ICCJ. Decizia nr. 3158/2012. Penal

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3158/2012

Dosar nr. 3312/87/2011

Şedinţa publică din 4 octombrie 2012

Asupra recursurilor penale de faţă;

Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 122 din 15 noiembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Teleorman - secţia penală, în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 3201 C. proc. pen., a fost condamnată inculpata S.D., la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 3201 C. proc. pen., a mai fost condamnată aceeaşi inculpată şi la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 329 alin. (2) teza a doua C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 42 C. pen., cu aplic. art. 3201 C. proc. pen., a mai fost condamnă inculpata la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele, urmând ca inculpata S.D. să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare.

I s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen. în condiţiile art. 71 C. pen.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatei aceleaşi drepturi şi timp de 2 ani după executarea pedepsei principale, a închisorii.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 320 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul V.I., la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 3201 C. proc. pen., a mai fost condamnat acelaşi inculpat şi la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 329 alin. (2) teza a doua C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 42 C. pen., cu aplic. art. 3201 C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele, urmând ca inculpatul V.I. să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.

I s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen. în condiţiile art. 71 C. pen.

I s-au interzis inculpatului, potrivit art. 65 C. pen. aceleaşi drepturi de mai sus, timp de 3 ani după executarea pedepsei principale, a închisorii.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul M.T., la pedeapsa de 6 ani închisoare.

În baza art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., art. 320 C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare.

În baza art. 329 alin. (2) teza a doua C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 42 C. pen., cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., a mai fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele, urmând ca inculpatul M.T. să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare.

S-a revocat liberarea condiţionată de care a beneficiat inculpatul pentru pedeapsa de 9 ani închisoare prin sentinţa penală nr. 1158 din 20 septembrie 2004 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 593/2005 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi s-a contopit restul neexecutat de 850 zile cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă, urmând ca inculpatul M.T. să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare.

I s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a doua şi lit. b) C. pen. în condiţiile art. 71 C. pen. şi timp de 4 ani după executarea pedepsei închisorii.

S-a luat act că partea vătămată B.A.M. nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat de la fiecare inculpat suma de 2070 lei dobândită prin exploatarea părţii vătămate.

În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de câte 1.500 lei cheltuieli judiciare starului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul din 28 iunie 2011 Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Teleorman, a trimis în judecată în stare de libertate dar arestaţi în altă cauză, pe inculpaţii:

- M.T., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art.:

- 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen.;

- 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. Şi

- 329 alin. (2) teza a II-a C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. a) C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

- S.D., şi

- V.I., ambii pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art.:

- 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003;

- 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată şi

- 329 alin. (2) teza a II-a C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

S-a reţinut de către organul de urmărire penală că prezenta cauză este rezultatul disjungerii dispuse în rechizitoriul nr. 1/D/P/2011 din data de 24 martie 2011, al Biroului teritorial Teleorman din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Astfel, prin rechizitoriul nr. 1/D/P/2011 din data de 24 martie 2011, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului M.T., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen.; art. 13 alin. (1), (2) şi (3) teza a Ii-a din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 329 alin. (2) teza a Ii-a şi alin. (3) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. a) C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi a inculpaţilor S.D. şi V.I., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003; art. 13 alin. (1), (2) şi (3) teza a Ii-a din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 329 alin. (2) teza a Ii-a şi alin. (3) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., a numitei M.I.N., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art.: 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b), pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003; art. 13 alin. (1), (2) şi (3) teza a Ii-a din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 329 alin. (2) teza a Ii-a şi alin. (3) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 328 C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., a numitului R.A., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003; art. 13 alin. (1), (2) şi (3) teza a Ii-a din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 329 alin. (2) teza a Ii-a şi alin. (3) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., precum şi a numiţilor F.C., D.F. şi P.A.V., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în cazul primului şi cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)

Prin acelaşi rechizitoriu, s-a dispus şi disjungerea cauzei cu privire la grupul infracţional organizat format din inculpaţii S.D., M.T. şi V.I. şi numiţii M.I.N., R.A., F.C., D.F. şi P.A.V., referitor la activităţile infracţionale desfăşurate în cursul lunii ianuarie 2011, când a fost recrutată şi exploatată sexual, partea vătămată B.A.M.

