Art. 2494 Noul cod civil Aplicarea regulilor privitoare la ipotecă Drepturile şi obligaţiile creditorului gajist Gajul
| Comentarii |
|
CAPITOLUL V
Gajul
SECŢIUNEA a 2-a
Drepturile şi obligaţiile creditorului gajist
Gajul
SECŢIUNEA a 2-a
Drepturile şi obligaţiile creditorului gajist
Art. 2494
Aplicarea regulilor privitoare la ipotecă
Dispoziţiile privitoare la publicitatea, prioritatea, executarea şi stingerea ipotecilor mobiliare se aplică în mod corespunzător.
| ← Art. 2493 Noul cod civil Indivizibilitatea gajului Drepturile... | Art. 2495 Noul cod civil Noţiune Dreptul de retenţie → |
|---|
1. Creditorul amanetar nu poate împiedica vânzarea lucrului amanetat cerută de alţi creditori, el fiind numai în drept de a-şi exercita privilegiul său asupra preţului ieşit din vânzare (C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., voi. IX, p. 332, nr. 19).
2. Dreptul ce rezultă din amanet pentru creditor este de a fi plătit din preţul lucrului amanetat cu preferinţă asupra celorlalţi creditori (C.A. Galaţi, s. I, dec. nr. 31/1894, apud C. Hamangiu, op. cit., voi. IV, p. 137, nr. 4).
3. Din dispoziţiile care dau drept creditorului, în caz de neplată, a urmări lucrul amanetat, nu rezultă, în
Citește mai mult
lipsa unei convenţii contrarii, obligaţia pentru creditor de a urmări mai întâi lucrul amanetat şi numai în caz de neacoperire a creanţei să aibă drept să urmărească şi altă avere a debitorului (Trib. Constanţa, dec. nr. 66/1915, idem, p. 137, nr. 5).4. Dacă, în principiu, ceilalţi creditori ai debitorului au facultatea de a urmări şi vinde obiectul amanetat de acesta, creditorul amanetar îşi conservă însă dreptul de a fi plătit din preţul obţinut la licitaţie cu preferinţă înaintea celorlalţi creditori. Dacă creditorul amanetar nu are o sentinţă învestită cu formulă executorie, această împrejurare nu poate avea drept consecinţă pierderea dreptului său de preferinţă pentru simplul motiv că legea nu cere o asemenea condiţie; ea dă creditorului amanetar dreptul de a fi plătit înaintea celorlalţi creditori, oricum ar fi titlurile lor, executorii ori neexecutorii, fără nicio deosebire în această privinţă; cu alte cuvinte, preferinţa este acordată calităţii creanţei, iar nu titlului. Prin urmare, cu drept cuvânt, curtea de apel a dispus ca banii rezultaţi din vânzarea obiectelor amanetate să rămână consemnaţi până la terminarea procesului în care creanţa creditorului amanetar era contestată, iar creditorul urmăritor, nemai-rămânând nimic din vânzarea acelor obiecte, nu putea fi trecut în tabloul de distribuţie a preţului (Cos, s. II, dec. nr. 284/1915, apud C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., voi. IV, p. 137, nr. 6).
5. Potrivit dispoziţiilor art. 569 alin. (2) CPC, în cazul valorificării bunurilor grevate de un drept de gaj ori ipotecă sau alte drepturi reale dobândite după înscrierea vreunei garanţii reale asupra acestor bunuri, executorul este obligat să încunoştinţeze din oficiu pe creditorii în favoarea cărora au fost constituite aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea preţului. Conform art. 570 alin. (2) CPC, cel nemulţumit de modul stabilit pentru eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare poate cere executorului să consemneze obiecţiile sale în procesul-verbal, care poate fi contestat în termen de 3 zile. Contestaţia suspendă de drept eliberarea sau, după caz, distribuirea. Judecata ei se face de urgenţă şi cu precădere, cu citarea în termen scurt a părţilor (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 491/2007).
