V. este cunoscut ca un consumator de droguri iar organele de urmărire penală aveau date cu privire la implicarea coinculpatului N.C.A. zis „P." în traficul de droguri de mare risc cu alte persoane respectiv din 13 mai 2009, aşa cum rezultă din procesul-verbal de sesizare din oficiu (f.1, dosar urmărire penală nr. 169/D/P/2009). De asemenea trebuie reţinut că intervenţia organelor statului a avut loc într-un moment în care (urmare a depistării inculpatului V.D.T. având asupra sa două bancnote de 200 lei cu seria 073A0231246, respectiv 100 lei cu seria 074B303093344, la data de 15 iunie 2009, bancnote care corespundeau procesului verbal întocmit anterior prinderii în flagrant, şi pe care inculpatul V. a declarat că le-a primit de la inculpatul P., conform procesului verbal de la fila 28 dosar U.P. ) se mai consumaseră deja alte infracţiuni de trafic ilicit de droguri de risc între inculpaţii N.C.A., P.A.A., P.A.V. şi V.D.T., iar intervenţia a fost una promptă.

Din probatoriul administrat rezultă în mod clar că drogurile nu au fost în posesia colaboratorului sau investigatorului sub acoperire, iar operaţiunea a fost efectuată nu în scopul obţinerii de probe ci în vederea culegerii de date şi informaţii privind activitatea infracţională desfăşurată de numitul N.C.A. şi persoane din anturajul acestuia şi de procurarea de rezină de canabis de la numitul N.A. şi de la persoane din anturajul acestuia, de către investigatorul sub acoperire şi colaboratorului acestuia, conform Ordonanţei procurorului DIICOT – Biroul Teritorial Constanţa din 13 mai 2009, în dosar nr. 22/A/2009, 69/D/P/2009 (fila 10-12 dosar urmărire penală).

Contactul dintre investigatorul şi colaboratorul sub acoperire şi inculpaţi a fost iniţiat în contextul în care inculpatul N.A. şi P.A.A. căutau în mod activ cumpărători şi respectiv vânzători de droguri, inculpaţii fiind cei care au promis că pot vinde primilor cantitatea de 10 grame de rezină de canabis cu suma totală de 500 lei.

Chiar pentru a-i demonstra investigatorului sub acoperire, I.M., această posibilitate, inculpatul P.A.A., de faţă cu el, a apelat telefonic o persoană căreia i-a spus să-i pregătească 10 grame rezină de canabis pentru că a găsit un cumpărător.

Din conţinutul declaraţiilor inculpaţilor şi convorbirilor ce au avut loc rezultă neechivoc că prima convorbire între inculpatul N. şi P. şi colaboratorul, respectiv investigatorul sub acoperire a fost iniţiată de către inculpaţi, care (conform declaraţiilor inculpatului V., P., P. şi N. date în faza de urmărire penală şi în faza de cercetare judecătorească, prezentate anterior), au luat legătura cu personale din anturaj respectiv P.A.V. şi ulterior cu V.D.T. realizându-şi scopul propus, acela de vânzare a drogurilor.

Faţă de această împrejurare, având în vedere demersurile anterioare ale inculpaţilor pentru găsirea unui cumpărător, precum şi susţinerile exprese referitoare la posibilitatea procurării şi vinderii unor alte cantităţi de drog, faptul că unele dintre conversaţiile ulterioare au fost iniţiate de investigatori sau că aceştia au stabilit locul şi modalitatea în care vânzarea urma să aibă loc prezintă o relevanţă redusă în cauză.

Faţă de toate aceste circumstanţe ale cauzei, Înalta Curte concluzionează că acţiunea investigatorului şi colaboratorului a fost eminamente pasivă şi că, aşa cum a reţinut şi Curtea Europeană în cauza Ludi contra Elveţiei, din momentul în care acuzatul îşi dă seama că îndeplineşte un act ce cade sub incidenţa legii penale îşi asumă riscul de a întâlni un funcţionar al poliţiei infiltrat şi care încearcă în realitate să-l demaşte.

Astfel nu se poate constata că pentru săvârşirea faptelor penale pentru care inculpatul V.D.T. a fost trimis în judecată a fost determinat în vreun fel de colaboratorii respectiv investigatori sub acoperire întrucât, inculpatul, desfăşura această activitate infracţională în contextul unei perioade de timp îndelungate neavând nevoie de inducerea unui îndemn de către altă persoană de a realiza o activitate infracţională.

Pentru toate aceste motive în temeiul art. 385 ¹⁵ alin. (1) lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.D.T. împotriva deciziei penale nr. 109/P din 4 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

În temeiul dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare V.D.T. conform dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.D.T. împotriva deciziei penale nr. 109/P din 4 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 225 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 martie 2011.

← ICCJ. Decizia nr. 907/2011. Penal. Menţinere măsură de...		ICCJ. Decizia nr. 922/2011. Penal - →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 863/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 873/2011. Penal ICCJ. Decizia nr. 890/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată ICCJ. Decizia nr. 907/2011. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs ICCJ. Decizia nr. 922/2011. Penal - ICCJ. Decizia nr. 924/2011. Penal. Evadarea (art. 269 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 926/2011. Penal. Omorul calificat (art. 175 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 927/2011. Penal. Vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.). Vătămarea corporală gravă (art. 182). Recurs