În baza cercetărilor efectuate în cauză, faţă de inculpaţii M.T., S.D. şi V.I., prin rezoluţia din data de 16 mai 2011, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane şi proxenetism, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003; art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată şi art. 329 alin. (2) teza a Il-a C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

Prin ordonanţele cu numerele 24/D/P/2011 din data de 31 mai 2011, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii M.T., S.D. şi V.I.

În fapt, s-a reţinut că inculpata S.D. a fost angrenată în activităţi de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, încă din anul 2006.

Aceste activităţi au fost desfăşurate de către inculpată fie singură, fie în colaborare cu alte persoane, aceasta luând iniţiativa constituirii de grupuri infracţionale pe care le-a condus şi le-a coordonat, având ca scop final obţinerea de bani din exploatarea sexuală a mai multor persoane de sex feminin, minore sau majore.

Numitul S.F. a fost soţul inculpatei S.D. şi are porecla „T.".

Inculpatul M.T., de la liberarea sa din penitenciar în anul 2010, a trăit în concubinaj cu inculpata S.D., la locuinţa acesteia din Alexandria.

Iniţial, s-a produs confuzie între fostul soţ al inculpatei S.D., care avea porecla „T." şi concubinul ulterior al aceleiaşi inculpate, care are prenumele T. şi care a fost membru activ al grupării infracţionale organizate.

Acesta este motivul pentru care, la debutul interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul M.T., s-a considerat că era vorba de fostul soţ al inculpatei S.D., numitul S.F., zis „T.".

Pe parcursul cercetărilor, s-a stabilit că, în fapt, numitul S.F. a părăsit ţara în anul 2009 şi că cel care folosea şi numărul de apel era inculpatul M.T.

Inculpatul M.T. a fost conştient de coincidenţa între prenumele său şi porecla fostului soţ al concubinei sale, inculpata S.D. şi, pentru a-şi disimula identitatea, atunci când conversa la telefon cu bărbaţii care intenţionau să întreţină raporturi sexuale contra cost, se prezenta cu numele „F.".

Deoarece membrii grupului infracţional organizat au rămas fără surse de venituri, s-a procedat la o restructurare a sa, în sensul că inculpaţii M.T., S.D. şi V.I. au hotărât ca inculpatul M.T., la propunerea sa, să se deplaseze în municipiul Bucureşti, unde să o recruteze prin înşelăciune, pe partea vătămată B.A.M. şi pe care să o transporte în municipiul Alexandria, în spaţiile în care inculpaţii locuiau împreună, să o cazeze şi apoi să o oblige la practicarea prostituţiei.

Toate aceste activităţi urmau să fie desfăşurate prin acţiunile conjugate ale inculpaţilor, fără a mai accepta contribuţia şi a celorlalţi membri ai grupului infracţional organizat împreună cu care au desfăşurat activităţile infracţionale până la sfârşitul anului 2010.

În consecinţă, grupul infracţional organizat s-a structurat pe un număr de trei subiecţi activi, în vederea exploatării sexuale a părţii vătămate B.A.M., pentru o perioadă nedeterminată, urmând ca acţiunile celor trei inculpaţi să fie coordonate în scopul comiterii infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism şi pentru a obţine un beneficiu financiar.

În cadrul grupării infracţionale organizate inculpatul M.T. a recrutat partea vătămată B.A.M., prin înşelăciune şi împreună cu inculpata S.D., a asigurat transportul acesteia din municipiul Bucureşti în municipiul Alexandria, în scopul exploatării sexuale a părţii vătămate.

Toţi cei trei inculpaţi au asigurat cazarea părţii vătămate B.A.M. şi au recrutat bărbaţi care să întreţină relaţii sexuale contra cost, cu aceasta.

Bărbaţii, beneficiari ai prestaţiilor sexuale, erau recrutaţi prin intermediul contactelor telefonice sau prin contacte directe.

Inculpaţii, în cadrul aceloraşi activităţi concertate, însoţeau partea vătămată în diferite locaţii, unde se aflau bărbaţii beneficiari ai prestaţiilor sexuale, încasau contravaloarea acestor prestaţii şi asigurau supravegherea părţii vătămate, cu scopul vădit ca aceasta să nu poată să iasă de sub autoritatea membrilor grupului infracţional organizat.