1. Instituţia gajului este construită şi prin raportare la alte două instituţii: administratorul bunului altuia însărcinat cu administrarea simplă (art. 795-799 NCC) pentru modul în care creditorul stăpâneşte material bunul (art. 2487 NCC); ipoteca mobiliară, la care legea face trimitere pentru regulile privind
Citește mai mult
publicitatea, prioritatea, executarea şi stingerea (art. 2494 NCC). în privinţa ipotecii mobiliare, trimiterea făcută de lege subliniază similitudinile existente între cele două instituţii, distincţia rezultând din următoarele: ipoteca mobiliară se realizează fără deposedare în vreme ce gajul (ca normă generală) implică întotdeauna deposedare, iar acesta este criteriul de diferenţiere între instituţiile reglementate de noul Cod civil; publicitatea ipotecii mobiliare se realizează numai prin înscrierea în arhivă, în vreme ce publicitatea gajului se poate face şi prin deposedare.2. în ce priveşte publicitatea, pentru ipoteca mobiliară el se realizează exclusiv prin înscrierea în arhivă [art. 2409 alin. (2) NCC], în timp ce pentru gaj se poate face şi numai prin deposedare.
3. Prioritatea unui creditor gajist în raport cu alt creditor este dată de rangul garanţiei sale. Rangul ipotecilor perfecte se determină potrivit ordinii înscrierii sau perfectării ipotecilor, cu excepţiile prevăzute de lege, în timp ce ipoteca perfectă este întotdeauna preferată ipotecilor care nu au fost perfectate (art. 2420).
4. în privinţa executării, dacă debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, creditorul poate urmări bunul ipotecat în formele prevăzute de lege (art. 2429 NCC). Dacă gajul este un bun mobil corporal, în caz de neexecutare, creditorul are dreptul, la alegerea sa: să vândă bunul ipotecat în condiţiile art. 2445-2459 [art. 2435 lit. a) NCC]; să îşi însuşească bunul pentru a stinge creanţa ipotecară în condiţiile art. 2460-2463 (lit. b) NCC]; sau să preia bunul în scop de administrare în condiţiile art. 2468-2473 NCC [lit. c)]. Dacă ipoteca are ca obiect titluri reprezentative privind bunuri mobile, creditorul are dreptul să vândă bunurile şi să distribuie preţul, potrivit prevederilor prezentei secţiuni. în fine, cel ce are o ipotecă asupra unor titluri de valoare negociabile are dreptul de a executa ipoteca împotriva giranţilor şi avaliştilor.
5. Fiind un contract accesoriu, gajul se va stinge ca o consecinţă a stingerii obligaţiei principale, prin plată, compensaţie, remitere de datorie etc. De asemenea, nulitatea obligaţiei principale are drept consecinţă desfiinţarea gajului [art. 2428 alin. (2) lit. a)], ca şi îndeplinirea condiţiei rezolutorii sau neîndeplinirea condiţiei suspensive cu privire la obligaţia garantată (lit. b)] sau dobândirea de către creditor a bunului grevat (lit. d)J.
6. Gajul se poate stinge şi independent de obligaţia principală, prin modurile obişnuite de stingere a obligaţiilor, cum ar fi renunţarea creditorului la garanţie [art. 2428 alin. (2) lit. e)], îndeplinirea condiţiei rezolutorii sau neîndeplinirea condiţiei suspensive cu privire la gaj (lit. c)].
7. Pierderea lucrului gajat duce şi ea la stingerea gajului, indiferent de persoana răspunzătoare pentru aceasta (art. 2485 NCC).
8. Cât priveşte prescripţia extinctivă, se consideră că lăsarea gajului în mâna creditorului constituie o recunoaştere permanentă a datoriei, care are drept efect întreruperea prescripţiei dreptului la acţiune privind obligaţia principală (C. Stâtescu, C. Bîrsan, op. cit., p. 438, nr. 348).
9. Contractul de gaj poate continua atunci când numai existenţa obligaţiei garantate este afectată, dacă părţile convin ca garanţia să fie folosită pentru garantarea unei alte obligaţii determinate ori determinabile. Rangul noii garanţii va fi dat de momentul constituirii ei, astfel încât să nu se vatăme drepturile dobândite anterior de alte persoane.