ICCJ. Decizia nr. 689/2013. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 689/2013
Dosar nr. 28656/3/2007
Şedinţa publică din 26 februarie 2013
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 972 din 20 decembrie 2010, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia l penală, s-au dispus următoarele:
- a fost disjunsă latura civilă a cauzei penale şi s-a acordat termen la data de 12 ianuarie 2011, cu citarea inculpaţilor, părţilor responsabile civilmente, părţilor civile şi moştenitorilor unora dintre acestea;
- au fost condamnaţi inculpaţii care au calitatea de recurenţi în prezentul dosar de recurs, fiind dispuse şi alte soluţii cu referire la încetarea procesului penal conform art. 10 lit. g) din C. proc. pen., anularea unor înscrisuri şi confiscarea specială a unor sume de bani de la unii dintre inculpaţi.
Împotriva sentinţei au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpaţii I.F., L.G., O.C., G.C., F.I., D.M., G.I., S.M., N.C., B.S., L.P., P.G., P.M., M.S., O.E., P.S., S.Ş., T.G., S.M., V.E., T.M., C.D., C.V., parte responsabilă civilmente Agenţia pentru Prestaţii Sociale a Municipiului Bucureşti (fosta D.M.P.S.- Bucureşti).
Prin decizia penală nr. 353 din 13 decembrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia l penală, a dispus următoarele:
- a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, I.F., L.G., O.C., G.C., F.I., D.M., G.I., S.M., N.C. şi conform art. 373 C. proc. pen. cu privire la S.M., N.G., B.M. împotriva sentinţei penale nr. 972/2010 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală;
Conform art. 10 lit. g) C. proc. pen., a constatat încetat, prin deces, procesul penal faţă de inculpaţii N.G., B.M. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 255 C. pen., art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 291 teza I C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);
- a respins ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii B.S., L.P., P.G., M.P., M.S., O.E., S.Ş., T.G., T.M., C.D., C.V., P.S.;
- a respins ca inadmisibil apelul declarat de Agenţia pentru Prestări Sociale a Municipiului Bucureşti.
Împotriva hotărârilor arătate au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpaţii I.F., L.G., O.C., G.C., F.I., D.M., G.I., N.C., T.G., C.D., C.V., L.P., B.S., T.M., S.M. şi partea responsabilă civilmente Agenţia pentru Prestaţii Sociale a Municipiului Bucureşti împotriva deciziei penale nr. 353/A din 13 decembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia l penală, privind şi pe intimaţii inculpaţi S.M., V.E. şi R.M..
Motivele de recurs şi cazurile de casare au fost menţionate în partea introductivă a prezentei hotărâri judecătoreşti.
Recursurile urmează a fi admise pentru un motiv prioritar, cel referitor la greşita soluţionare a cauzei penale prin disjungerea laturii civile, având în vedere următoarele:
Este adevărat că instituţia disjungerii, după caz, a laturii penale cu privire la unii dintre inculpaţi sau cu privire la unele infracţiuni, dar şi cu privire la latura civilă (acţiunea civilă), este prevăzută de dispoziţiile procesual-penale (art. 38 şi art. 347 C. proc. pen.).
Cu toate acestea, examinarea acestor dispoziţii legale relevă imperativul potrivit căruia disjungerea se dispune numai „în interesul unei bune judecăţi", ori „când rezolvarea pretenţiilor civile ar provoca întârzierea soluţionării acţiunii penale".
Jurisprudenţial s-a statuat că disjungerea laturii/acţiunii civile în procesul penal nu este posibilă în cazul unor cauze penale având ca obiect infracţiuni prin care se produce o pagubă (un prejudiciu) iar cuantumul constituie după caz, fie un element circumstanţial care agravează răspunderea penală (prin realizarea formei agravate a infracţiunii), fie este de natură să influenţeze determinant operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei (cuantum şi modalitate de executare).
Or, în prezenta cauză penală, printre infracţiunile ce au format obiectul judecăţii este şi infracţiunea de înşelăciune ori complicitate la infracţiunea de înşelăciune (prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen., art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., în forma autoratului sau complicităţii).
În sfârşit, stabilirea concretă a prejudiciului, în situaţia fiecărei persoane trimisă în judecată, este de natură nu numai să contribuie la corecta încadrare juridică a faptelor, dar să contribuie şi la corecta individualizare judiciară a pedepselor, inclusiv sub aspectul oferirii inculpaţilor a posibilităţii de plată a sumelor de bani către părţile civile în cursul procesului penal.
Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti se află, în curs de soluţionare, dosarul având ca obiect latura civilă disjunsă din prezenta cauză penală, împrejurare care face posibilă reunirea cauzelor (dosarelor) având ca obiect latura penală, respectiv, latura civilă în vederea soluţionării unitare a cauzei penale şi respectării imperativului prevăzut de dispoziţiile legale menţionate anterior („interesul unei bune judecăţi").
Înalta Curte apreciază că, pentru asigurarea premiselor soluţionării unitare a cauzei penale în raport cu toate persoanele şi faptele care au format obiectul judecăţii, inclusiv din perspectiva realizării unitare a operaţiunii de individualizare judiciară a pedepselor aplicate, se impune casarea integrală a deciziei atacate, cauza urmând a fi rejudecată de către curtea de apel.
Celelalte motive de recurs ale Ministerului Public, inculpaţilor şi celorlalte părţi vor fi avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei la curtea de apel.
Faţă de cele arătate, în temeiul art. 38515 lit. c) C. proc. pen. se va dispune admiterea recursurilor, casarea deciziei atacate şi rejudecarea cauzei de către curtea de apel.
Având în vedere şi dispoziţiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpaţii I.F., L.G., O.C., G.C., F.I., D.M., G.I., N.C., T.G., C.D., C.V., L.P., B.S., T.M., S.M. şi partea responsabilă civilmente Agenţia pentru Prestaţii Sociale a Municipiului Bucureşti împotriva deciziei penale nr. 353/A din 13 decembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia l penală, privind şi pe intimaţii inculpaţi S.M., V.E. şi R.M..
Casează decizia penală atacată şi dispune rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Bucureşti.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, din care sumele de câte 400 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, pentru inculpaţii L.G., F.I., T.G., S.M. şi V.E. şi de câte 100 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleşi ai inculpaţilor I.F., O.C., G.C., D.M., G.I., N.C., C.D., C.V., L.P., B.S., T.M. şi S.M., se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 26 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 69/2013. Penal. Infractiuni la legea privind... | ICCJ. Decizia nr. 730/2013. Penal → |
|---|