În realizarea rezoluţiei infracţionale, la data de 06 ianuarie 2011, inculpatul M.T. s-a deplasat în municipiul Bucureşti, unde a recrutat prin înşelăciune, partea vătămată B.A.M.

Pentru a putea recruta victima, inculpatul M.T. a spus acesteia că el convieţuieşte în municipiul Alexandria cu inculpata S.D., că aceasta are copii minori şi i-a solicitat ca în schimbul găzduirii şi asigurării celorlalte condiţii de existenţă, ea să îngrijească de copiii minori ai inculpatei S.D.

După ce a obţinut consimţământul părţii vătămate B.A.M., inculpatul M.T. a comunicat acest lucru inculpatei S.D., care s-a deplasat din municipiul Alexandria, cu un autoturism taxi, în municipiul Bucureşti şi a asigurat transportul în municipiul Alexandria, al inculpatului M.T. şi al părţii vătămate B.A.M.

După ce victima a fost cazată în spaţiile de locuit din blocul din Alexandria şi folosite de inculpaţi, inculpata S.D. a cerut acesteia să-şi schimbe hainele, deoarece ea a chemat mai mulţi bărbaţi cu care partea vătămată să întreţină relaţii sexuale contra cost.

În aceeaşi împrejurare, inculpata S.D. a indicat părţii vătămate B.A.M. şi camera în care urma să întreţină relaţii sexuale.

Partea vătămată a replicat faţă de această atitudine, în sensul că înţelegerea a fost ca ea să îngrijească de copiii inculpatei S.D. şi nu să practice prostituţia.

Faţă de insistenţele inculpatei S.D. şi cunoscând că inculpatul M.T. este agresiv, partea vătămată B.A.M. a acceptat să practice prostituţia, desfăşurând această activitate până în data de 29 ianuarie 2011, când a reuşit să fugă de sub autoritatea membrilor grupului infracţional organizat.

La data de 29 ianuarie 2011, martorul C.M. a solicitat inculpatei S.D. să-i asigure prestaţiile sexuale din partea părţii vătămate B.A.M., ceea ce s-a şi întâmplat.

Pentru a ajunge la acest rezultat, martorul C.M. o suna pe inculpata S.D., se puneau de acord, martorul se deplasa în apropierea locuinţei acesteia, după care inculpata cobora din blocul de locuinţe cu partea vătămată B.A.M., i-o preda martorului, după care acesta, cu autoturismul său, o ducea la domiciliul său, unde întreţineau relaţii sexuale contra cost.

În noaptea de 28 ianuarie 2011, după ce martorul C.M. a luat-o pe partea vătămată B.A.M. pentru a-şi satisface plăcerile sexuale şi a transportat-o la domiciliul său, i-a cerut acesteia să meargă la un magazin pentru a cumpăra ţigări.

Profitând de această împrejurare, precum şi de faptul că primise bani de la martorul C.M., partea vătămată B.A.M. a plecat cu un autovehicul în municipiul Bucureşti, fără a mai putea fi recuperată de grupul infracţional organizat, deşi în noaptea respectivă, atât membrii grupului infracţional organizat cât şi martorul C.M. au căutat-o mai multe ore, pe raza municipiului Alexandria, cu scopul evident de a continua exploatarea sexuală a acesteia.

După recrutarea şi obligarea părţii vătămate la practicarea prostituţiei, aceasta a mai avut o tentativă de a se desprinde de sub autoritatea grupului infracţional organizat, însă inculpatul V.I. a luat la cunoştinţă despre această intenţie, l-a anunţat pe inculpatul M.T. şi împreună au recuperat-o dintr-un microbuz care circula cu destinaţia Bucureşti.

Partea vătămată B.A.M. a declarat că datorită faptului că era obligată să întreţină relaţii sexuale cu foarte mulţi bărbaţi şi era bătută în mod constant de către inculpaţii S.D. şi M.T., după 14-15 zile de la data la care a ajuns la locuinţa acestora, a încercat să fugă, profitând de faptul că S.D. şi M.T. dormeau.

Era în jurul orei 10,30, iar partea vătămată a adus la cunoştinţă inculpatului V.I. că pleacă până la un magazin pentru a cumpăra ţigări, în schimb aceasta a urcat într-un microbuz cu destinaţia Bucureşti şi după ce acesta s-a pus în mişcare, au apărut inculpaţii M.T. şi V.I. care au oprit microbuzul, inculpatul M.T. urcând în microbuz şi reuşind recuperarea părţii vătămate B.A.M., în urma afirmaţiilor făcute în mediul public, în sensul că partea vătămată este nepoata sa şi că a fugit de acasă.

Partea vătămată a mai precizat că după ce a fost dată jos din microbuz, inculpatul M.T. a tras-o de păr şi a lovit-o cu palma peste cap.

Cu prilejul audierii sale, partea vătămată B.A.M. a recunoscut din planşa foto, mai mulţi bărbaţi cu care a întreţinut relaţii sexuale contra cost, obligată fiind de către inculpaţi, făcând precizarea totodată că, cu bărbaţii recunoscuţi a întreţinut o relaţie sexuală, două sau mai multe şi că a întreţinut relaţii sexuale cu mai mulţi bărbaţi decât cei pe care i-a recunoscut.

Săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor sunt probate prin: note de interceptare şi redare a convorbirilor telefonice, declaraţiile martorilor, declaraţia persoanei vătămate, declaraţiile inculpaţilor.

În sarcina inculpaţilor, a fost reţinută infracţiunea de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003, avându-se în vedere că gruparea a avut ca scop săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism.

Din ansamblul probator administrat în cauză, a rezultat că gruparea avea o structură organizată, că acţiona coordonat, după reguli acceptate şi respectate de membri, fiecare având un rol prestabilit.

Astfel, iniţiatorul, conducătorul şi coordonatorul grupului infracţional organizat era inculpata S.D., aceasta având ca atribuţie esenţială recrutarea, găzduirea părţii vătămate B.A.M. şi recrutarea de bărbaţi care să întreţină relaţii sexuale contra cost cu partea vătămată.

Gruparea infracţională organizată iniţiată de inculpata S.D. a funcţionat în luna ianuarie 2011 şi mai avea ca membri pe inculpaţii M.T. şi V.I.

Toţi inculpaţii găzduiau partea vătămată B.A.M. şi racolau bărbaţii cu care partea vătămată să întreţină relaţii sexuale contra cost şi care fie erau conduşi la locul în care partea vătămată era găzduită, fie aceasta era însoţită în diferite locaţii, unde se aflau beneficiarii serviciilor sexuale, fiind supravegheată pentru exercitarea corespunzătoare a serviciilor sexuale şi pentru a nu părăsi sfera exploatării sexuale, şi în unele cazuri, încasau contravaloarea prestaţiilor sexuale.

Toate sumele de bani provenite din exploatarea părţii vătămate erau transmise inculpaţilor S.D. şi M.T., o mică parte din aceste sume revenind şi inculpatului V.I.

Pe lângă infracţiunea de trafic de persoane, în sarcina inculpaţilor M.T., S.D. şi V.I. au fost reţinute şi prevederile art. 329 alin. (2) teza a II-a C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), avându-se în vedere faptul că existenţa infracţiunii de trafic de persoane nu este condiţionată de realizarea efectivă a scopului urmărit, dat fiind faptul că incriminând traficul de persoane, legiuitorul a prevăzut doar cerinţa existenţei scopului exploatării, nu şi realizarea obiectivă şi concretă a acestuia.

Aşadar, infracţiunea de trafic de persoane se consumă în momentul în care, urmărind exploatarea unei persoane, subiectul activ al infracţiunii săvârşeşte una din acţiunile ce realizează elementul său material, iar orice acţiune ulterioară acestui moment, este subsecventă consumării infracţiunii şi nu poate fi absorbită în conţinutul constitutiv al acesteia.

În măsura în care actele ulterioare consumării infracţiunii de trafic de persoane realizează elementele unei alte infracţiuni, cum este cea de proxenetism, faptele săvârşite îmbracă forma concursului real.

În faţa instanţei, inculpaţii au recunoscut integral faptele, solicitând ca judecata să se efectueze pe baza probelor administrate la urmărirea penală, conform art. 3201 C. proc. pen.

Faptele inculpaţilor întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003; art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi art. 329 alin. (2) teza a II-a C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. De menţionat că inculpatului M.T. îi sunt aplicabile şi disp. art. 37 lit. a) C. pen., săvârşind faptele în stare de recidivă post-condamnatorie. Astfel, acest inculpat a suferit mai multe condamnări, după cum urmează:

- 1 an şi 6 luni închisoare, pentru complicitate la tâlhărie, infracţiune săvârşită în stare de minoritate, prin sentinţa penală nr. 47 din 26 ianuarie 2000 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 357 din 12 iulie 2000, a Curţii de Apel Bucureşti, arestat la 02 noiembrie 1999;

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru complicitate la infracţiunea de tâlhărie, prin sentinţa penală nr. 70/2000 a Tribunalului Bucureşti, arestat la 02 noiembrie 1999 şi liberat la 13 noiembrie 2000, cu un rest neexecutat de 169 de zile;

- 6 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, prin sentinţa penală nr. 119 din 27 ianuarie 2003, a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti, definitivă prin neapelare;

- 9 ani închisoare pentru tâlhărie, prin sentinţa penală nr. 1158 din 20 septembrie 2004 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 593/2005 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind arestat la 15 ianuarie 2004 şi liberat la 17 septembrie 2010, cu un rest neexecutat de 850 de zile.

Prin aceeaşi sentinţă penală a fost revocată suspendarea condiţionată a pedepsei din sentinţa penală nr. 119/2003.

În raport de ultima condamnare, inculpatul M.T. este recidivist, conform art. 37 lit. a) C. pen.

Şi inculpatul V.I. are antecedente penale, fiind condamnat la 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tâlhărie, prin sentinţa penală nr. 23 din 01 februarie 2005 a Tribunalului Teleorman, definitivă prin neapelare, fiind arestat la data de 02 martie 2005.

Deoarece, activitatea infracţională reţinută în prezenta cauză în sarcina inculpatului V.I., s-a desfăşurat în luna ianuarie 2011, iar executarea pedepsei de 1 an închisoare a început la data de 02 martie 2005, rezultă că în luna ianuarie 2011, termenul de reabilitare de drept de 3 ani, prevăzut de art. 134 alin. (1) C. pen., era împlinit.

Inculpata S.D. nu are antecedente penale.

La individualizarea pedepsei, potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), instanţa de fond a avut în vedere limitele pedepselor prevăzute de textele de lege incriminatoare, dispoziţiile referitoare la reducerea acestora cu o treime potrivit art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., gravitatea faptelor săvârşite în concurs şi în participaţie, împrejurările comiterii faptelor şi scopul urmărit, amploarea acestui fenomen grav căruia îi cad victime în special tinere, fenomen în faţa căruia autorităţile statului au obligaţia de a reacţiona cu fermitate în scopul protejării cetăţenilor săi. De asemenea, vor fi avute în vedere împrejurări legate de persoana fiecărui inculpat.

Astfel, inculpata S.D. nu are antecedente penale, are 4 copii minori în întreţinere, astfel încât se apreciază că scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen., poate fi atins prin condamnarea inculpatei la pedepse cu închisoarea, orientate spre minim, pentru fiecare infracţiune, urmând a se dispune contopirea potrivit art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen., pedeapsa rezultantă urmând a fi executată în regim de detenţie.

S-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen. şi pedeapsa complementară a interzicerii aceloraşi drepturi timp de doi ani după executarea pedepsei principale.

Pentru inculpatul V.I., care are antecedente penale, în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), tribunalul a apreciat că se impun a fi aplicate pedepse cu închisoarea pentru fiecare infracţiune, dar în cuantum sporit faţă de pedepsele pentru prima inculpată, urmând a se dispune contopirea potrivit art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen., pedeapsa rezultantă fiind executată în regim de detenţie şi i s-au aplicat pedepse accesorii şi complementare, dar un timp de trei ani după executarea pedepsei principale.

Referitor la inculpatul M.T., instanţa de fond a avut în vedere aceleaşi criterii de la art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), reţinând însă şi perseverenţa infracţională oglindită de starea de recidivă şi de numeroasele condamnări care nu l-au împiedicat să comită infracţiunile de faţă, el fiind chiar iniţiatorul lor, oferindu-se să găsească victime în scopul exploatării lor de către membrii grupului infracţional, să găsească clienţi pentru victime, neezitând să folosească forţa pentru a înfrânge voinţa victimei şi a se preocupa de readucerea ei în subordinea grupului dacă încerca să fugă.

Pentru considerentele expuse, tribunalul a apreciat că se impune condamnarea acestui inculpat la pedepse cu închisoarea în cuantum sporit faţă de ceilalţi inculpaţi.

Totodată, a fost revocată liberarea condiţionată de care el a beneficiat pentru pedeapsa de 9 ani închisoare prin sent. pen. nr. 1158 din 20 septembrie 2004 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 593/2005 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, contopind restul neexecutat de 850 de zile cu pedeapsa rezultantă din prezenta sentinţă. Pedeapsa rezultantă după contopire va fi executată în regim de detenţie şi i-au fost aplicate pedepse accesorii şi complementare, dar un timp de patru ani după executarea pedepsei principale.

Sub aspectul laturii civile, potrivit art. 14, şi 346 C. proc. pen., tribunalul a luat act că partea vătămată B.A.M. nu s-a constituit parte civilă.

Potrivit prevederilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite în urma săvârşirii infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 678/2001 sunt supuse confiscării speciale. Aceeaşi măsură a confiscării se aplică şi potrivit art. 118 lit. e) C. pen.

Faţă de probele administrate în cauză, a rezultat că exploatarea sexuală a părţii vătămate B.A.M. s-a desfăşurat în perioada 06 ianuarie - 28 ianuarie 2011, deci, o perioadă de 23 de zile, cu un venit zilnic al prestaţiilor sexuale şi încasat de membrii grupării infracţional organizate de 270 lei.

Aşa fiind, pentru perioada de 23 de zile, valoarea însuşită de către membrii grupului infracţional organizat, urmare exploatării părţii vătămate este de 6.210 lei, sumă ce a fost confiscată de la inculpaţi în mod egal, neexistând alte dovezi cu privire la împărţirea veniturilor între inculpaţi.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpaţii S.I.D., M.G.T. şi V.S.I. criticând-o ca fiind netemeinică, motivând că, în raport de circumstanţele lor personale cuantumul pedepselor aplicate este prea mare şi au solicitat reducerea acestuia.

Prin decizia penală nr. 99/A din 23 martie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - secţia al-a penală s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii S.I.D., M.G.T. şi V.S.I. împotriva sentinţei penale nr. 122 din 15 noiembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Teleorman - secţia penală.

Au fost obligaţi fiecare inculpat la câte 400 lei cheltuieli judiciare statului din care onorariu avocat oficiu câte 200 lei pentru fiecare inculpat, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel, examinând hotărârea atacată pe baza actelor şi lucrărilor din dosar, în raport de critica formulată dar şi din oficiu conform disp. art. 371 alin. (2) C. proc. pen. a constatat nefondate apelurile.

S-a arătat că instanţa de fond a manifestat rol activ în cauză pentru aflarea adevărului, a stabilit corect situaţia de fapt, a făcut o legală încadrare juridică a faptelor comise de inculpaţi şi a reţinut judicios vinovăţia acestora în concordanţă cu probele administrate.

La stabilirea pedepselor aplicate inculpaţilor s-au avut în vedere toate criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), inclusiv şi persoana acestora, arestaţi preventiv în altă cauză penală, astfel că pedepsele aplicate sunt atât prin cuantum cât şi modalitate de executare, de natură a realiza scopul pedepsei, aşa cum acesta este circumscris în art. 52 C. pen.

S-a mai arătat că în raport de poziţia procesuală adoptată de inculpaţi înainte de citirea actului de sesizare a instanţei, rechizitoriul, în mod legal prima instanţă a făcut în cauză aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. cărora li s-a dat o eficienţă juridică corespunzătoare prin stabilirea cuantumului pedepselor aplicate inculpaţilor prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile reţinute în sarcina acestora.

În raport de natura şi circumstanţele reale în care inculpaţii au comis faptele penale pentru care au şi fost condamnaţi şi persistenţa infracţională manifestată de aceştia, cercetaţi penal şi în altă cauză penală, s-a constatat că nu se impune reducerea cuantumului pedepselor aplicate.

Cu privire la încadrarea juridică a faptelor comise de către inculpaţi, s-a reţinut că aceasta este legală şi nu se impune a se dispune aplicarea art. 334 C. proc. pen. în speţă, cum eronat a susţinut reprezentantul Parchetului, din ansamblul probator administrat în cauză rezultă că partea vătămată a fost recrutată, găzduită şi obligată să întreţină relaţii sexuale cu mai mulţi bărbaţi, fiind constrânsă să practice prostituţia, deşi a încercat să fugă o dată, dar a fost prinsă şi obligată în continuare la această activitate, împrejurări faţă de care faptele inculpaţilor întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane şi proxenetism.

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs inculpaţii, solicitând reducerea pedepsei, iar în subsidiar, suspendarea sub supraveghere a acestora.

Recursurile nu sunt fondate.

Din examinarea actelor şi lucrărilor rezultă că inculpaţii S.D., M.T. şi V.I. au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003; art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată şi art. 329 alin. (2) teza a Ii-a C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., iar inculpatul M.T. şi cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

S-a reţinut în sarcina inculpaţilor că, prin înşelăciune, au recrutat pe partea vătămată B.A.M., pe care au transportat-o din Bucureşti în Alexandria, în spaţiile în care locuiau inculpaţii, au cazat-o şi au obligat-o să practice prostituţia în folosul lor.

Din ansamblul probator administrat în cauză, a rezultat că gruparea avea o structură organizată, că acţiona coordonat, după reguli acceptate şi respectate de membri, fiecare având un rol prestabilit.

Astfel, iniţiatorul, conducătorul şi coordonatorul grupului infracţional organizat era inculpata S.D., aceasta având ca atribuţie esenţială recrutarea, găzduirea părţii vătămate B.A.M. şi recrutarea de bărbaţi care să întreţină relaţii sexuale contra cost cu partea vătămată.

Gruparea infracţională organizată, iniţiată de inculpata S.D. a funcţionat în luna ianuarie 2011 şi mai avea ca membri pe inculpaţii M.T. şi V.I.

Toţi inculpaţii găzduiau partea vătămată B.A.M. şi racolau bărbaţii cu care partea vătămată să întreţină relaţii sexuale contra cost şi care fie erau conduşi la locul în care partea vătămată era găzduită, fie aceasta era însoţită în diferite locaţii, unde se aflau beneficiarii serviciilor sexuale, fiind supravegheată pentru exercitarea corespunzătoare a serviciilor sexuale şi pentru a nu părăsi sfera exploatării sexuale, şi în unele cazuri, încasau contravaloarea prestaţiilor sexuale.

Toate sumele de bani provenite din exploatarea părţii vătămate erau transmise inculpaţilor S.D. şi M.T., o mică parte din aceste sume revenind şi inculpatului V.I.

Situaţia de fapt, încadrarea juridică şi vinovăţia inculpaţilor au fost corect stabilite de instanţa de apel în baza probelor administrate în cauză.

În ce priveşte pedepsele aplicate, înalta Curte constată că acestea sunt just individualizate, în raport de criteriile de individualizare prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi de dispoziţiile art. 52 C. pen., privind scopul preventiv şi educativ al pedepsei.

Având în vedere împrejurările în care s-au comis faptele, scopul urmărit de inculpaţi şi modalitatea în care partea vătămată a fost indusă în eroare, spunându-i-se că urmează să aibă grijă de copiii inculpatei S.D., violenţele la care aceasta a fost supusă, precum şi datele care caracterizează persoana inculpaţilor, inculpatul V.I. fiind cunoscut cu antecedente penale, iar inculpatul M.T. aflat în stare de recidivă şi fără ocupaţie, înalta Curte constată că nu sunt motive care să justifice redozarea pedepsei.

La aplicarea pedepselor s-au avut în vedere în mod just şi amploarea fenomenului infracţional, impactul asupra opiniei publice a unor astfel de fapte şi valorile sociale ocrotite, precum libertatea persoanei şi relaţiile privind convieţuirea socială.

Faţă de cele menţionate, înalta Curte constată că hotărârea instanţei de apel este legală şi temeinică şi nu sunt motive care să conducă la casarea acesteia, iar recursurile declarat de inculpaţi sunt nefondat, urmând ca în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să fie respinse.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligaţi recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii S.D., M.G.T. şi V.S.I. împotriva deciziei penale nr. 99/A din 23 martie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - secţia a II a penală.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 650 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de câte 300 lei reprezentând onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru aceştia şi câte 50 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata parte vătămată, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Cu recurs.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 23 martie 2012

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3158/2012. Penal